Sari la conținut

Comuna Brănești, Gorj

44°39′6″N 23°27′18″E / 44.65167°N 23.45500°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Brănești
  comună  
Brănești se află în România
Brănești
Brănești
Brănești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°39′6″N 23°27′18″E ({{PAGENAME}}) / 44.65167°N 23.45500°E44.65167; 23.45500

Țară România
Județ Gorj

SIRUTA79237

ReședințăBrănești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Brănești[*]Gheorghe Stochițoiu[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total45,61 km²

Populație (2021)
 - Total2.178 locuitori

Cod poștal217100

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Brănești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bădești, Brănești (reședința), Brebenei, Capu Dealului, Gilortu și Pârâu.[3]

Denumirea acestei comune vine de la numele unui boier care era numit Brăneșteanu și ale cărui moșii se întindeau pe toată suprafața actualei localități de reședință a comunei.




Componența etnică a comunei Brănești

     Români (92,88%)

     Alte etnii (0,6%)

     Necunoscută (6,52%)




Componența confesională a comunei Brănești

     Ortodocși (93,11%)

     Alte religii (0,09%)

     Necunoscută (6,8%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brănești se ridică la 2.178 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.426 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,88%), iar pentru 6,52% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,11%), iar pentru 6,8% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Breneschti (Brănești) și Piriul (Pârău).[7]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Jiului a județului Gorj și era alcătuită din satele Brănești și Capu Dealului, cu o populație de 1554 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 47 de elevi (dintre care trei fete) și două biserici.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceiași plasă, funcționa și comuna Fața-Valea lui Câine, care era alcătuită din satele Fața-Valea lui Câine, Pârâu și Valea lui Câine, cu o populație de 1106 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă frecventată de 40 de elevi, și trei biserici.[9]

Anuarul Socec din 1925, consemnează comuna în plasa Turceni a aceluiași județ, având o populație de 2229 de locuitori (în satele Brănești, Brebenei, Satu-Nou și Capu Dealului).[10] Comuna Fața-Valea lui Câine a primit numele de Valea lui Câine, și este consemnată în plasa Bibești din același județ, cu o populație de 1090 de locuitori (în satele Pârâu și Valea lui Câine).[11]

În anul 1931, se face o reconfigurație în ceea ce privește comunele românești. După această reconfigurare, comuna Brănești, rămâne doar cu satele Brănești și Brebenei. Satele Satu-Nou, Capu Dealului și Copăcioasa, se desprind de comuna Brănești și formează împreună comuna Capu Dealului.[12]

În anul 1950, comuna a fost arondată raionului Filiași din regiunea Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost inclus în regiunea Craiova, și apoi (după 1960), în regiunea Oltenia. Între timp, comuna Capu Dealului a fost desființată și inclusă în comuna Brănești, iar în anul 1964, satul și comuna Valea lui Câine primesc numele de Gilortu.[13]

Până în 1968, și comuna Gilortu a fost absorbită de Brănești, care, la acea dată, a trecut la județul Gorj. Tot atunci, satele Copăcioasa și Satu-Nou au fost desființate și contopite cu satul Capu Dealului.[14][15]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Brănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe Stochițoiu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[16]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Alianța pentru Unirea Românilor1     
Alianța Dreapta Unită1     
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
  2. „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
  3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 249, 254. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009.
  8. Lahovari, George Ioan (). „Brănești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 624.
  9. Lahovari, George Ioan (). „Fața-Valea-lui-Cîine, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 327.
  10. Melbert, N., ed. (). „Comuna Brănești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 345.
  11. Melbert, N., ed. (). „Comuna Valea lui Câine”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 357.
  12. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 179. .
  13. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  14. „Legea nr. 3/1968”. Ministerul Justiției din România. Accesat în .
  15. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  16. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .