Sari la conținut

Comuna Bâlteni, Gorj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bâlteni
  comună  

Map
Bâlteni (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°52′18″N 23°16′53″E ({{PAGENAME}}) / 44.87155°N 23.281284°E44.87155; 23.281284

Țară România
Județ din România Gorj

SIRUTA79004

ReședințăBâlteni
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Bâlteni[*]Marius Popescu[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total91,61 km²

Populație (2021)
 - Total6.359 locuitori

Fus orarUTC+02:00

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Bâlteni este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bâlteni (reședința), Cocoreni, Moi, Peșteana-Jiu și Vlăduleni.[2]

Comuna este deservită de Coridorul Jiului ce străbate comuna. Comuna este situată la o distanță de 228 km vest de București, la 18 km sud de Târgu Jiu și la 74 km nord-vest de Craiova.[3]




Componența etnică a comunei Bâlteni

     Români (90,16%)

     Alte etnii (0,66%)

     Necunoscută (9,18%)



Componența confesională a comunei Bâlteni

     Ortodocși (86,13%)

     Penticostali (3,4%)

     Alte religii (0,83%)

     Necunoscută (9,64%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bâlteni se ridică la 6.359 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.126 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,16%), iar pentru 9,18% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,13%), cu o minoritate de penticostali (3,4%), iar pentru 9,64% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Populația la diferite recensăminte

[modificare | modificare sursă]

Comuna este formată din următoarele sate (date bazate pe recensământul populației din 2011):

Conform recensământului din 2002[7] comuna avea o populație totală de 7999 de oameni. Conform recensământului din 2011 comuna avea o populație totală de 7126 locuitori.[4]

Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Balteni (Bâlteni), Moi, Pechona (Peșteana) și Wladeni (Vlăduleni).[8]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Jiul al județului Gorj, și era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 872 de locuitori (dintre care 22 erau rromi). În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 29 de elevi (dintre care o singură fată) și două biserici.[9] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, se regăseau și comunele Vlăduleni (în aceiași plasă) și comuna Peșteana (în plasa Ocolul din același județ). Comuna Vlăduleni era alcătuită doar din satul cu același nume, având o populație de 779 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă și o biserică din lemn.[10] Comuna Peșteana-Jiu era alcătuită din satele Peșteana-Jiu și Boboești, având o populație de 838 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 38 de elevi și două biserici.[11]

În 1925, comuna Peșteana capătă numele de Peșteana de Sus. Conform Anuarului Socec, toate cele trei comune făceau parte din plasa Peșteana din același județ. Comuna Bâlteni este consemnată cu aceiași structură, având o populație de 941 de locuitori. Comuna Peșteana de Sus, este consemnată ca fiind reședința plășii Peșteana, având o populație de 1585 de locuitori (în satele Peșteana de Sus și Cocoreni), iar comuna Vlăduleni avea o populație de 1475 de locuitori (în satele Vlăduleni și Moi).[12][13][14]

În 1931, comuna Peșteana de Sus, primește numele actual de Peșteana-Jiu. Tot atunci, comunei Bâlteni îi se alipește satul Cilibili, în timp ce comunei Vlăduleni îi se alipesc satele Cioboți, Ciuri și Ungureni.[15]

În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Târgu Jiu a regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost arondat regiunii Craiova, și apoi (după 1960), regiunii Oltenia. Între timp, satul Moi se desprinde de comuna Vlăduleni, și formează comuna Moi, cu satele Moi, Ungureni, Ciuri și Cioboți, iar satul Cilibili a fost transferat comunei Peșteana-Jiu.

În anul 1968, comunele au fost transferate județului Gorj, și au fost desființate, fiind arondate comunei Bâlteni. Tot atunci, satul Cilibili a fost contopit cu satul Bâlteni, satul Ungureni a fost contopit cu satul Moi, iar satele Cioboți și Ciurii au fost contopite cu satul Vlăduleni.[16][17]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Școala din satul Peșteana-Jiu, una dintre monumentele istorice de interes local al comunei Bâlteni

Cinci monumente istorice din comuna Bâlteni se regăsesc în lista monumentelor istorice din județul Gorj. Patru din ele se găsesc în satul Bâlteni, iar ultima se găsește în satul Peșteana-Jiu.

Prima este Așezarea de la Bâlteni, care datează din secolul V. Următoarele trei sunt Biserica „Sf. Vasile” și „Sf. Împărați”, care datează din anul 1826, precum și școala și casa care îi poartă numele lui Dincă Schileru, ambele datând de la începutul secolului XX.

Ultimul monument istoric, care se găsește în satul Peșteana-Jiu este școala din sat, care datează de la începutul secolului XX.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Bâlteni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marius Popescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[18]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Alianța pentru Unirea Românilor5      
Partidul Național Liberal3      
Uniunea Salvați România1      

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]

Referințe și note

[modificare | modificare sursă]
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. distanță este aproximativă și calculată pe baza coordonatelor așezărilor
  4. 1 2 „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. „structura etno-demografică a României”. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 248–258. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009.
  9. Lahovari, George Ioan (). „Bălteni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 301.
  10. Lahovari, George Ioan (). „Vlăduleni, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 771.
  11. Lahovari, George Ioan (). „Peșteana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 683.
  12. Melbert, N., ed. (). „Comuna Bâlteni”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 343.
  13. Melbert, N., ed. (). „Comuna Peșteana de Sus”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 351.
  14. Melbert, N., ed. (). „Comuna Vlăduleni”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 358.
  15. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 183. .
  16. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  17. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  18. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .