Comuna Godinești, Gorj
| Godinești | |
| — comună — | |
Biserica de lemn din Pârâu de Vale | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 45°0′25″N 22°57′58″E / 45.00694°N 22.96611°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 80427 |
| Atestare | 1483 |
| Reședință | Godinești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Godinești[*] | Coman Aurariu[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 51,32 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.855 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Cod poștal | 217250 |
| Prezență online | |
| www.primariagodinesti-gorj.ro GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Godinești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Arjoci, Câlcești, Chiliu, Godinești (reședința), Pârâu de Pripor, Pârâu de Vale și Rătez.[2] Comuna are 2.465 de locuitori.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Grindul (parte din Godinești), Piriul (Pârâu), și Ratesu (Rătez).[3]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vulcan a județului Gorj și era alcătuită din satele Godinești, Arjoci și Racoți, cu o populație de 2455 de locuitori, existând aici două școli (una la Godinești, și cealaltă în Racoți). Cea de la Godinești era frecventată de 64 de elevi, iar cea de la Racoți, înființată în 1865, era frecventată de 53 de elevi, și patru biserici.[4] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceiași plasă, funcționau comunele Câlcești și Pârâu, iar în plasa Cloșani a județului Mehedinți, funcționa comuna Rătez. Comunele Câlcești și Pârâu aveau fiecare în compunere doar satul de reședință; Câlcești avea 693 de locuitori, o școală mixtă frecventată de 51 de băieți (dintre care o fată), și două biserici de lemn,[5] iar comuna Pârâu avea 931 de locuitori, două biserici (construite în 1828 și 1888), o moară de apă, și o școală cu 38 de elevi.[6] Comuna Rătez era alcătuită din satele Rătez, Chiliu, Luna de Sus și Luna de Jos, cu o populație de 800 de locuitori. Și aici exista o școală mixtă frecventată de 45 de elevi și o biserică.[7]
În 1908, s-a desființat comuna Rătez: satul Chiliu a trecut la comuna Godinești, în timp ce satul Rătez – la comuna Glogova (pe atunci în județul Mehedinți).[8] Comuna Câlcești a fost și ea desființată și comasată cu Pârâu. Anuarul Socec consemnează comuna Godinești, în plasa Brădiceni din același județ, având o populație de (în satele Godinești, Arjoci și Chiliu).[9][10]
În 1931, comuna formată din satele Câlcești și Pârâu a luat numele de Câlcești, având și satele Câlcești, Pârâu de Pripor, Chiliu și Rătezu.[11][12]
În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Baia de Aramă a regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost arondat regiunii Craiova, și apoi (după 1960), regiunii Oltenia. În anul 1964, comuna este mutată în cadrul raionului Târgu Jiu, după desființarea raionului Baia de Aramă.[13]
În anul 1968, comuna a fost transferată la județul Gorj, căpătând forma actuală. Tot atunci se desființează comuna Câlcești și este transferată comunei Godinești.[14][15]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Godinești
Români (89,33%)
Romi (3,77%)
Alte etnii (0,43%)
Necunoscută (6,47%)
Componența confesională a comunei Godinești
Ortodocși (91,59%)
Alte religii (1,83%)
Necunoscută (6,58%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Godinești se ridică la 1.855 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.061 de locuitori.[16] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,33%), cu o minoritate de romi (3,77%), iar pentru 6,47% nu se cunoaște apartenența etnică.[17] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,59%), iar pentru 6,58% nu se cunoaște apartenența confesională.[18]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Godinești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Coman Aurariu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[19]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | ||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||||
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 251–255. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Godinești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 580.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Cîlcești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 469.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Pîrîul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 744.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Rătezul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 215.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Glogova”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 463.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Godinești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 348.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Pârâu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 351.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 180. .
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 182. .
- ↑ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Nordul Gorjului de Vest (sit de importanță comunitară)
