Comuna Brănești, Gorj
| Brănești | |
| — comună — | |
| Poziția geografică | |
| Coordonate: 44°39′6″N 23°27′18″E / 44.65167°N 23.45500°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 79237 |
| Reședință | Brănești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Brănești[*] | Gheorghe Stochițoiu[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 45,61 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.178 locuitori |
| Cod poștal | 217100 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Brănești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bădești, Brănești (reședința), Brebenei, Capu Dealului, Gilortu și Pârâu.[3]
Toponimie
[modificare | modificare sursă]Denumirea acestei comune vine de la numele unui boier care era numit Brăneșteanu și ale cărui moșii se întindeau pe toată suprafața actualei localități de reședință a comunei.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Brănești
Români (92,88%)
Alte etnii (0,6%)
Necunoscută (6,52%)
Componența confesională a comunei Brănești
Ortodocși (93,11%)
Alte religii (0,09%)
Necunoscută (6,8%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brănești se ridică la 2.178 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.426 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,88%), iar pentru 6,52% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,11%), iar pentru 6,8% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Breneschti (Brănești) și Piriul (Pârău).[7]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Jiului a județului Gorj și era alcătuită din satele Brănești și Capu Dealului, cu o populație de 1554 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 47 de elevi (dintre care trei fete) și două biserici.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceiași plasă, funcționa și comuna Fața-Valea lui Câine, care era alcătuită din satele Fața-Valea lui Câine, Pârâu și Valea lui Câine, cu o populație de 1106 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă frecventată de 40 de elevi, și trei biserici.[9]
Anuarul Socec din 1925, consemnează comuna în plasa Turceni a aceluiași județ, având o populație de 2229 de locuitori (în satele Brănești, Brebenei, Satu-Nou și Capu Dealului).[10] Comuna Fața-Valea lui Câine a primit numele de Valea lui Câine, și este consemnată în plasa Bibești din același județ, cu o populație de 1090 de locuitori (în satele Pârâu și Valea lui Câine).[11]
În anul 1931, se face o reconfigurație în ceea ce privește comunele românești. După această reconfigurare, comuna Brănești, rămâne doar cu satele Brănești și Brebenei. Satele Satu-Nou, Capu Dealului și Copăcioasa, se desprind de comuna Brănești și formează împreună comuna Capu Dealului.[12]
În anul 1950, comuna a fost arondată raionului Filiași din regiunea Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost inclus în regiunea Craiova, și apoi (după 1960), în regiunea Oltenia. Între timp, comuna Capu Dealului a fost desființată și inclusă în comuna Brănești, iar în anul 1964, satul și comuna Valea lui Câine primesc numele de Gilortu.[13]
Până în 1968, și comuna Gilortu a fost absorbită de Brănești, care, la acea dată, a trecut la județul Gorj. Tot atunci, satele Copăcioasa și Satu-Nou au fost desființate și contopite cu satul Capu Dealului.[14][15]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Brănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe Stochițoiu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[16]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||
| Alianța Dreapta Unită | 1 | ||||||
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 249, 254. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Brănești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 624.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Fața-Valea-lui-Cîine, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 327.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Brănești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 345.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Valea lui Câine”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 357.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 179. .
- ↑ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Ministerul Justiției din România. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Coridorul Jiului (sit de importanță comunitară)