Hertvík Jarník

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hertvík Jarník
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria[3][2] Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Brno, Cehoslovacia[4][2] Modificați la Wikidata
PărințiJan Urban Jarník[5] Modificați la Wikidata
Frați și suroriVojtěch Jarník[*][[Vojtěch Jarník (Czech academic, mathematician and university educator)|​]]  Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 Cehoslovacia Modificați la Wikidata
Ocupațietraducător
lingvist
cadru didactic universitar[*]​
bibliotecar
decan
scriitor Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBrno[2] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba cehă
limba germană Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Viena
Note
PremiiOrdinul Coroana României  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Hertvík Jarník (n. , Viena, Austro-Ungaria – d. , Brno, Cehoslovacia)[6] a fost un lingvist, filolog romanist și traducător ceh, care a predat la Universitatea Masaryk din Brno.

A lucrat în anii 1904–1923 la Biblioteca Provincială a Moraviei⁠(d) din Brno (actuala MZK),[7] îndeplinind în perioada 1919–1923 funcția de director.[7][8] În anul 1923 a ocupat postul de profesor de filologie romanică[7][9][10][11][12] „cu o atenție deosebită pentru limba și literatura română” la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității Masaryk din Brno.[7][10][11][12] Hertvík Jarník este considerat fondatorul Seminarului de limbi romanice de la Facultatea de Filosofie a Universității Masaryk din Brno.[11][13] El a ținut, începând din anul 1924, cursuri de limba română, completate cu interpretări de texte, introducând astfel studiul limbii române în cadrul acestei universități.[11] A ocupat, de asemenea, funcția de decan al Facultății de Filosofie a Universității Masaryk în anul universitar 1930–1931.[10]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Formarea profesională[modificare | modificare sursă]

Hertvík Jarník s-a născut în 12 decembrie 1877 la Viena,[7][9] ca fiu al lingvistului și profesorului universitar ceh Jan Urban Jarník (1848–1923), unul din fondatorii studiului filologiei romanice din Cehia,[7][9][11] și al soției sale, Jindřiška Jarníková (Eysseltová-Klimpély).[7] Fratele său, cu 20 de ani mai tânăr, a fost matematicianul și profesorul universitar ceh Vojtěch Jarník⁠(d) (1897–1970).[7]

A învățat la Gimnaziul Ceh din Praga și apoi a urmat studii de filologie romanică la Facultatea de Filosofie a Universității din Viena[7][9] (1896–1900), susținând doctoratul în anul 1900.[7] A efectuat călătorii de studii la Strasbourg și Paris, după care a fost angajat ca funcționar stagiar la Biblioteca Tehnică din Praga în perioada 1902–1904.[7][9] A lucrat apoi în anii 1904–1923 la Biblioteca Provincială a Moraviei⁠(d) din Brno (actuala MZK),[7] îndeplinind în perioada 1919–1923 funcția de director.[7][8] A fost, de asemenea, membru și director executiv al Filialei din Brno al Societății Bibliotecarilor Cehoslovaci, ale cărei întâlniri aveau loc cel mai adesea în spațiile Facultății de Filosofie⁠(d) a Universității Caroline din Praga.[7][14]

S-a căsătorit în anul 1905 cu A. Ibl.[9] La câțiva ani după absolvirea facultății, a obținut calificarea de profesor particular de istoria literaturii franceze în 1907 și a predat istoria literaturii franceze ca profesor asociat la Școala Universitară Tehnică Cehă (ČVŠT) din Brno în anii 1908–1909.[7]

Interesul pentru cultura română[modificare | modificare sursă]

Hertvík Jarník, fotografie realizată de Karel Stoklasa – Atelier pro moderní fotografii K. Stoklas, Česká 16, 1890–1920

Hertvík Jarník a moștenit interesul pentru cultura română de la tatăl său, care era profesor de filologie romanică la Universitatea Carolină din Praga (1882—1919) și întemeietorul studiului limbilor romanice în Cehia.[15][16][17] Jan Urban Jarník era un cunoscător al folclorului românesc și publicase mai demult, împreună cu prietenul său, profesorul Andrei Bârseanu din Brașov, o culegere intitulată Doine și strigături din Ardeal (1895).[15][16] A înființat un seminar de limba și literatură română la Universitatea Carolină din Praga[16] și a dovedit un interes atât de mare pentru limba și cultura poporului român, încât a ajuns să converseze în limba română inclusiv cu membrii familiei sale.[16] Hertvík a învățat limba română de la tatăl său,[17] a devenit el însuși filoromân[16] și a scris, împreună cu tatăl său, articolul despre cehi din volumul I al Enciclopediei Române (publicată din însărcinarea Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român de dr. Corneliu Diaconovici în anul 1898 la Sibiu), care a fost republicat apoi în revista Transilvania cu informații suplimentare despre limba și literatura cehă.[12][18] El și-a însoțit tatăl cu prilejul celei de-a patra (și ultimei) călătorii a acestuia în România, în primăvara anului 1919.[19] Șederea celor doi Jarník în România a durat două luni, în timpul cărora profesorul Jan Urban Jarník a fost ales în unanimitate membru de onoare al Academiei Române.[20]

