Ionuț Caragea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ionuț Caragea
Ionut Caragea 2, Tecuci, 6 octombrie 2017.jpg
Ionuț Caragea în 2017 la Tecuci
Date personale
Născut (42 de ani)
Constanța, România Modificați la Wikidata
Naționalitate Flag of Romania.svg română și Flag of Canada.svg canadiană
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație poet, prozator, eseist, aforist.
Pseudonim Snowdon King
Limbi limba franceză  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literar douămiism, avangardism, neomodernism, transmodernism, paradoxism
Operă de debut volumul Delirium tremens, ed. Stef, 2006
Semnătură
Ionut Caragea autograf.jpg
Prezență online
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Ionuț Caragea (n. 12 aprilie 1975, Constanța, România) este un scriitor de limbă română. Este considerat de critica literară unul dintre liderii generației de scriitori douămiiști[1][2][3] și unul dintre cei mai atipici și originali scriitori de care dispune în prezent România[4][5][6][7][8].

Biografie și activitate literară[modificare | modificare sursă]

Ionuţ Caragea, triplu campion al provinciei Québec cu echipa de rugby Parc Olympique, 7 septembrie 2008, Montréal, Canada

Ionuț Caragea își petrece primii 28 de ani din viață la Constanța. Face studiile primare la Școala Generală nr. 38, apoi termină Liceul Industrial Energetic. Urmează cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității Ovidius Constanța și obține licența de absolvire în 1998. A practicat jocul de rugby începând de la vârsta de 8 ani, la îndemnul tatălui său, Florin Caragea, fost component al generației de aur a rugbyului românesc[9]. Conform propriilor amintiri, a fost înscris la echipa Clubului Sportiv Școlar nr. 2 din Constanța, fiind antrenat de Peter Ianusevici. În 1994 devine campion național de juniori cu echipa Farul Constanța, iar în același an, după terminarea junioratului, debutează în liga a doua de seniori, fiind legitimat de echipa Callatis Mangalia. În perioada 1996-2002 activează ca jucător profesionist la CFR Constanța și Farul Constanța, echipe din divizia națională de rugby.[10] În 2003 a emigrat în Canada, trăind în Montréal până în 2011. Obține cetățenia canadiană în 2008. În Canada a continuat să joace rugby, fiind triplu campion al provinciei Québec cu echipa Parc Olympique din Montréal[11]. În 2006 a jucat în selecționata provinciei Québec, echipa Caribou, din cadrul Super-ligii canadiene de rugby, fiind singurul român din componență [12]. Pe plan profesional, a practicat meseria de instructor sportiv în clubul „Les Géants de Montréal”, aflat în incinta complexului sportiv „Gadbois”[13].

Scrie poezii din adolescență, dar primele postări ale poemelor sale au loc în anul 2002, pe site-ul www.poezie.ro. Adevărata vocație și-a descoperit-o în Canada[14], după ce a debutat ca poet în revista Observatorul din Toronto, pe 6 aprilie 2006, fiind întâmpinat de poetul George Filip[15]. Apoi a fost descoperit de editorul Dumitru Scorțanu și a publicat primele sale 3 volume la editura Stef din Iași.[16] Pe 29 martie 2007, Ionuț Caragea a fost denumit de scriitoarea Maria Prochipiuc „poetul născut pe Google”, într-un articol publicat în revista Observatorul [17]. Pe 16 iulie 2008, Ionuț Caragea a fondat, împreună cu poetul Adrian Erbiceanu, Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Québec și Editura ASLRQ[18]. Promovează limba și literatura română în spațiul canadian, fiind coautorul Antologiei Scriitorilor Români din Provincia Québec, ediția din 2009, și coordonator principal al ediției din 2015[19][20]. Totodată, își desfășoară activitatea de promotor cultural și pe site-ul oficial al ASLRQ, în cadrul revistei și cenaclului aceleiași asociații. Se întoarce în România în februarie 2012 și se stabilește la Oradea[21], oraș în care este întâmpinat literar de Ana Blandiana, printr-un text semnat de poetă pe coperta a 4-a a volumului "Cer fără scări" [22]. După stabilirea la Oradea, Ionuț Caragea și Nicoleta Baciu întemeiază o familie, având o fiică, Ana-Maria, născută în anul 2013.[1]

Genuri literare, traduceri[modificare | modificare sursă]

Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză științifico-fantastică, proză memorialistică și eseuri critice. Creațiile sale literare din volume sau din antologii au fost traduse în șase limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă și albaneză.[23]. Este considerat de mai mulți oameni de litere un poet reprezentativ al noii generații și unul dintre liderii generației de scriitori douămiiști[24][25][1][26][27]. Totodată, datorită stilului și imaginarului său artistic, este considerat unul dintre cei mai atipici și originali scriitori de care dispune în prezent România[28][29][30][31][32] , diferențiindu-se, conform criticului Theodor Codreanu, atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație [33]. Conform criticului literar Maria Ana Tupan, poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice[34]. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn[35], iar criticul literar Ovidiu Ghidirmic afirmă că din versurile lui I. Caragea se desprinde o adevărată religie a salvării prin poezie. [36]

Aforisme[modificare | modificare sursă]

