Ionuț Caragea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ionuț Caragea
Date personale
Născut (49 de ani)
Constanța, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, prozator, eseist, aforist.
Limbi vorbitelimba franceză Modificați la Wikidata
PseudonimSnowdon King
Activitatea literară
Mișcare/curent literardouămiism, avangardism, neomodernism, transmodernism, paradoxism
Operă de debutvolumul Delirium tremens, ed. Stef, 2006
Semnătură
Prezență online
[ionutcaragea.ro Site web]
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Ionuț Caragea (n. 12 aprilie 1975, Constanța, România) este un scriitor de limbă română.

Este considerat de criticii literari Daniel Corbu[1][autopublicată] și Ionel Bota [2] unul dintre liderii generației de scriitori douămiiști, dar istoricul și criticul literar Theodor Codreanu afirmă că, în ceea ce privește scriitura, Ionuț Caragea a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație. [3] Singularizarea printre poeții generației sale, prin stilul poetic aparte, inimitabil, a fost evidențiată și de alți critici, printre care Cezarina Adamescu[4], Angela Furtună[5] și Adrian Dinu Rachieru[6]. Criticul literar Ștefan Borbély îl descrie pe Ionuț Caragea ca fiind unul dintre cei mai atipici scriitori de care dispune în prezent România [7], iar criticul literar Maria Ana Tupan declară că poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice.[8]

Biografie și activitate literară

Ionuț Caragea își petrece primii 28 de ani din viață la Constanța. Face studiile primare la Școala Generală nr. 38, apoi termină Liceul Industrial Energetic. Urmează cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Ovidius Constanța și obține licența de absolvire în 1998. A practicat jocul de rugby începând de la vârsta de 8 ani, la îndemnul tatălui său, Florin Caragea, fost component al generației de aur a rugbyului românesc.[9]. Conform propriilor amintiri, a fost înscris la echipa Clubului Sportiv Școlar nr. 2 din Constanța, fiind antrenat de Peter Ianusevici. În 1994 devine campion național de juniori cu echipa Farul Constanța, iar în același an, după terminarea junioratului, debutează în liga a doua de seniori, fiind legitimat de echipa Callatis Mangalia. În perioada 1996-2002 activează ca jucător profesionist la CFR Constanța și Farul Constanța, echipe din divizia națională de rugby.[10] În 2003 a emigrat în Canada, trăind în Montréal până în 2011. Obține cetățenia canadiană în 2008. În Canada a continuat să joace rugby, fiind triplu campion al provinciei Québec.[11]. Pe plan profesional, a practicat meseria de instructor sportiv în clubul „Les Géants de Montréal”, aflat în incinta complexului sportiv „Gadbois”.[12]

Scrie poezii din adolescență, dar adevărata vocație și-a descoperit-o în Canada[13]. A debutat ca poet în revista Observatorul din Toronto, pe 6 aprilie 2006, fiind întâmpinat de poetul George Filip[14]. Apoi a fost descoperit de editorul Dumitru Scorțanu și a publicat primele sale 3 volume la editura Stef din Iași. [15] Pe 29 martie 2007, Ionuț Caragea a fost denumit de scriitoarea Maria Prochipiuc „poetul născut pe Google”, într-un articol publicat în revista Observatorul [16]. Pe 16 iulie 2008, Ionuț Caragea a fondat, împreună cu poetul Adrian Erbiceanu, Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Québec și Editura ASLRQ[17]. Promovează limba și literatura română în spațiul canadian, fiind coautorul Antologiei scriitorilor români din provincia Québec, ediția din 2009.[18]. Totodată, își desfășoară activitatea de promotor cultural și pe siteul oficial al ASLRQ, în cadrul revistei și cenaclului aceleiași asociații. Se întoarce în România în februarie 2012 și se stabilește la Oradea[19], oraș în care este întâmpinat literar de Ana Blandiana, printr-un text semnat de poetă pe coperta a 4-a a volumului “Cer fără scări” [20]. În 2014 publică ultimele volume de poezie la editura eLiteratura, iar în 2015 este coordonator principal al antologiei ASLRQ 2015.[21]

Genuri literare, traduceri

Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză de ficțiune, proză memorialistică și eseuri critice. A fost tradus în volume sau în antologii în cinci limbi de circulație universală: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă.