Cei doi Jarník au susținut prelegeri separate și complet diferite pe tema relațiilor ceho-române la 7 mai 1919, în sala Ateneului Român din București, realizând o primă încercare de a contura istoria contactelor dintre cele două națiuni.[12] În timp ce Jan Urban Jarník a vorbit despre nașterea interesului său pentru limba și cultura română, despre interesele sale științifice de muncă și despre contactele sale cu România, fiul său, Hertvík, care era atunci director al Bibliotecii Provinciale a Moraviei din Brno, și-a concentrat atenția în discursul său asupra prezentării contactelor bilaterale ceho-române, menționând, printre altele, vizita voievodului român Mihai Viteazul la împăratul Rudolf al II-lea, care a avut loc la Praga,[20] contribuția arhitectului Josef Hlávka la proiectarea Reședinței mitropoliților Bucovinei și Dalmației din Cernăuți, participarea unei delegații a românilor ardeleni (condusă de Aurel Mureșianu) la Expoziția jubiliară de la Praga din 1891, studiile realizate de istoricii cehi Josef Ladislav Píč și Karel Kadlec cu privire la populația românească din Transilvania și la disputele politice cauzate de situația etnică complexă din acest teritoriu,[21] studiul filologului Bogdan Petriceicu Hasdeu cu privire la chestiunea Vlahiei Morave, traducerile din cehă în română realizate de profesorul Jan Urban Jarník și starețul Metodiu Zavoral,[22] traducerea în cehă a unor opere literare românești scrise de Nicolae Gane, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Constantin Sandu-Aldea, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești și Ion Agârbiceanu, precum și publicarea impresiilor de călătorie în regiunile românești a unor autori cehi ca Jan Neruda, Jan Urban Jarník și Josef Štolba.[23] Textele acestei conferințe au fost publicate în România în același an sub titlul Relațiunile romîno-cehoslovace din trecut și din viitor, cu o prefață a lui Nicolae Iorga.[12][24]

Profesor de limba română[modificare | modificare sursă]

În anul 1923 a ocupat postul de profesor de filologie romanică[7][9][10][11][12] „cu o atenție deosebită pentru limba și literatura română” la Facultatea de Filosofie a Universității Masaryk din Brno,[7][10][11][12] fiind titular al cursului de limba și literatura română.[7] El a ținut, începând din anul 1924, cursuri de limba română, completate cu interpretări de texte, introducând astfel studiul limbii române în cadrul acestei universități.[11] Pornind pe urmele tatălui său, Hertvík a ținut în anul 1925 prelegeri despre literatura cehoslovacă la cursurile de vară organizate de Universitatea Populară de la Vălenii de Munte (instituție înființată de Nicolae Iorga).[12][17]

A efectuat, mai întâi împreună cu tatăl său și apoi singur, mai multe călătorii în România, făcând o propagandă intensă culturii române în Cehoslovacia.[17] A publicat, de asemenea, mai multe studii erudite de filologie română în revistele cehoslovace, în care a prezentat pe larg problemele etimologiei românești (de exemplu, „O galicismech v rumunštině”, în Sborník 1. sjezdu čsl. profesorů filozofie, filologie a historie, 1929), a examinat unele chestiuni de dialectologie română (recenzia „Zu Weigands Materialien aus dakorumánischen Dialektologie”, în Revue de la diálectologie romane, tomul V, 1913)[12] și a analizat cu minuțiozitate studiul lui Weigand cu privire la „Povestea lui Harap-Alb” a lui Ion Creangă („Zur Interpretation von Ion Creangăs Harap Alb”, în: Archiv fúr das studium der neueren Sprachen und Literaturen, Hamburg, 1920).[12][15] A tradus în limba cehă unele scrieri ale lui Ion Creangă și Mihail Sadoveanu și în limba română unele scrieri ale lui Jan Neruda.[17]