Ionuț Caragea a scris șase cărți de aforisme în limba română, cinci dintre ele fiind publicate la editura Fides din Iași și una singură, antologia "În așteptarea păsării", la editura eLiteratura. În 2012 a câștigat premiul de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din Liban cu aforisme din volumul „Dicționarul suferinței” (traduse în limba franceză de Prof. Univ. Dr. Constantin Frosin) și a fost inclus în „Antologia Premiilor Naji Naaman” cu aforisme în română, franceză și arabă. În 2013 a fost publicat în limba italiană în Antologia aforismului românesc contemporan (Editura Genesi din Torino), lucrare care cuprinde aforisme scrise de 20 autori români contemporani selecționați de specialistul în aforismul european, Fabrizio Caramagna [37]. Acesta caracterizează aforismul lui Caragea ca fiind poetic, cu utilizarea pe scară largă a instrumentului de metaforă [38]. Despre citatele lui Ionuț Caragea s-au mai pronunțat criticul Cezarina Adamescu [39], scriitorul și traducătorul Constantin Frosin [40], dar și alți scriitori reprezentativi ai genului aforistic precum Valeriu Butulescu [41] și Vasile Ghica [42] . Scriitorul și diplomatul Nicolae Mareș, antologist al aforismului universal, afirmă că Ionuț Caragea este unul dintre numele din aforistica românească contemporană (alături de cel al lui Valeriu Butulescu) care i-au reținut în mod deosebit atenția pentru definițiile inteligente pe care le dă unor trăiri, fapte sau evenimente și îl include în Cartea Înțelepciunii Universale, un dicționar de maxime și aforisme publicat la editura eLiteratura în 2014[43]. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia "În așteptarea păsării", în care sunt incluse 319 poezii și 1000 de citate și aforisme scrise de autor în intervalul 2006-2015.[2]. În 2016 face parte din cei 27 de autori publicați în "Antologia aforismului românesc contemporan" (Editura Digital Unicorn, România, 2016), iar cu un an mai târziu face parte din cei 40 de autori publicați în ediția a doua a aceleiași antologii. Tot în 2017, publică antologia de poeme în vers clasic și aforisme "Eu la pătrat" și participă la prima ediție a Festivalului Internațional al Aforismului pentru românii de pretutindeni (Tecuci, 5-7 octombrie), unde câștigă premiul special "Mihai Pauliuc" și este inclus în antologia festivalului.

Poezie[modificare | modificare sursă]

Ionuț Caragea a scris 21 cărți de poezie, dintre care 4 sunt traduceri, iar 4 sunt antologii. Printre criticii de întâmpinare care au scris despre cărțile lui Ionuț Caragea, în faza încipientă a carierei sale literare, se pot enumera Marius Chelaru [44], Angela Furtună [45], Valeriu Cușner [46], Constantin Miu[47], Adrian Botez [48], Daniel Corbu [49], Cezarina Adamescu [3][4][5] etc. A fost totodată încurajat de cunoscutul scriitor, dramaturg și regizor de film Corneliu Leu, acesta scriind o cronică literară în 2009, în revista Port@Leu, care devine prefața volumului „Poezii de dragoste”, publicat în 2010 la editura Fides[50]. În ceastă cronică, Corneliu Leu anunța că „ne aflăm în fața unui autor care are ceva de spus și, stăpân pe niște mijloace moderne de exprimare ale unor inedite stări poetice, va mai avea încă de spus impunându-și registrul poetic asupra generației sale." În 2014 publică volumele „Cer fără scări” și „Festina lente”, la editura eLiteratura din București. Despre ele au scris criticii literari Maria Ana Tupan[51], Ștefan Borbély[52] , Adrian Dinu Rachieru[53], Ionel Bota[54], Ioan F. Pop[6], Emanuela Ilie[7] și alții. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia "În așteptarea păsării", în care sunt incluse 1000 de citate și aforisme și 319 poezii scrise de autor în intervalul 2006-2015.[8]. Cele mai recente volume de poeme publicate în limba română sunt "Umbră lucidă" (2016)[9], "Mesaj către ultimul om de pe Pământ" (2017) [10] și "Eu la pătrat", volume prefațate de Maria Ana Tupan și publicate la editura Fides. Despre volumul “Umbră lucidă” se pronunță și criticul Constantin Dram, acesta considerând că Ionuț Caragea se arată a fi un poet redutabil, glosând aidoma celui care vorbește de la tribună sau de la amvon, având conștiința clară a concentrării mesajului poetic, în așa fel încât textul capătă rezonanța sonurilor sacralizate. Criticul literar Ovidiu Ghidirmic consideră, în schimb, că „Mesaj către ultimul om de pe Pământ” este cel valoros și mai reprezentativ volum al autorului, titlu inspirit și plin de profunde și tulburătoare semnificații, amplu poem socio-gonic și apocaliptic, dar nu de o tonalitate sumbră și deprimantă, dimpotrivă, tonifiantă și plină de speranță, pe tema „ultimului om” sau a „omului postistoric”, ce se înscrie pe linia unei formule consacrate de o întreagă literatură și fi losofie. Criticul afirmă că din versurile autorului se desprinde o adevărată religie a salvării prin poezie, Ionuț Caragea având, după opinia sa, toate șansele să rămână în istoria literaturii[11] Cărțile de poezie traduse în alte limbi străine au fost "La suprême émotion" (franceză), "Déconnecté" (franceză), "Ciel sans escalier" (franceză) și "Festina lente" (spaniolă). Două cărți au fost menționate și în Franța, de criticul literar Jean-Paul Gavard-Perret: "Ciel sans escalier" în revista "Le Litteraire"[12] și "La suprême émotion " în revista "Incertain Regard".[13]