Aforisme

Ionuț Caragea a scris patru cărți de aforisme în limba română, toate fiind publicate la editura Fides din Iași. În 2012 a câștigat premiul de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din Liban cu aforisme din volumul „Dicționarul suferinței” (traduse în limba franceză de Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin) și a fost inclus în „Antologia Premiilor Naji Naaman” cu aforisme în română, franceză și arabă. În 2013 a fost publicat în limba italiană în Antologia aforismului românesc contemporan (Editura Genesi din Torino), lucrare care cuprinde aforisme scrise de 20 autori români contemporani selecționați de specialistul în aforismul european, Fabrizio Caramagna [22]. Acesta caracterizează aforismul lui Caragea ca fiind poetic, cu utilizarea pe scară largă a instrumentului de metaforă [23]. Despre citatele lui Ionuț Caragea s-au mai pronunțat criticul Cezarina Adamescu [24], scriitorul și traducătorul Constantin Frosin [25], dar și alți scriitori reprezentativi ai genului aforistic precum Valeriu Butulescu [26] și Vasile Ghica [27] . Scriitorul și diplomatul Nicolae Mareș, antologist al aforismului universal, afirmă că Ionuț Caragea este unul dintre numele din aforistica românească contemporană (alături de cel al lui Valeriu Butulescu) care i-au reținut în mod deosebit atenția pentru definițiile inteligente pe care le dă unor trăiri, fapte sau evenimente și îl include în Cartea Înțelepciunii Universale, un dicționar de maxime și aforisme publicat la editura eLITERATURA în 2014[28].

Science fiction

„Uezen”, romanul de ficțiune al lui Ionuț Caragea, a fost publicat între anii 2010 și 2011 în România, sub formă de trilogie, la editura Fides din Iași. Romanul a fost tradus ulterior în limba engleză și publicat în 2012 la editura americană Wildside Press, sub pseudonimul Snowdon King. [29]. Despre romanul Uezen au scris mai mulți critici literari: Maria Ana Tupan, Theodor Codreanu, Ionel Bota, Mircea Opriță, Ion Pachia-Tatomirescu, Adrian Botez[30] etc. Dintre aceștia, Theodor Codreanu evidențiază stilul prozatorului, care este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului și prin dramatism dialogic, punând, în același timp, la lucru un idiom science-fiction care nu abuzează de ermetism scientist. Criticul consideră că partea originală a imaginarului lui Ionuț Caragea constă în viziunea unui univers postapocaliptic, transmundan, transportat integral în virtualitate, ca supremă inconsistență ontologică.[31]

Ionuț Caragea a scris și proză scurtă de ficțiune, fiind printre laureați la trei ediții consecutive ale concursului Helion din Timișoara. A fost publicat în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet[1].

Poezie

Ionuț Caragea a scris 17 cărți de poezie, dintre care 13 au fost în limba română, iar restul au fost cărți bilingve și traduceri. Printre criticii de întâmpinare care au scris despre cărțile lui Ionuț Caragea, în faza încipientă a carierei sale literare, se pot enumera Marius Chelaru [32], Angela Furtună [33], Valeriu Cușner [34], Constantin Miu[35], Adrian Botez [36], Daniel Corbu [37] etc. A fost totodată încurajat de cunoscutul scriitor, dramaturg și regizor de film Corneliu Leu, acesta scriind în 2010 prefața volumului „Poezii de dragoste”[38]. Cele mai recente cărți evidențiate de critica literară au fost volumele „Cer fără scări” și „Festina lente”, publicate în 2014 la editura eLiteratura din București. Despre ele au scris criticii literari Maria Ana Tupan[39],Ștefan Borbély[40] , Adrian Dinu Rachieru[41], Ionel Bota[42], Lucian Gruia [43] și alții.

