Mircea Opriță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mircea Opriță
Date personale
Născut (73 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație critic literar[*]
scriitor de science fiction[*] Modificați la Wikidata

Mircea Opriță (n. 25 octombrie 1943) este un scriitor român, editor, eseist, critic și istoric al literaturii science-fiction, traducător. Mircea Opriță este, în acest moment, figura proeminentă în spațiul literar românesc al SF-ului, la apogeul unei cariere de patru decenii.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Între 1961-1966, urmeaza cursurile facultății de filologie din cadrul Universității din Cluj. A obținut doctoratul în Literatura universală și comparată, cu teza Discursul utopic, 1999, publicată cu același titlu în 2000. Din 1972 și până în 1989, este redactor de carte la editura Dacia, din acest oraș. Între 1990 – 1995 este președinte al Asociației Scriitorilor din Ardeal, funcție pe care o părăsește pentru aceea de director al Institutului Cultural Român din Budapesta, activând între anii 2002 și 2006. Între 1994 – 1996 este președinte al Asociației Scriitorilor din Cluj, funcție la care revine după 1998. Este președinte al Asociației Române a Cluburilor și Autorilor de Science Fiction.[2] A fost lector colaborator, cu un curs de utopie, la Facultatea de Litere a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj (2000-2001)și membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor și în Comitetul Director (2000-2004).

Debut[modificare | modificare sursă]

Debutează cu poezia Cântec pentru rachetă, în ziarul „Făclia” din Cluj (1960), iar debutul literar în volum are loc în anul 1966, cu volumul de povestiri SF “Întîlnire cu meduza“.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Întâlnire cu Meduza, Editura Tineretului, 1966
  • Argonautica, roman, Editura Albatros, București, 1970 (ediția a doua, revăzută și amplificată, cu un cuvânt înainte al autorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980)
  • Planeta părăsită, serial pentru păpuși, Comitetul județean pentru cultură și artă, Teatrul de Păpuși Cluj, 1971;
  • Viața într-o floare, teatru pentru tineret, Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, Cluj, 1972;
  • Jocul cu vipere, versuri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972;
  • Nopțile memoriei, povestiri și nuvele, Editura Albatros, București, 1973;
  • Adevărul despre himere, povestiri și nuvele, Editura Cartea Românească, București, 1976;
  • Pasărea de lut, roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976;
  • Figurine de ceară, povestiri și nuvele, cu un cuvânt înainte de Ion Hobana, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978;
  • Semnul licornului, povestiri și nuvele, Editura Albatros, București, 1980;
  • Cina cea mai lungă, roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983;
  • H. G. Wells: utopia modernă, eseu critic, Editura Albatros, București, 1983;
  • Anticipația românească. Un capitol de istorie literară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994 (ed. a II-a revăzută și adăugită, Editura Viitorul Românesc, București, 2003);
  • Discursul utopic. Momente și sinteze, Editura Cartea Românească, București, 2000;
  • Figurine de ceară. Integrala povestirilor SF, cu un studiu introductiv de Cornel Robu, Editura Viitorul Românesc, București, 2004;
  • Mic tratat de concordie națională sau Cartea tranziției, proză scurtă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005;
  • Discoteca din Alexandria sau Cartea științelor, proză scurtă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007;
  • Istoria anticipației românești, Editura Feed Back, Iași, 2007;
  • Cronici de familie. SF-ul românesc după anul 2000, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008;
  • Povestiri de duminică, Editura Millennium Press 2010;
  • Zodia manipulării. Orizonturi în expansiune, publicistică, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010;
  • Știință și violoncel. Orizonturi în expansiune, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2011;
  • Călătorie în Capricia, roman, Eagle Publishing House, București, 2011;
  • Așteaptă vremea ta, povestiri și nuvele, Editura Tipo Moldova, Iași, 2012;
  • Călătoriile din balansoar, versuri pentru copii, Editura Limes, Florești-Cluj, 2010;
  • Nopțile memoriei, Editura Nemira, București, 2013;
  • Sindromul Quijote, Editura Nemira, București, 2014;
  • Alte cronici de familie, Editura Limes, Cluj, 2015;
  • Enciclopedia anticipației românești. Portrete exemplare, Editura Eagle, 2016;
  • Enciclopedia anticipației românești. Caleidoscop, Editura Eagle, 2017.