Science fiction[modificare | modificare sursă]

„Uezen”, romanul științifico-fantastic al lui Ionuț Caragea, a fost publicat între anii 2010 și 2011 în România, sub formă de trilogie, la editura Fides din Iași. Romanul a fost tradus ulterior în limba engleză și publicat în 2012 la editura americană Wildside Press, sub pseudonimul Snowdon King.[55]. Criticul literar Mircea Opriță considera în 2015 că romanul "Uezen" este una dintre cărțile prin care se deschide calea către o posibilă schimbare de generații în lumea SF-ului românesc contemporan[14]. Referindu-se la conținutul romanului, același critic afirma în 2014 că fresca galactică descrisă în romanul pus sub emblema Uezen este tributară operelor spațiale comune..., soluția de rafinament încercată de Ionuț Caragea presupunând o simbioză a motivelor SF „de consum” cu speculația metafizică în descendență biblică. Criticul mai considera că erudiția în materie e concurată doar de strategia lui Ionuț Caragea – în care îl servește și simțul poetic, și detașarea ironică – de a estompa tiparele miturilor de referință, încurcând personajele biblice cu cele tolkieniene, bunăoară, sau optând pentru o cosmologie cu denumiri ce amintesc de Frank Herbert...[15] Totuși, despre romanul Uezen au existat diverse opinii scrise și de alți critici literari: Maria Ana Tupan, Theodor Codreanu, Ionel Bota, Ion Pachia-Tatomirescu, Adrian Botez[56] etc. Dintre aceștia, Maria Ana Tupan consideră că romanul aparține Noului Val de SF, în accepțiunea lansată de Judith Merrill în anii ’60, de ficțiune speculativă, criticul referindu-se la povestiri menite să exploreze și să descopere, prin proiecție, extrapolare, analogie, experiment ipotetic pe hârtie, ceva despre natura omului, universului, realității. Maria Ana Tupan afirmă că autorul lui Uezen compensează caracterul futurist al peisajului, recuzitei, tehnologiei genetice și al zborurilor intergalactice prin familiaritatea analogiilor (de obicei, răsturnate, negative) cu o tradiție esoterică de diverse proveniențe: biblică, hermetică, gnostică…[16]Theodor Codreanu este un alt critic care a analizat romanul Uezen, acesta considerând că stilul prozatorului este remarcabil prin economia mijloacelor de expresie, reușind să fie expresiv prin sprinteneala cuvântului și prin dramatism dialogic, punând, în același timp, la lucru un idiom science-fiction care nu abuzează de ermetism scientist. Criticul mai afirmă că partea originală a imaginarului lui Ionuț Caragea constă în viziunea unui univers postapocaliptic, transmundan, transportat integral în virtualitate, ca supremă inconsistență ontologică.[57]. În august 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, versiunea revizuită și extinsă cu două capitole a seriei Uezen, purtând titlul "Discipolii zeilor de altădată".[58]. Despre romanul „Discipolii zeilor de altădată” se pronunță și criticul Cătălin Badea-Gheracostea în revista Observator cultural [17], afirmând că Ionuț Caragea reușește cel puțin două lucruri în cartea sa: în nici 180 de pagini conduce cu inteligență, departe de tezisme și prețiozități, personajele sale în epuizarea logică a subiectului filozofic, simultan cu a menține tensiunea narativă prin jocul de planuri și proporția judicioasă între aventură și dialog.

Ionuț Caragea a scris și proză scurtă științifico-fantastică, fiind printre laureați la trei ediții consecutive (2007, 2008, 2009) ale concursului Helion din Timișoara, la prima ediție a Concursului de Proză Umoristică SF, organizat de același club în 2016, și la ediția din 2016 a concursului național "România peste 100 de ani", organizat în cadrul ROMCON-ului de ARCASF. Povestirile sale SF au fost publicate de-a lungul anilor în revista Helion, în "Almanah Science Fiction 2008" (România), în almanahul SCI-FI Freedom (S.U.A.), cât și în antologia care cuprinde autori reprezentativi de proză scurtă din România, intitulată „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, lucrare publicată de editura Herg Benet [18].

Eseuri critice[modificare | modificare sursă]

Ionuț Caragea a publicat în volumul „Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață[19], Acolada, Mișcarea literară, Familia, Poezia, Discobolul, Oglinda literară, Caiete Silvane, Feed Back, Nord literar etc.

Memorialistică și spiritualitate[modificare | modificare sursă]

