Helios

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Helios
OdysseyApollo.png
Civilizația religia în Grecia Antică[*]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Rhodos[*]
Ceto[*]
Aegle[*]  Modificați la Wikidata
Urmași Aegiale[*]
Merope[*]
Faeton
Phaethusa[*]
Lampetia[*]
Perses[*]
Astris[*]
Aeëtes[*]
Circe[1]
Pasiphae[2]
Heliadae[*]
Cercaphus[*]
Candalus[*]
Actis[*]
Tenages[*]
Triopas[*]
Ochimus[*]
Lindus[*]
Macareus[*]
Q9090441[*]
Q8209012[*]
Electryone[*]
Euphrosyne
Thalia
Aglaia
Aloeus[*]
Aetheria[*]
Bisaltes[*]
Augeias of Elis[*]
Aega[*]
Clymenus[*]
Grații
Phaetontides[*]
Q3739958[*]
Dioxippe[*]
Helia[*]
Amaltheia  Modificați la Wikidata
Tată Hyperion[3][4]  Modificați la Wikidata
Mamă Theia[3]  Modificați la Wikidata
Bunic Uranus[4]  Modificați la Wikidata
Uranus[5]  Modificați la Wikidata
Bunică Geea[4]  Modificați la Wikidata
Geea[5]  Modificați la Wikidata
Frați Eos  Modificați la Wikidata

Helios, „Soarele”, era în mitologia greacă o divinitate solară, asemănătoare (uneori identificată) cu Apollo. Aparținea generației preolimpiene: era fiul lui Hyperion și al Theiei și frate cu Selene și cu Eos. Helios, închipuit ca un tânăr frumos și puternic, este zeul care aude și vede totul. Vestit de Aurora, care-l precede, el străbate zilnic bolta cerească pe carul său tras de patru cai iuți. Seara Helios coboară în apele oceanului, unde-și scaldă și-și răcorește caii înfierbântați, el însuși odihnindu-se într-un palat de aur, de unde pornește din nou la drum în ziua următoare. Cu oceanida Perse, Helios are mai mulți copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasiphae și Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile soției lui, are mai multe fiice. Acestea din urmă îi păzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au înfruptat tovarășii lui Odysseus.

În mitologia romană Helios se numea Sol.

Etimologia numelui[modificare | modificare sursă]

„Numele acesta (helios) ar fi și mai limpede dacă ne-am folosi de cel dorian - căci dorienii îi spun Soarelui halios. Halios s-ar referi, prin urmare, fie la acea acțiune a Soarelui, care de îndată ce răsare îi adună (halízein) pe oameni la un loc, fie la faptul că Soarele se rotește întruna (aeì heilein) în jurul Pămîntului, fie că în mersul lui el pare să împodobească (poikíllei) în culori, toate cele ce se ivesc pe Pămînt. Căci poikíllein și aiolein sînt unul și același lucru.”
Socrate, în Cratil de Platon[6]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.wikidata.org/wiki/Q187602  Lipsește sau este vid: |title= (help)
  2. ^ https://www.wikidata.org/wiki/Q203236  Lipsește sau este vid: |title= (help)
  3. ^ a b Q45275115 
  4. ^ a b c Q45175018 
  5. ^ a b Q45269297 
  6. ^ Platon; Simina Noica (traducător), Constantin Noica (interpretare) (). „Cratylos”. Platon: Opere Vol. III. p. 286. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Helios