Eseuri critice

Ionuț Caragea a publicat în revistele din România și diaspora, dar și în volumul „Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre următorii autori români contemporani: Adrian Erbiceanu, Andrei Ruse, Carmen Poenaru, Daniel Corbu, Ioana Florea, Liviu Nanu, Mădălina Maroga, Matei Vișniec, Miruna Tarcău, Traian Vasilcău, Vanda Florea, Viorel Zegheru, Camelia Petre, George L. Nimigeanu, Djamal Mahmoud, George Tăutan, Florentina Loredana Dănilă, Iulia Pană, Ștefan Doru Dăncuș, Gabriel Petru Băețan, Adrian Botez, Bianca Dan, Lia Ruse, Teodora Mareș, Ileana Lucia Floran, Geo Galetaru etc. Printre revistele în care au fost publicate cronicile, se pot enumera: revista Boema, revista Luceafărul de dimineață, revista Luceafărul de seară, revista Acolada, revista Nord Literar, revista Basarabia literara, revista Caiete silvane, revista Agero, revista Feed Back, revista Glas Comun, revista Atheneum din Vancouver, revista Urmuz, revista Port@Leu etc.

Memorialistică și spiritualitate

Ionuț Caragea a publicat romanul memorialistic “Gândul meu. Cum am devenit poet”, la editura Fides din Iași în anul 2011, în cadrul colecției Spiritus.

Literatura virtuală și Curentul Generației Google

Ionuț Caragea a realizat în 2009 un interviu intitulat Literatura virtuală și Curentul Generației Google, publicat în volum. În cadrul acestui interviu la care participă cu răspunsuri și opinii critice, alături de autorul cărții, mai mulți poeți și filologi, Ionuț Caragea propune un nou curent literar intitulat Curentul Generației Google. Printre publicațiile care au semnalat apariția acestui curent se numără revistele Feed Back[44], Convorbiri literare[45], Vatra [46]etc. Printre criticii literari care au scris despre Curentul Generației Google se numără Theodor Codreanu[47] și Mircea Opriță [48]

Afilieri

  • Membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, filiala din Canada (din 2013) [2]
  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași (din 2009)[3]
  • Cofondator și Vicepreședinte al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec (din 2008)
  • Membru de Onoare al Societății Scriitorilor din Județul Neamț (din 2011)
  • Membru onorific al Fundației "Maison Naaman pour la Culture", Beirut, Liban (din 2012) [4]
  • Membru al organizației culturale "Diversité artistique Montréal" (din 2009)[5]
  • Membru al organizației culturale "Poetas del Mundo", Santiago, Chile (din 2009)[6]
  • Membru al Elis, rețeaua românilor remarcabili din lume (din 2013)[7]
  • Membru de onoare al Asociației Internaționale de Paradoxism (din 2014) [8]

Volume publicate

Poezie

  • Delirium Tremens – Ed. Stef, col. Stef Debut, Iași, 2006
  • M-am născut pe Google – Ed. Stef, col. Stef Universal, Iași, 2007
  • Donator universal – Ed. Stef, col. Stef Universal, Iași, 2007
  • Omul din cutia neagră – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2007
  • 33 bis – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Analfabetism literar – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Negru Sacerdot – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Absența a ceea ce sîntem – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2009
  • La suprême émotion (franceză) – Ed. ASLRQ, Montréal, 2009
  • Déconnecté (franceză) – Ed. Elmis, Iași, 2009
  • Guru amnezic – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2009
  • Poezii de dragoste – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2010
  • Suflet zilier – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2011
  • Patria la care mă întorc – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2012
  • Antologie de Poeme 2006-2012 – Ed.Fides,col. EIdos, Iași, 2013
  • Festina lente (română/spaniolă) – Ed. eLiteratura, București, 2014
  • Cer fără scări/Ciel sans escalier (română/franceză) – Ed. eLiteratura, București, 2014

Aforisme

  • Dicționarul suferinței – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Dicționarul suferinței, vol. II – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2010
  • Întreita suferință – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2011
  • Delir cu tremurături de gînduri.Citate și aforisme 2006-2013 – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2013

Science-fiction

  • Uezen și alte povestiri – Ed. Fides, col. Phantasia, Iași, 2010
  • Conștiința lui Uezen – Ed. Fides, col. Phantasia, Iași, 2010
  • Uezen. Echilibrul lumilor – Ed. Fides, col. Phantasia, Iași, 2011
  • Uezen (engleză) – Ed. Wildside Press, Rockville, U.S.A., 2012

Eseuri

  • Literatura virtuală și curentul Generației Google – Ed. Fides, col. Litteratus, Iași, 2009
  • Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011 – Ed. Fides, col. Litteratus, Iași, 2011