Ionuț Caragea a publicat romanul memorialistic “Gândul meu. Cum am devenit poet”, la editura Fides din Iași în anul 2011, în cadrul colecției Spiritus. O continuare a acestui roman apare în 2016[20], la editura eLiteratura din București, având titlul "Ascultă-ți gândul și împlinește-ți visele!". Apariția acestui roman este anunțată de Alexandru Cistelecan în revista Familia, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2015, rubrica „Avant la lettre”, articolul "Divanul lui Caragea"[21]. Criticul consideră că romanul e o reconstrucție biografică scrupuloasă, asistată de o memorie acută, aproape de verva detaliilor și a preciziei, și proiectată în convenția unui dialog introspectiv, un fel de divan, doar că nu al sufletului cu trupul, ci al poetului cu propria conștiință (sau, cum zice autorul, cu propriul ”gînd” ca daimon). Referindu-se la subiectul cărții și la modul în care a fost scrisă, criticul mai spune că este vorba de o confesiune de sine cu miză decisivă pe ”sinceritate”, pe acuratețea concretă a peripețiilor și pe interpretarea lor în orizontul unui destin. El mai precizează că Ionuț Caragea își retrăiește scriptural biografia, nu doar și-o reamintește, în sensul că plonjonul în amintire e atît de adînc și de ”imediat” încît pasajele reamintite par de-a dreptul retrăite. Al. Cistelecan ține să sublinieze că dialogul autobiografic e presărat cu salturi în poezie, dar aceste intercalări de poeme nu și-au propus să fie o antologie ilustrativă pentru drumul parcurs de Ionuț Caragea; ele se produc acolo unde temperatura afectivă a discursului anamnetic și introspectiv pus pe două voci se ridică și e nevoie de o sublimare a lui. Într-un final, criticul conchide că de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn ar fi drumul pozitiv și exemplar al poeziei, un drum pe care merge și Ionuț Caragea. Un alt critic literar care a analizat romanul lui Caragea este Paul Aretzu. Acesta scrie o cronică în revista Acolada, nr. 3 din 2017, intitulată “Ionuț Caragea sau Optimismul”. Fragmente din romanul lui Ionuț Caragea au apărut și în presa românească din țară sau din diaspora: Actualitatea literară[22], Clipa din S.U.A.[23], Boema[24], Luceafărul de seară[25], Observatorul din Toronto[26], LitArt[27].

Literatura virtuală și Curentul Generației Google[modificare | modificare sursă]

Ionuț Caragea a realizat în 2009 un interviu intitulat Literatura virtuală și Curentul Generației Google, publicat în volum. În cadrul acestui interviu la care participă cu răspunsuri și opinii critice, alături de autorul cărții, mai mulți poeți și filologi (Marius Chelaru, Angela Furtună, Mircea Gheorghe etc.), Ionuț Caragea propune un nou curent literar intitulat Curentul Generației Google. Un articol despre acest nou trend literar a fost prezentat în cadrul simpozionului cu participare internațională „Lectura – calea spre tărâmurile artei” ( București, 9 aprilie 2011) [28] iar peste un an (11 iunie 2012) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului introduce subiectul “Ionuț Caragea, Literatura Virtuală și Curentul Generației Google” ca probă la examenul de Bacalaureat la disciplina Limba și Literatura Română [29]. Printre publicațiile care au semnalat apariția acestui curent se numără revistele Feed Back[59], Convorbiri literare[60], Vatra [61] etc. Printre criticii literari care s-au referit la Curentul Generației Google se numără Theodor Codreanu[62] și Mircea Opriță .[63]

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași (2009-2015)[30], filiala din Dobrogea (din 2015)[64]
  • Cofondator și Vicepreședinte al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec (din 2008)
  • Membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, filiala din Canada (2013-2016) [31][32]
  • Membru de Onoare al Societății Scriitorilor din Județul Neamț (din 2011)
  • Membru onorific al Fundației "Maison Naaman pour la Culture", Beirut, Liban (din 2012) [33]
  • Membru al organizației culturale "Diversité artistique Montréal" (din 2009)[34]
  • Membru al organizației culturale "Poetas del Mundo", Santiago, Chile (din 2009)[35]
  • Membru al Elis, rețeaua românilor remarcabili din lume (din 2013)[36]
  • Membru de onoare al Asociației Internaționale de Paradoxism (din 2014) [37]

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

Poezie[modificare | modificare sursă]

  • Delirium Tremens – Ed. Stef, col. Stef Debut, Iași, 2006
  • M-am născut pe Google – Ed. Stef, col. Stef Universal, Iași, 2007
  • Donator universal – Ed. Stef, col. Stef Universal, Iași, 2007
  • Omul din cutia neagră – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2007
  • 33 bis – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Analfabetism literar – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Negru Sacerdot – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Absența a ceea ce sîntem – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2009
  • La suprême émotion (franceză) – Ed. ASLRQ, Montréal, 2009
  • Déconnecté (franceză) – Ed. Elmis, Iași, 2009
  • Guru amnezic – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2009
  • Poezii de dragoste (antologie) – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2010
  • Suflet zilier – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2011
  • Patria la care mă întorc – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2012
  • Antologie de Poeme 2006-2012 – Ed.Fides,col. EIdos, Iași, 2013
  • Festina lente (română/spaniolă) – Ed. eLiteratura, București, 2014
  • Cer fără scări/Ciel sans escalier (română/franceză) – Ed. eLiteratura, București, 2014
  • În așteptarea păsării (antologie de poeme, citate și aforisme 2006-2015) – Ed. eLiteratura, București, 2015
  • Umbră lucidă – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2016
  • Mesaj către ultimul om de pe Pământ – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2017
  • Eu la pătrat (poeme în vers clasic și aforisme) – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2017

Aforisme[modificare | modificare sursă]

  • Dicționarul suferinței – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2008
  • Dicționarul suferinței, vol. II – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2010
  • Întreita suferință – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2011
  • Delir cu tremurături de gînduri.Citate și aforisme 2006-2013 – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2013
  • În așteptarea păsării (antologie de poeme, citate și aforisme 2006-2015) – Ed. eLiteratura, București, 2015
  • Eu la pătrat (poeme în vers clasic și aforisme) – Ed. Fides, col. Eidos, Iași, 2017

