Sari la conținut

Comuna Mătăsari, Gorj

44°51′N 23°5′E (Comuna Mătăsari, Gorj) / 44.850°N 23.083°E44.850; 23.083
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mătăsari
—  comună  —
Biserica de lemn (monument istoric)
Biserica de lemn (monument istoric)
Mătăsari se află în România
Mătăsari
Mătăsari
Mătăsari (România)
Localizarea comunei pe harta României
Coordonate: 44°51′N 23°5′E ({{PAGENAME}}) / 44.850°N 23.083°E44.850; 23.083
Țară România
Județ Gorj
SIRUTA80846
Atestare documentară1613
ReședințăMătăsari
Componență
Mătăsari
Brădet
Brădețel
Croici
Runcurel
Guvernare
 - primar al comunei Mătăsari[*]​Gheorghe Gașpăr[*]​[1][2] (PSD, )
Suprafață
 - Total46,44 km²
Populație (2021)
 - Total4.694 locuitori
 - Densitate108,25 loc./km²
Fus orarUTC+02:00
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mătăsari este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Brădet, Brădețel, Croici, Mătăsari (reședința) și Runcurel.[3]

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Așezare

[modificare | modificare sursă]

Comuna Mătăsari e situat în partea de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zonă intracolinară și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea sa vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătută de pârâul Jilțul Mare), comuna Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din satul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m.

Relieful și solul

[modificare | modificare sursă]

Comuna Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatică față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de după eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află Comuna Mătăsari e o zonă în același timp colinară, subcolinară și de depresiune plată, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „sigă”.

Hidrografie

[modificare | modificare sursă]

Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,către Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografică a acestei zone e tributară râului Jiu. apa Tismanei, prin canalizare, se varsa și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionară subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Memoriile generalului Friedrich Wilhelm von Bauer din 1778 consemnau pe teritoriul comunei satele Matesari (Mătăsari) și Runkunelu (Runcurel).[4]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Văilor a județului Mehedinți și era alcătuită din satele Mătăsari de Jos (reședința), Mătăsari de Sus și Croici, cu o populație de 1300 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 35 de elevi și două biserici.[5][6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în aceiași plasă comunele Runcurel și Brădet. Comuna Runcurel era alcătuită doar din satul de reședință cu același nume, având o populație de 700 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă și o biserică,[7] iar comuna Brădet era alcătuită din satele Brădețul de Jos, Brădețul de Sus și Obârșia, cu o populație de 794 de locuitori. În comună funcționa trei biserici.[8]

În 1908, comuna Runcurel a fost desființată și inclusă în comuna Brădet. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Mătăsari și Brădet, în plasa Motrul de Sus din același județ. Comuna Mătăsari avea o populație de 1394 de locuitori (în satele Mătăsarii de Sus, Mătăsarii de Jos și Croici), iar comuna Brădet, avea o populație de 1359 de locuitori (în satele Brădet și Runcurel).[9][10] În 1931, satele Mătăsarii de Sus și Mătăsarii de Jos se contopesc pentru a forma satul Mătăsari, ce devine reședința comunei cu același nume.[11]

În anul 1950, comunele au fost arondate raionului Strehaia a regiunii Gorj, raion care doi ani mai târziu a fost arondat regiunii Craiova, și apoi (după 1960), regiunii Oltenia. În timp, comuna Brădet a fost desființată, iar satele ei au fost incluse în comuna Mătăsari, iar în anul 1968, comuna a fost transferată județului Gorj, în structura actuală.[12][13]

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Mătăsari

     Români (94,4%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (5,52%)



Componența confesională a comunei Mătăsari

     Ortodocși (91,48%)

     Penticostali (1,09%)

     Alte religii (1,68%)

     Necunoscută (5,75%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mătăsari se ridică la 4.694 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.027 de locuitori.[14] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,4%), iar pentru 5,52% nu se cunoaște apartenența etnică.[15] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,48%), cu o minoritate de penticostali (1,09%), iar pentru 5,75% nu se cunoaște apartenența confesională.[16]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn din Mătăsari, unul dintre monumentele istorice de interes local din comuna Mătăsari

Trei monumente istorice din comuna Mătăsari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Gorj, două în satul Runcurel, și una în satul Mătăsari. Primele două ce se află în satul Runcurel, sunt: Biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul” (1836) și Casa - culă Eftimie Nicolaescu (sec. XIX). Ultimul monument istoric aflat în satul Mătăsari, este Biserica de lemn din Mătăsari cu hramul Sfântului Nicolae (1897).

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Mătăsari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Gașpăr[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Alianța Dreapta Unită3     
Partidul Național Liberal3     
Alianța pentru Unirea Românilor2     

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la . 
  2. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central. 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ Gabriel Sarcină (). „Considerente istorice și geografice despre județul Gorj, surprinse în «Memoriile...» generaului Bauer de la 1778”. Litua. Studii și cercetări (25): 253, 256. ISSN 1582-7151. Wikidata Q136457009. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mătăsari, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 298. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mătăsari-de-Sus, sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 298. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Runcurelul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 296. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Brădetul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 504. 
  9. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Mătăsari”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 467. 
  10. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Brădețu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 457. 
  11. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 249. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  15. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  16. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  17. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Dădălău, Ion; Racoceanu, Nicolae; Ioachim, Matei (). Mătăsari file de monografie. Editura Centrului Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj. ISBN 978-973-7847-27-0. 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Monografia comunei Mătăsari, Anica-Adriana Curelea, Editura Profin, Drobeta Turnu Severin, 2011

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Școala
    Școala
  • Monumentul erolior
    Monumentul erolior
  • Biserica de lemn (monument istoric)
    Biserica de lemn (monument istoric)
  • Clopotniţa bisericii de lemn
    Clopotniţa bisericii de lemn
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Mătăsari, Gorj


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Mătăsari,_Gorj&oldid=17213828