Spiritualitate

  • Gîndul meu. Cum am devenit Poet – Ed. Fides, col. Spiritus, Iași, 2011

Premii

  • Premiul al II-lea la concursul de poezie creștină "Nimic fără Dumnezeu", ediția 2006, cu poezia "Vinerea Mare".
  • Locul I la concursul "Visul" din Orăștie, anul 2007, secțiunile proză și poezie [9]
  • Mențiune la concursul de poezie "Dor de dor", anul 2008[10]
  • Premiul al III-lea la concursul de povestiri de ficțiune "Helion", anul 2007[11]
  • Premiul al II-lea la concursul de povestiri de ficțiune "Helion", anul 2008 [12]
  • Mențiune la concursul de povestiri de ficțiune "Helion", anul 2009[13])
  • Premiul de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din 2012 [49]
  • Nominalizat la premiile U.S.R., filiala Iași, din 2012, secțiunea poezie[50]

Aprecieri critice (enumerare autori)

Paul Abucean, Cezarina Adamescu, Mihaela Aionesei, Ana Blandiana, Prof Univ. Dr. Ștefan Borbély, Prof. Dr. Ionel Bota, Prof. Dr. Adrian Botez, Conf. Univ. Dr. Crina Bud, Ovidiu Bufnilă, Valeriu Butulescu, Marius Chelaru, Theodor Codreanu, Mircea Coman, Daniel Constantin Malonescu, Daniel Corbu, Melania Cuc, Valeriu Cușner, Alexandru Ioan Despina, Ștefan Dumitrescu, Adrian Erbiceanu, George Filip, Ioana Florea, Petre Fluerașu, Remus Foltoș, Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin, Prof. Dr. Angela Furtună, Horia Gârbea, Traian Gărduș, Remus Valeriu Giorgioni, Basile Gliga, Pere Bessó González, Lucian Gruia, Corneliu Leu, Angela Nache-Mamier, Emilian Marcu, Mihai Marcu, Nicolae Mareș, Virginia Mateiaș, Pr. Dr. Constantin Miu, Nicolae N. Negulescu, Clava Nour, Prof. Dr. Mircea Opriță, Ionel Popa, Prof. Univ. Dr. Jean-Paul Gavard-Perret, Prof. Dr. Ion Pachia-Tatomirescu, Nicole Potier, Maria Prochipiuc, Petrache Plopeanu, Prof. Univ. Dr. Adrian Dinu Rachieru, Petre Rău, Aurel Sibiceanu, Prof. Univ. Dr. Ion Simuț, Dumitru Scorțanu, Prof. Univ. Dr. Florentin Smarandache, Gheorghe A. Stroia, Alex Ștefănescu, Valeria Manta Tăicuțu, Otilia Tunaru, Prof. Univ. Dr. Maria Ana Tupan, Al. Florin Țene, Florin Țupu, Emilia Vașadi, Prof. Dr. Dragoș Vișan, Prof. Univ. Dr. Vintilă Nicu, Petra Vlah, Viorel Zegheru.

Referințe critice în presă (selectiv)

  • Prof. Univ. Dr. Maria Ana Tupan în revista Contemporanul, nr. 7, iulie 2014, rubrica „(Con)texte” [51]
  • Prof. Univ. Dr. Maria Ana Tupan în revista Contemporanul, nr. 3, martie 2015, rubrica „(Con)texte” [52]
  • Prof. Dr. Theodor Codreanu în revista Oglinda literară, nr. 157, ianuarie 2015, pag. 10581[53]
  • Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, martie 2008, rubrica „Peregrinus” [54]
  • Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, aprilie 2013, rubrica „Peregrinus”[55]
  • Prof. Univ. Dr. Ștefan Borbély în revista Convorbiri literare, noiembrie 2014, rubrica „Literatura Azi”[56]
  • Prof. Univ. Dr. Adrian Dinu Rachieru în revista Convorbiri literare, martie 2015 [57]
  • Prof. Dr. Ionel Bota în revista Luceafărul de seară, octombrie 2014 [58]
  • Prof. Dr. Ionel Bota în revista Mișcarea literară, nr.1, 2015, pag. 113/114[59]
  • Prof. Dr. Mircea Opriță în revista Helion, mai-iunie 2014[60]
  • Daniel Corbu în revista FeedBack, martie-aprilie 2013, pag. 173, ISSN 1584-9295[61]
  • Cezarina Adamescu în revista Oglinda literară, numerele mai-iunie 2010, pag. 5699 și 5798 [62],[63]
  • Remus Valeriu Giorgioni în revista Actualitatea literară, nr. 42, octombrie 2014, pag. 15, rubrica „Lăsați cărțile să vină la mine”[64]
  • Petre Rău în revista Dunărea de Jos din Galați, noiembrie 2012, nr. 129, pag. 38[65]