Science-fiction[modificare | modificare sursă]

  • Uezen și alte povestiri – Ed. Fides, col. Phantasia, Iași, 2010
  • Conștiința lui Uezen – Ed. Fides, col. Phantasia, Iași, 2010
  • Uezen. Echilibrul lumilor – Ed. Fides, col. Phantasia, Iași, 2011
  • Uezen (engleză) – Ed. Wildside Press, Rockville, U.S.A., 2012
  • Discipolii zeilor de altădată – Ed. eLiteratura, București, 2015

Eseuri[modificare | modificare sursă]

  • Literatura virtuală și curentul Generației Google – Ed. Fides, col. Litteratus, Iași, 2009
  • Esențe lirice. Cronici literare 2007-2011 – Ed. Fides, col. Litteratus, Iași, 2011

Spiritualitate[modificare | modificare sursă]

  • Gîndul meu. Cum am devenit Poet – Ed. Fides, col. Spiritus, Iași, 2011
  • Ascultă-ți gândul și împlinește-ți visele! – Ed. eLiteratura, București, 2016

Premii și nominalizări[modificare | modificare sursă]

  • Premiul al II-lea la concursul de poezie creștină "Nimic fără Dumnezeu", ediția 2006, cu poezia "Vinerea Mare".
  • Premiul I la concursul "Visul" din Orăștie, anul 2007, secțiunile "Proză" și "Poezie" [38]
  • Mențiune la concursul de poezie "Dor de dor", anul 2008 [39]
  • Premiul al III-lea la concursul de povestiri știițifico-fantastice "Helion" din Timișoara, anul 2007, pentru schițele "Penitenciarul", "Jesus Cyborg" și "Atempus" [40]
  • Premiul al II-lea (premiul I nu s-a acordat) la concursul de povestiri știițifico-fantastice "Helion" din Timișoara, anul 2008, pentru povestirea "Biblos" [41]
  • Mențiune (premiul I nu s-a acordat) la concursul de povestiri știițifico-fantastice "Helion" din Timișoara, anul 2009, pentru povestirea "Perechea de rezervă" [42]
  • Premiul de creativitate pentru aforisme la concursul internațional "Naji Naaman" (Liban) din 2012 [65]
  • Volumul de poezii "Suflet zilier" este nominalizat la premiile din 2012 ale U.S.R., filiala din Iași [66]
  • Romanul științifico-fantastic "Discipolii zeilor de altădată" este nominalizat la premiile din 2015 ale U.S.R., filiala din Dobrogea[67]
  • Premiul al II-lea (premiul I nu s-a acordat) la prima ediție a "Concursului de Proză Umoristică SF" organizat în 2016 de clubul "Helion" din Timișoara, pentru povestirea "Ca la noi la nimenea" [43]
  • Premiul al II-lea (premiul I nu s-a acordat) la ediția din 2016 a concursului național de proză SF "România peste 100 de ani" organizat în cadrul ROMCON-ului de Asociația Română a Cluburilor și Autorilor de Science-Fiction (ARCASF). Președintele juriului: Cristian Tudor Popescu. [44]
  • Premiul pentru critică literară la prima ediție a festivalului internațional de literatură "eCreator" (Baia Mare, 2017)[45]
  • Premiul special "Mihai Pauliuc" la prima ediție a Festivalului Internațional al Aforismului pentru românii de pretutindeni (Tecuci, 5-7 octombrie 2017) [46]

Aprecieri critice (selecție referințe)[modificare | modificare sursă]