Hertvík Jarník este considerat fondatorul Seminarului de limbi romanice de la Facultatea de Filosofie a Universității Masaryk din Brno,[11][13] printre ai cărui studenți s-a aflat, de exemplu, lingvistul și cercetătorul literar Pavel Trost⁠(d) (1907–1987).[13] El a ocupat funcția de decan al Facultății de Filosofie⁠(d) a Universității Masaryk în anul universitar 1930–1931.[7] S-a implicat, de asemenea, în activități diverse: a fost membru al Asociației Căminului Studențesc Kounic al Universităților Cehe din Brno (Spolek Kounicovy studentské koleje českých vysokých škol v Brně) și al Uniunii Filologilor Cehi și interpret permanent din română în cehă și germană la Tribunalul Superior Regional din Brno (documentat la 1 ianuarie 1923).[7] În plus, a fost fondator și președinte al Asociației Cehoslovaco-Române din Brno[9][25] (care fusese înființată în 1928 ca filială a Institutului Cehoslovaco-Român)[26] și s-a ocupat, în această calitate, cu organizarea unor acțiuni culturale și științifice, promovând astfel cultura românească în Cehoslovacia.[11]

Moartea[modificare | modificare sursă]

A predat la Universitatea Masaryk până în 1938 și a locuit pe străzile Erzherzog-Rainer-Gasse (Arcivévody Rainera) nr. 15a și Mathonova nr. 60 din Brno.[7] Hertvík Jarník a murit prematur[11] în 9 decembrie 1938 la Brno și, după funeraliile oficiate în aula Facultății de Filosofie din Brno, a fost incinerat la Crematoriul din Brno⁠(d) în 13 decembrie 1938.[7][27]

Scrieri (selecție)[modificare | modificare sursă]

Conform Catalogului cuprinzător al Bibliotecii Naționale a Republicii Cehe, prof. universitar Hertvík Jarník este autor sau coautor al următoarelor lucrări științifice sau literare:

  • Studie über die Komposition der Fierabrasdichtungen (Fierabras. Destruction de Rome.) („Studiu referitor la compoziția poemelor cu Fierabras (Fierabras. Destruction de Rome.)”). Verlag von Max Niemeyer, Halle a. d. S., 1903.
  • Starší kusy naší Knihovny Komenského („Piese mai vechi ale Bibliotecii noastre Comenius”). Brno, 1909.
  • „Zu Weigands Materialien aus dakorumánischen Dialektologie” („Despre materialele lui Weigand din dialectologia daco-română”), în Revue de la diálectologie romane, tomul V, 1913.
  • „Orbis pictus“ česky od Bubenky do Chmely („«Orbis pictus» în cehă de la Bubenka la Chmela”). Akciová moravská knihtiskárna, Brno, 1914.
  • Schram, Wilhelm⁠(d); Jarník, Hertvík. Die laufenden periodischen Druckschriften der mähr. Landesbibliothek („Publicații periodice actuale ale Bibliotecii Provinciale Morave”). [s.n.], Brünn, 1914. pp. 143–158.
  • Zur Interpretation von Ion Creangăs Harap Alb („Despre interpretarea poveștii Harap-Alb a lui I. Creangă”). Westermann, Braunschweig, 1920.
  • Přepis albánštiny („Transliterarea limbii albaneze”). Spolek československých knihovníků, Praga, 1926. 10 p.
  • „O galicismech v rumunštině” („Despre galicisme în limba română”), în Sborník 1. sjezdu čsl. profesorů filozofie, filologie a historie, Praga, 1929. 7 p.

Onoruri[modificare | modificare sursă]

În semn de recunoaștere a meritelor sale pentru dezvoltarea relațiilor cehoslovaco-române, profesorul Hertvík Jarník a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler.[7]

