Sari la conținut

Ștefan Borbély

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ștefan Borbély
Date personale
Născut (72 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Făgăraș, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
cadru didactic universitar[*]
specialist în literatură[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Ștefan Borbély (n. 31 octombrie 1953, Făgăraș) este critic și istoric literar, eseist și traducător român, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO), al Fundațiilor Culturale „Echinox” și „Apostrof” (Cluj-Napoca), membru al Uniunii Scriitorilor din România (filiala Cluj) și al Asociației de Literatură Comparată din România.

A absolvit în 1976 Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-engleză. În 1999 a obținut doctoratul în filologie, cu teza intitulată Paradigma eroic-antieroic ca fapt de cultură și civilizație. În perioada studenției a fost membru al cenaclului „Echinox” din Cluj.[2] După absolvirea facultății, din 1976 și până în 1981, a lucrat ca profesor de limba engleză la școala generală nr. 8 din Târgu-Mureș. Apoi a fost corector la revista Igaz Szó din Târgu Mureș, rebotezată după decembrie 1989 în Látó.
În septembrie 1990, a obținut postul de asistent universitar la Facultatea de Litere din Cluj. Din 1991 și până în 1994, a fost membru al colegiului redacțional al revistei Echinox, al cărei director a fost în perioada 1994-2000, împreună cu Corin Braga. A predat la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A colaborat cu studii, eseuri și articole de opinie la majoritatea revistelor de literatură și cultură din țară, în special la Echinox (Cluj), Familia (Oradea), Poesis (Satu Mare), 22 (București), Apostrof (Cluj), Contemporanul/Ideea Europeană (București).

Bursier Fulbright în 1992 la Indiana University (Bloomington, SUA), a urmat stagii de pregătire și cercetare la Institute for Psychohistory și Columbia University din New York (1997, 1999, 2001), la University of North Carolina, Chapel Hill (2004), precum și ca East European Scholar la St. John’s College, Oxford (1999). În 2009 a fost Visiting Scholar la Institute of Advanced Studies, Jawaharlal Nehru University din New Delhi, India.

Este tatăl scriitoarei Blanca Borbely (n. 1997), autoarea romanului Zidul de foc, apărut la Editura Limes în 2011.

Volume proprii

[modificare | modificare sursă]

Volume colective

[modificare | modificare sursă]
  • A colaborat la realizarea Dicționarului scriitorilor români coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (I, 1995; II, 1998) și la Dicționarul analitic de opere literare românești, coordonat de Ion Pop (vol. I-IV, 1998-2003; ediție definitivă, 2007).
  • Prezent cu studii și eseuri în volumele: Liviu Rebreanu după un veac (1985); Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991); Competiția continuă. Generația '80 în texte teoretice (Ed. Vlasie, 1994; ediția a II-a, Ed. Paralela 45, 1999); Revenirea în Europa. Idei și controverse românești (1996).
  • A îngrijit volumele: Constantin Fântâneru, Interior, Dacia, Cluj, 1981; Experiența externă, Institutul European, Iași, 2001; Augustin Pop, Telejurnalul de la Cluj, Paralela 45, Pitești, 2000, "Ion Pop - șapte decenii de melancolie și literatură", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011.
  • Eugen Simion, Ovid. S. Crohmălniceanu, Dumitru Micu, Marin Mincu, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Ștefan Borbély, Theodor Damian, Emilian Galaicu-Păun, Ioan Lazăr, Joachim Wittstock: Eseuri critice despre Christian W. Schenk, Dionysos Boppard 2022, ISBN 9783750440746
  • A tradus în limba română volumul de studii și eseuri intitulat Rațiune și frumos, de Rácz Gyözö (Editura Kriterion, București, 1984).
  • A realizat, împreună cu Rodica Mercea, prima traducere românească a eseului Sfârșitul istoriei, de Francis Fukuyama (Revista „Apostrof” nr. 3-4, 1992)..
  1. Bibliothèque nationale de France. „Ștefan Borbély” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. Dicționarul general al literaturii române. vol. I: A-Z (ed. Academia Română). București: Editura Univers Enciclopedic. . p. 600. ISBN 973-637-071-2.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri