Armata Austro-Ungară
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
.svg)
Armata Austro-Ungară (în germană Gemeinsame Armee, armata comună) a constituit între 1867-1918 forța armată terestră a Imperiului Austro-Ungar.
Cuprins
Regimente cu pondere românească însemnată[modificare | modificare sursă]
Regimente de linie[modificare | modificare sursă]
Regimentele cu pondere românească însemnată din Transilvania și Banat erau cuprinse în Corpul XII de Armată (Sibiu) și Corpul VII de Armată (Timișoara).[1]
- IR 2 Brașov (27%)
- IR 5 Sătmar (39%)
- IR 33 Arad (54%)
- IR 37 Oradea Mare (49%)
- IR 43 Caransebeș (78%)
- IR 50 Alba Iulia (71%)
- IR 51 Cluj (72%)
- IR 61 Timișoara (38%)
- IR 62 Târgu Mureș (46%)
- IR 63 Bistrița (73%)
- IR 64 Orăștie (86%)
Regimente de Honvezi[modificare | modificare sursă]
Forma militară a infanteriei Austro-Ungare (1898)
- HIR 4 Oradea
- HIR 12 Sătmar
- HIR 21 Cluj
- HIR 22 Târgu Mureș
- HIR 23 Sibiu
- HIR 24 Brașov (majoritar secuiesc)
- HIR 32 Dej
Regimente de Landwehr[modificare | modificare sursă]
În ceea ce privește Bucovina, aici exista regimentul majoritar românesc IR 41 Cernăuți, cu o pondere de 54% români.
Generali români[modificare | modificare sursă]
- Ioan Boeriu, general (Feldmarschalleutnant), purtător al Ordinului Maria Terezia
- Gheorghe Domășnean, general
- Petru baron Duca de Kádár, general de infanterie (Feldzeugmeister) și consilier și conferințiar de stat al împăratului
- Dionisie Florianu, general-maior
- Alexandru Lupu, general
- Dănilă Papp, general
- Leonida baron de Pop, general de infanterie și adjutant general al împaratului
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Pentru forța armată maritimă a Austro-Ungariei vezi: Marina imperială austro-ungară.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Ioan I. Șerban, Românii în armata austro-ungară în anii primului război mondial, în: Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 2-3 (1998-1999), pag. 206.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Maximilian Ehnl, Die österreichisch-ungarische Landmacht nach Aufbau, Gliederung, Friedensgarnison, Einteilung und nationaler Zusammensetzung im Sommer 1914 (Österreich-Ungarns letzter Krieg, Ergänzungsheft 9), Wien 1934;
- Liviu Maior, Românii în armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Ed. Academiei, București 2004;
- Adam Wandruszka (editor), Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Die bewaffnte Macht, vol. V, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1987.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Dan-Simion Grecu, Aspecte ale vieții preoților militari români din armata austro-ungară (1914-1918), în: Buletinul Cercului de Studii de Istorie Poștală din Ardeal, Banat și Bucovina, an XII, nr. 3.