După moartea lui Hertvík Jarník, profesorul român Nicolae Iorga a publicat un articol elogios dedicat profesorului ceh în volumul IV al cărții Oameni cari au fost (1939), în care l-a descris ca pe unul dintre cei mai buni prieteni ai națiunii române și i-a făcut următorul portret:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g REGO, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  5. ^ Encyklopedie dějin města Brna, accesat în  
  6. ^ „Matrika 17900, sn. 27”. Moravský zemský archiv v Brně (MZA). Accesat în . 
  7. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w „Hertvík Jarník – Profil osobnosti”, Encyklopedie dějin města Brna, , accesat în  
  8. ^ a b Janák, Jan: „Hertvík Jarník (12.12.1877–9.12.1938)”. În: Státní vědecká knihovna v Brně. Jubilejní sborník 1808 – 1883 – 1958 – 1983. Edd. Jiránová, Olga – Kubíček, Jaromír, Brno 1983.
  9. ^ a b c d e f g h Stephen Taylor (ed.), Who's who in Central and East-Europe 1933/34, vol. 2, The Central European Times Publishing, Zürich, 1935, p. 426.
  10. ^ a b c d e „Hertvík Jarník”. Archiv Masarykovy univerzity: Historie rektorů a vedení (în cehă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b c d e f g h i j k Libuše Valentová (), „Studii Românești la Universitatea Carolină din Praga”, România literară (43), arhivat din original la , accesat în  
  12. ^ a b c d e f g h i j Šrámek, Jiří, „Česko-rumunské vztahy v pohledu Jana Urbana a Hertvíka Jarníkových” („Relațiile ceho-române din perspectiva lui Jan Urban și Hertvík Jarník”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. C, Řada historická, vol. 43, 1994, nr. C41, p. 94. ISBN: 80-210-0973-X
  13. ^ a b c Vodrážková, Lenka⁠(d). „Dvojí výročí prof. Pavla Trosta (1907–1987)”. În: Časopis pro moderní filologii⁠(d). Praga: FF UK, nr. 1 (99), iulie 2017, pp. 155–158. ISSN 2336-6591
  14. ^ „Československá společnost knihovědná (1930 – 1945)”. www.badatelna.eu. Literární archiv Památníku národního písemnictví – Československá společnost knihovědná. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ a b c Jindra Huskova, „În inimile oamenilor”, în Ateneu, anul I, nr. 5, decembrie 1964, p. 11.
  16. ^ a b c d e Iordan Datcu (), „Dragoste de grai și viers românesc” (PDF), România literară (32), p. 19, accesat în  
  17. ^ a b c d e Al. Săndulescu (), „Comentarii critice: Cehi si români” (PDF), România literară (1), p. 7, accesat în  
  18. ^ Transilvania, Sibiu, 1898, XXIX, pp. 106–112.
  19. ^ Šrámek, Jiří, „Česko-rumunské vztahy v pohledu Jana Urbana a Hertvíka Jarníkových” („Relațiile ceho-române din perspectiva lui Jan Urban și Hertvík Jarník”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. C, Řada historická, vol. 43, 1994, nr. C41, p. 91. ISBN: 80-210-0973-X
  20. ^ a b Šrámek, Jiří, „Česko-rumunské vztahy v pohledu Jana Urbana a Hertvíka Jarníkových” („Relațiile ceho-române din perspectiva lui Jan Urban și Hertvík Jarník”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. C, Řada historická, vol. 43, 1994, nr. C41, p. 95. ISBN: 80-210-0973-X
  21. ^ Šrámek, Jiří, „Česko-rumunské vztahy v pohledu Jana Urbana a Hertvíka Jarníkových” („Relațiile ceho-române din perspectiva lui Jan Urban și Hertvík Jarník”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. C, Řada historická, vol. 43, 1994, nr. C41, p. 96. ISBN: 80-210-0973-X
  22. ^ Šrámek, Jiří, „Česko-rumunské vztahy v pohledu Jana Urbana a Hertvíka Jarníkových” („Relațiile ceho-române din perspectiva lui Jan Urban și Hertvík Jarník”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. C, Řada historická, vol. 43, 1994, nr. C41, p. 97. ISBN: 80-210-0973-X
  23. ^ Šrámek, Jiří, „Česko-rumunské vztahy v pohledu Jana Urbana a Hertvíka Jarníkových” („Relațiile ceho-române din perspectiva lui Jan Urban și Hertvík Jarník”), în Sborník prací Filozofické fakulty brněnské univerzity. C, Řada historická, vol. 43, 1994, nr. C41, p. 98. ISBN: 80-210-0973-X
  24. ^ Relațiunile romîno-cehoslave din trecut și din viitor (Conferință ținută în sala Ateneului Romin în ziua de 7 Maiu 1919 de Dr. Ioan Urban Jarnik și de Dr. Hertvik Jarnik, cu o prefață de N. Iorga), Tipografia „Cultura Neamului Românesc”, București, 1919, 55 p.
  25. ^ ***, „Mari manifestații pentru România în Cehoslovacia”, în Gazeta Transilvaniei, Brașov, anul XCII, nr. 122, joi 21 noiembrie 1929, p. 3.
  26. ^ Libuša Vajdová (îngr. ed.), Jindra Huškova–Flajšhansová și corespondenții săi români, Editura Minerva, București, 1991, p. 37.
  27. ^ „Univ. prof. Hertvík Jarník zemřel”, în Národní politika, anul LVI, nr. 341, 11 decembrie 1938, p. 4. disponibil online [cit. 2018-01-07].
  28. ^ Nicolae Iorga, „Trei prieteni ai noștri (Hertvik Jarnik, Paul Collinet, Glixeli)” (29 decemvrie 1938), în Oameni cari au fost, vol. IV, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, București, 1939, pp. 287–288; ed. nouă, Oameni cari au fost, vol. II, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 328.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hertvík_Jarník&oldid=16218174