  • Prof. Univ. Dr. Alexandru Cistelecan în revista Familia, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2015, rubrica „Avant la lettre”, articolul "Divanul lui Caragea" [68]
  • Prof. Univ. Dr. Maria Ana Tupan în revista Contemporanul, nr. 7, iulie 2014, rubrica „(Con)texte” [69]
  • Prof. Univ. Dr. Maria Ana Tupan în revista Contemporanul, nr. 3, martie 2015, rubrica „(Con)texte” [70]
  • Prof. Dr. Theodor Codreanu în revista Feed Back, nr. 1-2, 2015, pag. 18[71]
  • Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, martie 2008, rubrica „Peregrinus” [72]
  • Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, aprilie 2013, rubrica „Peregrinus”[73]
  • Prof. Univ. Dr. Ștefan Borbély în revista Convorbiri literare, noiembrie 2014, rubrica „Literatura Azi”[74]
  • Prof. Univ. Dr. Adrian Dinu Rachieru în revista Convorbiri literare, martie 2015[75]
  • Prof. Dr. Ionel Bota în revista Mișcarea literară, nr.1, 2015, pag. 113/114[76]
  • Prof. Dr. Mircea Opriță în revista Helion, mai-iunie 2014[77]
  • Daniel Corbu în revista Mișcarea literară, nr. 3, iulie-august-septembrie 2015, pag. 33-34, ISSN 1583-1957[1]
  • Petre Rău în revista Dunărea de Jos din Galați, noiembrie 2012, nr. 129, pag. 38[78]
  • Prof Dr. Ioan F. Pop în revista Steaua, nr. 7-8, pag. 107, 2015, articolul "Scări de cuvinte"[79]
  • Prof Univ. Dr. Jean-Paul Gavard-Perret în revista Le Litteraire din Franța, nr. din 6 septembrie 2015, articolul "Nadir latent"[80]
  • Prof. Dr. Cătălin Badea-Gheracostea în revista Observator cultural, nr. din 29-07-2016, rubrica SFada cu literatura. Lecturi ușoare, de vacanță (II)[81]
  • Paul Aretzu în revista Acolada, nr. 3 din 2017, pag. 5, articolul Ionuț Caragea sau Optimismul[82]
  • Prof. Univ. Dr. Ovidiu Ghidirmic în revista Scrisul românesc, nr. 7 din 2017, pag. 7, articolul Orfismul Generației Google[83]
  • Prof. Univ. Dr. Constantin Dram în revista Feed Back, nr. 5-6 din 2017, pag. 17, articolul O poetică a umbrei[84]
  • Liviu Apetroaie în revista Scriptor, nr. 7-8 din 2017, pag. 93, rubrica Cărțile pe masă, articol despre volumul Mesaj către ultimul om de pe Pământ[85]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Daniel Corbu: Ionuț Caragea, unul dintre liderii generației douămiiste, revista Mișcarea literară nr. 3, 2015, paginile 33 și 34
  2. ^ Ionel Bota: poezia generației care și-l revendică între liderii ei și pe Ionuț Caragea, revista Mișcarea literară nr. 1, 2015, pag. 113-114
  3. ^ Corneliu Leu: ne aflăm în fața unui autor care are ceva de spus și, stăpân pe niște mijloace moderne de exprimare ale unor inedite stări poetice, va mai avea încă de spus impunându-și registrul poetic asupra generației sale, în revista Port@Leu nr. 9, 2009
  4. ^ Ovidiu Ghidirmic în revista Scrisul românesc, iulie 2017, pag. 7: Ionuț Caragea este o figură atipică și insolită a literaturii noastre de astăzi
  5. ^ Ștefan Borbély în revista Convorbiri literare, 1 decembrie 2014: Ionuț Caragea, unul dintre cei mai atipici scriitori de care dispune în prezent România
  6. ^ Cezarina Adamescu: Ionuț Caragea și-a modelat o voce singulară, un timbru original, un stil aparte, inimitabil, revista Luceafărul de seară nr. 21 februarie 2010
  7. ^ Angela Furtună: Cărțile de până acum semnate de Ionuț Caragea au fost evenimente în egală măsură de autohipnoză cât și de explozie pe orbita literară a unui imaginar artistic foarte original, revista Sfera Online, vol. Guru amnezic
  8. ^ Adrian Dinu Rachieru: Ionuț Caragea, un literat atipic, dezlănțuit într-o abundentă producție... Evident, Ionuț Caragea este un poet autentic, urmând a fi „redescoperit”, revista Convorbiri literare nr. 3 din 2015, rubrica Un poet din Banat (II)
  9. ^ Ionuț Caragea, fiul fostei glorii a Farului Constanța, Florin Caragea, articol în ziarul Ziua, 9 august 2012
  10. ^ Adrian Botez, interviu cu Ionuț Caragea, Jurnalul de Vrancea, ediția din 31 decembrie 2010
  11. ^ Ionuț Caragea, triplu campion la rugby al provinciei Québec – Rugby.ro, 19 octombrie 2005
  12. ^ Ionuț Caragea, jucător de rugby în selecționata provinciei Quebec, revista Sfera Online, 6 iunie 2010
  13. ^ Ionuț Caragea, angajat la clubul sportiv Les Géants de Montréal, Agenția de carte, 2 iunie 2010
  14. ^ Ionuț Caragea și-a descoperit vocația în Canada, Ziarul Adevărul, 17 mai 2009
  15. ^ Un nou poet, de George Filip, revista Observatorul din Toronto, 6 aprilie 2006
  16. ^ Ionuț Caragea debutează la editura Stef, fiind descoperit și pus în valoare de editorul Dumitru Scorțanu, articol accesat în ziarul Observatorul, 12 martie 2011
  17. ^ Ionuț Caragea denumit Poetul născut pe Google de Maria Prochipiuc în revista Observatorul pe 29 martie 2007
  18. ^ Ionuț Caragea, cofondator al ASLRQ, revista Alternativa
  19. ^ Ionuț Caragea, coordonator principal al Antologiei ASLRQ 2015, ziarul Ziua, 27 mai 2015