Premii literare[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Uniunii Scriitorilor, Nopțile memoriei, 1973 (acordat 1974);
  • Premiile Asociației Scriitorilor Cluj pentru lucrările: H.G. Wells: utopia modernă, 1983 (acordat 1984), Anticipația românească, 1994 (acordat 1985), Discursul utopic, 2000 (acordat 2001);
  • Premiul „Ion Agârbiceanu”, acordat 2012, pentru volumul Călătorie în Capricia;
  • Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pentru Discursul utopic, 2000 (acordat 2002).
  • Premiul revistei Anticipația, 1994;
  • Premiul revistei Jurnalul SF, 1994;
  • Premiul Asociației Române de Science Fiction (ARSFan), 1995;
  • Premiul Fundației „Vladimir Colin”, 1995.
  • Premiul revistei Nord Literar pentru proză și interpretări critice SF, 2009;
  • Premii ROMCON pe anul 2011, la categoria roman (Călătorie în Capricia) și categoria non-fiction (Știință și violoncel).
  • Premiul internațional de poezie al PEN-Clubului, Londra, 1965;
  • Premiul special al juriului la EUROCON III, Poznan, Polonia, 1976;
  • Premiul „Aripile de aur ale fanteziei”, Poznan, Polonia, 1980.

Aprecieri critice[modificare | modificare sursă]

  • Valeriu Cristea, Literatura științifico-fantastică, în „România literară”, nr. 5, 31 ianuarie 1974;
  • Valeriu Cristea, De la anticipație la realism, în „România literară”, nr. 13, 25 martie 1976;
  • Mircea Iorgulescu, Profil Mircea Opriță, în „Luceafărul”, nr. 14, 3 aprilie 1976;
  • Anton Cosma, Un roman despre timp, în „Tribuna”, nr. 20, 13 mai 1976;
  • Mircea Popa, Valențele romanului ironic, în „Tribuna”, nr. 52, 29 decembrie 1983;
  • Valeriu Cristea, De la utopie la realitate, în „România literară”, nr. 21, 24 mai 1984;
  • Voicu Bugariu, O carte despre H. G. Wells, în „Luceafărul”, nr. 19, 11 mai 1985;
  • Eugen Simion, Tema utopiei în roman, în „România literară”, nr. 30, 24 iulie 1986;
  • N. Steinhardt, Mircea Opriță, dincoace de SF, în „Familia”, nr. 6, iunie 1987;
  • Cornel Robu, Portret de scriitor, în „Tribuna”, nr. 43, 28 oct.-3 nov. 1993;
  • Constantin Cubleșan, Mircea Opriță, Anticipația românească, în „Tribuna”, nr. 44, 28 oct.-3 nov. 1994;
  • Ovidiu Pecican, În savana anticipației românești, în „Contemporanul. Ideea europeană”, nr. 11, 16 martie 1995;
  • Mircea Popa, Cărțile clujenilor: Mircea Opriță, Discursul utopic, în „Adevărul de Cluj”, 23 aprilie 2001;
  • Cornel Munteanu, Voci ale anticipației – Mircea Opriță, în „Nord Literar”, nr. 9, septembrie 2005;
  • Adrian Țion, Mircea Opriță prins în vârtejul temelor favorite, în „Steaua”, nr. 7-8, iulie-august 2007.
  • Michael Haulică, Și clasic, și modern, și bun, în Dilemateca, nr. 51, august 2010;
  • Radu Voinescu, Anticipația românească sau legitimitatea unui gen literar, în Hyperion, nr. 10-11-12, 2011;
  • Ovidiu Pecican, Cum poți fi persan, în Steaua, nr. 1, ianuarie 2012;
  • Cornel Robu, Sarcasm cu zâmbetul pe buze, în Tribuna, nr. 233 și 234, mai și iunie 2012;
  • Ștefan Borbély, Gulliver în Capricia, în Contemporanul, nr. 6, iunie 2012.

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Cătălin Badea Gheracostea despre romanul Călătorie în Caprica, Observator cultural, aprilie 2012 [1]
  • Cornel Secu în revista Nautilus, august 2013 [2]
  • Aurel Cărășel, Dicționar S.F., revista Nautilus, 2009
  • DICȚIONAR SF Nemira, 1999 : artiști plastici, autori, editori, mass-media, motive, personalități
  • John Clute & Peter Nicholls - The Encyclopedia of Science Fiction
  • Valeriu Cristea, în Domeniul criticii, Editura Cartea Românească, București, 1975;
  • Ion Hobana, cuvânt înainte la Figurine de ceară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978;
  • Mircea Iorgulescu, în Scriitori tineri contemporani, Editura Eminescu, București, 1978;
  • Florin Manolescu, Mircea Opriță, profil de autor, în Almanah Anticipația 1987, București, 1986;
  • N. Steinhardt, în Monologul polifonic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991;
  • Anton Cosma, în Romanul românesc contemporan, 1945-1985, vol. II. Metarealismul, Presa Universitară Clujeană, 1998;
  • Petru Poantă, în Dicționar de poeți. Clujul contemporan, Fundația Culturală Forum, Cluj-Napoca, 1998;
  • articolul Mircea Opriță, în Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, M – Q, București, Editura Albatros, 2001;
  • Cornel Robu, O “cheie de lectură” la ora re-lecturii, studiu introductiv la Figurine de ceară. Integrala povestirilor SF, Editura Viitorul Românesc, București, 2004.

Legături externe[modificare | modificare sursă]