Note

  1. ^ Daniel Corbu: Ionuț Caragea, unul dintre liderii generației douămiiste
  2. ^ Ionel Bota în revista Mișcarea literară nr. 1, 2015, pag. 113-114
  3. ^ Theodor Codreanu: Ionuț Caragea a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație
  4. ^ Cezarina Adamescu în revista Luceafărul de seară nr. 21 februarie 2010 despre stilul poetic singular al lui Ionuț Caragea
  5. ^ Angela Furtună despre stilul original artistic al lui Ionuț Caragea în revista Oglinda literară nr. 99 din martie 2010, pag. 5469
  6. ^ Adrian Dinu Rachieru îl descrie pe Ionuț Caragea ca fiind un literat atipic în revista Convorbiri literare nr. 3 din 2015, rubrica Un poet din Banat (II)
  7. ^ Ștefan Borbély: Ionuț Caragea, unul dintre cei mai atipici scriitori de care dispune în prezent România
  8. ^ Maria Ana Tupan: poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice.
  9. ^ Ionuț Caragea, fiul fostei glorii a Farului Constanța, Florin Caragea
  10. ^ Adrian Botez, interviu cu Ionuț Caragea, Jurnalul de Vrancea, ediția din 31 decembrie 2010
  11. ^ Ionuț Caragea, triplu campion la rugby al provinciei Québec – Rugby.ro
  12. ^ Ionuț Caragea, angajat la clubul sportiv Les Géants de Montréal
  13. ^ Ionuț Caragea și-a descoperit vocația în Canada, Ziarul Adevărul
  14. ^ Un nou poet, de George Filip, revista Observatorul din Toronto, 6 aprilie 2006
  15. ^ Ionuț Caragea debutează la editura Stef, fiind descoperit și pus în valoare de editorul Dumitru Scorțanu, articol accesat în ziarul Observatorul, 12 martie 2011
  16. ^ Ionuț Caragea denumit Poetul născut pe Google de Maria Prochipiuc în revista Observatorul pe 29 martie 2007
  17. ^ Ionuț Caragea, cofondator al ASLRQ, siteul U.S.R., filiala Iași
  18. ^ Antologia ASLRQ menționată în revista Convorbiri literare
  19. ^ Ziarul Adevărul – Ionuț Caragea a mai publicat două volume bilingve de poezie
  20. ^ Ana Blandiana despre Ionuț Caragea pe siteul Scrieliber
  21. ^ Ionuț Caragea, coordonator principal al Antologiei ASLRQ 2015, mențiune în ziarul Ziua din Constanța, 27 mai 2015
  22. ^ Apariție editorială de excepție la editura Genesi din Torino – Antologia aforismului românesc contemporan, revista Actualitatea
  23. ^ Fabritio Caramagna despre aforismul lui Ionuț Caragea, HotNews, 22 aprilie 2013
  24. ^ Cezarina Adamescu despre volumul Dicționarul suferinței II, ziarul Observatorul din Toronto, 27 mai 2010
  25. ^ Constantin Frosin despre aforismele lui Ionuț Caragea în revista Luceafărul de seară, 20 iunie 2013
  26. ^ Valeriu Butulescu despre aforismele lui Ionuț Caragea în revista Luceafărul de seară, 20 iunie 2013
  27. ^ Vasile Ghica despre aforismele lui Ionuț Caragea în revista Boema nr. 73, martie 2015, pag. 32
  28. ^ Nicolae Mareș include aforismele lui Ionuț Caragea în Cartea Înțelepciunii Universale, articol în revista Boema nr. 76, iunie 2015, pag. 27
  29. ^ Agenția de carte: Romanul Uezen al lui Ionuț Caragea a fost publicat în S.U.A.
  30. ^ Adrian Botez despre romanul Uezen, revista SRSFF nr. din 22 oct. 2010
  31. ^ Theodor Codreanu despre romanul Uezen în revista Oglinda literară, nr. 157, ianuarie 2015, pag. 10581
  32. ^ Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, , martie 2008, rubrica „Peregrinus”
  33. ^ Angela Furtună în revista Oglinda literară nr. 99 din 2010, pag. 5469