  20. ^ Antologia ASLRQ menționată în revista Convorbiri literare, mai 2010
  21. ^ Ziarul Adevărul, 27 septembrie 2014 – Ionuț Caragea a mai publicat două volume bilingve de poezie
  22. ^ Ana Blandiana despre Ionuț Caragea pe coperta volumului "Cer fără scări"
  23. ^ Ionuț Caragea în revista Actualitatea literară, 23 ianuarie 2017
  24. ^ Valeriu Cușner în Albina Românescă, mai 2009, pag. 5: Ionuț Caragea, un poet reprezentativ al noii generații
  25. ^ Ion Pachia-Tatomirescu în Luceafărul de seară, 30 martie 2010: Ionuț Caragea, reprezentant de seamă al „generației Google“
  26. ^ Ionel Bota: poezia generației care și-l revendică între liderii ei și pe Ionuț Caragea, revista Mișcarea literară nr. 1, 2015, pag. 113-114
  27. ^ Corneliu Leu: ne aflăm în fața unui autor care are ceva de spus și, stăpân pe niște mijloace moderne de exprimare ale unor inedite stări poetice, va mai avea încă de spus impunându-și registrul poetic asupra generației sale, în revista Port@Leu nr. 9, 2009
  28. ^ Ovidiu Ghidirmic în revista Scrisul românesc, iulie 2017, pag. 7: Ionuț Caragea este o figură atipică și insolită a literaturii noastre de astăzi
  29. ^ Ștefan Borbély în revista Convorbiri literare, 1 decembrie 2014: Ionuț Caragea, unul dintre cei mai atipici scriitori de care dispune în prezent România
  30. ^ Cezarina Adamescu: Ionuț Caragea și-a modelat o voce singulară, un timbru original, un stil aparte, inimitabil, revista Luceafărul de seară nr. 21 februarie 2010
  31. ^ Angela Furtună: Cărțile de până acum semnate de Ionuț Caragea au fost evenimente în egală măsură de autohipnoză cât și de explozie pe orbita literară a unui imaginar artistic foarte original, revista Sfera Online, vol. Guru amnezic
  32. ^ Adrian Dinu Rachieru: Ionuț Caragea, un literat atipic, dezlănțuit într-o abundentă producție... Evident, Ionuț Caragea este un poet autentic, urmând a fi „redescoperit”, revista Convorbiri literare nr. 3 din 2015, rubrica Un poet din Banat (II)
  33. ^ Theodor Codreanu: Ionuț Caragea a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație, revista Feed Back, nr. 1-2, 2015, pag. 18
  34. ^ Maria Ana Tupan în revista Contemporanul, iulie 2014: poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice.
  35. ^ Alexandru Cistelecan: De la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn ar fi drumul pozitiv și exemplar al poeziei. În orice caz, Ionuț Caragea pe el merge, revista Familia, nr. 11-12, 2015, pag. 12-16
  36. ^ Ovidiu Ghidirmic în revista Scrisul românesc, iulie 2017, pag. 7: Din versurile lui I. Caragea se desprinde o adevărată religie a salvării prin poezie (…) Ceea ce ne face să credem că Ionuț Caragea are toate șansele să rămână în istoria literaturii.
  37. ^ “Antologia aforismului românesc contemporan”, în Italia , Agenția de carte, 26 apr. 2013
  38. ^ Fabritio Caramagna despre aforismul lui Ionuț Caragea, HotNews, 22 aprilie 2013
  39. ^ Cezarina Adamescu despre volumul Dicționarul suferinței II, ziarul Observatorul din Toronto, 27 mai 2010
  40. ^ Constantin Frosin despre aforismele lui Ionuț Caragea în revista Luceafărul de seară, 20 iunie 2013
  41. ^ Valeriu Butulescu despre aforismele lui Ionuț Caragea în revista Luceafărul de seară, 20 iunie 2013
  42. ^ Vasile Ghica despre aforismele lui Ionuț Caragea în revista Boema nr. 73, martie 2015, pag. 32
  43. ^ Nicolae Mareș include aforismele lui Ionuț Caragea în Cartea Înțelepciunii Universale, articol în revista Boema nr. 76, iunie 2015, pag. 27
  44. ^ Marius Chelaru în revista Convorbiri literare, , martie 2008, rubrica „Peregrinus”
  45. ^ Angela Furtună: revista Sfera Online, vol. Guru amnezic
  46. ^ Valeriu Cușner în revista Singur, nr. din 15 martie 2010
  47. ^ Constantin Miu în revista Sfera Online, 9 august 2009
  48. ^ Adrian Botez în revista Boema nr. 6 din 2011, pag. 10
  49. ^ Daniel Corbu în revista Sfera Online nr. 15 iunie 2008
  50. ^ Corneliu Leu a scris prefața volumului “Poezii de dragoste” de Ionuț Caragea
  51. ^ Maria Ana Tupan despre volumul de poeme „Cer fără scări” în revista Contemporanul nr. 7, iulie 2014, rubrica „(Con)texte”
  52. ^ Ștefan Borbély despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare, noiembrie 2014, rubrica „Literatura Azi”
  53. ^ Adrian Dinu Rachieru despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare, martie 2015, rubrica Un poet din Banat
  54. ^ Ionel Bota despre volumul „Cer fără scări” în revista Mișcarea literară, nr. 1, 2015, pag. 113-114
  55. ^ Agenția de carte: Romanul Uezen al lui Ionuț Caragea a fost publicat în S.U.A.
  56. ^ Adrian Botez despre romanul Uezen, revista SRSFF nr. din 22 oct. 2010
  57. ^ Theodor Codreanu: Ionuț Caragea a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație, revista Feed Back, nr. 1-2, 2015, pag. 18
  58. ^ Apariție editorială: „Discipolii zeilor de altădată”, roman SF de Ionuț Caragea, eLiteratura, București, 2015, revista Luceafărul de seară, 18 august 2015
  59. ^ Revista Feed Back Nr. 1-2-3 2009
  60. ^ Andreea STEFAN
  61. ^ http://www.revistavatra.ro/pdf/vatra_2-2012.pdf
  62. ^ Theodor Codreanu: Ionuț Caragea a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație, revista Feed Back, nr. 1-2, 2015, pag. 18
  63. ^ Mircea Opriță despre Curentul Generației Google în revista Helion, mai-iunie 2014
  64. ^ Un rugbist a devenit cel mai nou membru al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, Ziarul Adevărul din 20 noiembrie 2015
  65. ^ Premiul de creativitate la concursul internațional "Naji Naaman" din 2012
  66. ^ Ionuț Caragea Nominalizat în 2012 la premiile U.S.R., filiala Iași, secțiunea poezie
  67. ^ Nominalizat în 2015 la premiile U.S.R., filiala Dobrogea, secțiunea proză
  68. ^ Alexandru Cistelecan: De la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn ar fi drumul pozitiv și exemplar al poeziei. În orice caz, Ionuț Caragea pe el merge, revista Familia, nr. 11-12, 2015, pag. 12-16
  69. ^ Maria-Ana Tupan despre volumul de poeme „Cer fără scări” în revista Contemporanul, nr. 7, iulie 2014, rubrica „(Con)texte”
  70. ^ Maria-Ana Tupan despre romanul Uezen în revista Contemporanul nr. 3, martie 2015, rubrica „(Con)texte”
  71. ^ Theodor Codreanu: Ionuț Caragea a ținut să se diferențieze atât de vechii textualiști, cât și de naturalismul fiziologic al colegilor de generație, revista Feed Back, nr. 1-2, 2015, pag. 18
  72. ^ Marius Chelaru despre volumul „Omul din cutia neagră” în revista Convorbiri literare, martie 2008, rubrica „Peregrinus”
  73. ^ Marius Chelaru despre „Antologie de poeme 2006-2012” în revista Convorbiri literare, aprilie 2013, rubrica „Peregrinus”
  74. ^ Ștefan Borbély despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare, noiembrie 2014, rubrica „Literatura Azi”
  75. ^ Adrian Dinu Rachieru despre volumul „Cer fără scări” în revista Convorbiri literare, martie 2015
  76. ^ Ionel Bota despre volumul „Cer fără scări” în revista Mișcarea literară, nr.1, 2015, pag. 113/114
  77. ^ Mircea Opriță despre romanul Uezen în revista Helion, mai-iunie 2014
  78. ^ Petre Rău despre romanul Uezen în revista Dunărea de Jos din Galați, noiembrie 2012, nr. 129, pag. 38
  79. ^ Prof Dr. Ioan F. Pop în revista Steaua, nr. 7-8, pag. 107, 2015, articolul "Scări de cuvinte"
  80. ^ Prof Univ. Dr. Jean-Paul Gavard-Perret în revista Le Litteraire din Franța, nr. din 6 septembrie 2015, articolul "Nadir latent"
  81. ^ Cătălin Badea-Gheracostea în revista Observator cultural, nr. din 29-07-2016, rubrica SFada cu literatura
  82. ^ Paul Aretzu în revista Acolada, nr. 3 din 2017, pag. 5, articolul Ionuț Caragea sau Optimismul
  83. ^ [ http://www.revistascrisulromanesc.ro/work/reviste/sr_07_2017.pdf Prof. Univ. Dr. Ovidiu Ghidirmic în revista Scrisul românesc, nr. 7 din 2017, pag. 7, articolul Orfismul Generației Google]
  84. ^ Prof. Univ. Dr. Constantin Dram în revista Feed Back, nr. 5-6 din 2017, pag. 17, articolul O poetică a umbrei
  85. ^ [www.editurajunimea.ro/wp-content/uploads/2016/10/SCRIPTOR-7-8-2017.pdf Liviu Apetroaie în revista Scriptor, nr. 7-8 din 2017, pag. 93, rubrica Cărțile pe masă, articol despre volumul Mesaj către ultimul om de pe Pământ]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Poezia "Insula lui Ovidiu", închinată marelui poet Publius Ovidius Naso la împlinirea a 2060 de ani de la naștere și a 2000 de ani de la moarte, publicată în ziarul Adevărul[57]
  • Poezii din volumele "Umbră lucidă" și "Mesaj către ultimul om de pe Pământ" pe site-ul personal[58]
  • Două noi poezii publicate în revista Luceafărul de dimineață, nr. 8, 2015 [59]
  • Neant cu lentile de contact, patru noi poezii publicate în revista Luceafărul de seară, nr. din 26 iulie, 2015 [60]
  • Aforisme din spuma valurilor, grupaj publicat în revista Luceafărul de seară, nr. din 26 iulie, 2015 [61]
  • Citate din volumul Delir cu tremurături de gînduri - revista Acolada nr. 4, 2013, pag. 11 [62]
  • Citate despre suflet din volumul Delir cu tremurături de gînduri - Revista Boema din Galați, nr. 1, 2014, pag. 37. [63]
  • Citate noi din ciclul "Sindromul nemuririi" - partea a III-a - revista Clipa din S.U.A. [64]
  • Citate din ciclul "Sindromul nemuririi" - revista Luceafărul de seară [65]
  • Interviu în Viața Pozitivă realizat de Daniela Deaconu [66]
  • Interviu cu Ionuț Caragea, autor Remus Foltoș, revista Clipa din SUA, Editia: 1187 - 23 Noiembrie, 2015 - Anul XXV, rubrica din Cultura [67]
  • Ionuț Caragea invitat de postul TV Digi24 Oradea la emisiunea "Recrutat în Crișana", 12 iunie 2015 [68]
  • Ionuț Caragea invitat de postul TV Digi24 Oradea la emisiunea "Recrutat în Crișana", 21 octombrie 2015 [69]