  34. ^ Valeriu Cușner în revista Singur, nr. din 15 martie 2010
  35. ^ Constantin Miu în revista Oglinda literară. nr. 99 din 2010, pag. 5527
  36. ^ Adrian Botez în revista Boema nr. 6 din 2011, pag. 10
  37. ^ Daniel Corbu în revista Sfera Online nr. 15 iunie 2008
  38. ^ Corneliu Leu a scris prefața volumului “Poezii de dragoste” de Ionuț Caragea
  39. ^ Maria Ana Tupan despre volumul de poeme „Cer fără scări” în revista Contemporanul nr. 7, iulie 2014, rubrica „(Con)texte”
  40. ^ Ștefan Borbély despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare, noiembrie 2014, rubrica „Literatura Azi”
  41. ^ Adrian Dinu Rachieru despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare, martie 2015, rubrica Un poet din Banat
  42. ^ Ionel Bota despre volumul „Cer fără scări” în revista Mișcarea literară, nr. 1, 2015, pag. 113-114
  43. ^ Lucian Gruia despre volumul Festina lente în revista Oglinda literară din mai, 2015, pag. 10868
  44. ^ http://www.scribd.com/doc/151976223/Revista-Feed-Back-Nr-1-2-3-2009
  45. ^ http://convorbiri-literare.dntis.ro/PEREGRINUSfeb10.html
  46. ^ http://www.revistavatra.ro/pdf/vatra_2-2012.pdf
  47. ^ Theodor Codreanu despre Curentul Generației Google în revista Oglinda literară, nr. 157, ianuarie 2015, pag. 10581
  48. ^ Mircea Opriță despre Curentul Generației Google în revista Helion, mai-iunie 2014
  49. ^ Premiul de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din 2012
  50. ^ Ionuț Caragea nominalizat la premiile U.S.R., filiala Iași, din 2012, secțiunea poezie
  51. ^ Maria-Ana Tupan despre volumul de poeme „Cer fără scări” în revista Contemporanul
  52. ^ Maria-Ana Tupan despre romanul Uezen în revista Contemporanul
  53. ^ Theodor Codreanu despre romanul Uezen în revista Oglinda literară
  54. ^ Marius Chelaru despre volumul „Omul din cutia neagră” în revista Convorbiri literare
  55. ^ Marius Chelaru despre „Antologie de poeme 2006-2012” în revista Convorbiri literare
  56. ^ Ștefan Borbély despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare
  57. ^ Adrian Dinu Rachieru despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare
  58. ^ Ionel Bota despre romanul Uezen în revista Luceafărul de seară
  59. ^ Ionel Bota despre volumul „Cer fără scări” în revista Mișcarea literară
  60. ^ Mircea Opriță despre romanul Uezen în revista Helion
  61. ^ Daniel Corbu despre volumul „Patria la care mă întorc” în revista Feed Back
  62. ^ Cezarina Adamescu despre poezia lui Ionuț Caragea în revista Oglinda literară
  63. ^ Cezarina Adamescu despre poezia lui Ionuț Caragea în revista Oglinda literară
  64. ^ Remus Valeriu Giorgioni despre volumul „Festina lente” în revista Actualitatea literară
  65. ^ Petre Rău despre romanul Uezen în revista Dunărea de Jos

Bibliografie

Legături externe

  • Citate din volumul Delir cu tremurături de gînduri - revista Acolada nr. 4, 2013, pag. 11[14]
  • Citate despre suflet din volumul Delir cu tremurături de gînduri - Revista Boema din Galați, nr. 1, 2014, pag. 37. [15]
  • Citate noi din ciclul "Sindromul nemuririi" - partea a III-a - revista Clipa din S.U.A. [16]
  • Citate din ciclul "Sindromul nemuririi" - revista Luceafărul de seară[17]
  • Interviu în Viața Pozitivă realizat de Daniela Deaconu[18]
  • Ionuț Caragea invitat de postul TV Digi24 Oradea la emisiunea "Recrutat în Crișana", 12 iunie 2015[19]