Automobile Dacia
| Automobile Dacia S.A. | |
Dacia stand at the 2024 Geneva International Motor Show | |
| Tip | filială |
|---|---|
| Simbol bursier | DAC |
| Fondată | 1966 ca Uzina de Automobile Pitești |
| Țara | România |
| Sediu | |
| Zona deservită | Europa,[1] Algeria, Israel,[2] Liban,[3] Maroc, Palestina,[4] Réunion și în Tunisia.[5] Anterior și în Africa de Sud,[6] Armenia,[7] Azerbaidjan,[8] Georgia,[9] Belarus,[10] Rusia,[11] Siria[12] și în Ucraina (până în 2009).[13] |
| Oameni cheie | Katrin Adt (CEO din 2025)[14] |
| Industrie | automobilistică |
| Produse | automobile, vehicule comerciale |
| Cifra de afaceri | ▲ 21.441.608.926 lei (2021)[15] [16] |
| Venit | ▼ 18.299 milioane lei (2020)[17] |
| Profit brut | ▼ 336 milioane lei (2020)[17] |
| Profit net | ▼ 298 milioane lei (2020)[17] |
| Active totale | ▼ 8.990 milioane lei (2020)[17] |
| Capital propriu | ▼ 5.220 milioane lei (2020)[17] |
| Proprietar | Groupe Renault |
| Angajați | ▼ 13.501 (2020)[17] |
| Companie părinte | Renault Renault-Nissan |
| Slogan | O treabă bună[18] |
| Prezență online | |
| www.dacia.ro | |
| Modifică date / text | |
Automobile Dacia S.A.,[19] cunoscut și sub numele de Dacia ([ˈdatʃi.a] ⓘ), este un producător român de automobile care își ia numele din regiunea istorică antică a Europei care constituie România de astăzi. Din 1999 aparține grupului francez Renault.[20] Obiectul de activitate al societății îl constituie producerea și comercializarea de automobile, piese auto, unelte și instalații pentru industria de automobile.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Începuturi
[modificare | modificare sursă]
Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași (astăzi Mioveni), județul Argeș, în urma unui acord dintre autoritățile comuniste române și producătorul francez de automobile Renault, care prevedea asamblarea sub marca Dacia a unui model realizat sub licență franceză. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în același an și a fost finalizată într-un timp record de aproximativ un an și jumătate.
Pentru a reduce intervalul dintre proiectarea și lansarea în producție a unui autoturism românesc, autoritățile au decis obținerea unei licențe de fabricație de la un producător străin. Se urmărea realizarea unui automobil din clasa medie, cu o capacitate cilindrică între 1.000 și 1.300 cm3, într-un volum anual de 40.000–50.000 de unități. La selecție au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin, fiind evaluate modelele Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300 și Austin Mini.[21]
Contractul cu Renault a fost semnat în septembrie 1966. Deși inițial era vizată fabricarea modelului Renault 12, acesta se afla încă în faza de dezvoltare, iar producția în Franța urma să înceapă abia în a doua jumătate a anului 1969. Pentru a permite demararea activității înainte de lansarea noului model, Renault a acceptat asamblarea unui automobil intermediar. După analizarea variantelor Renault 16 și Renault 8, a fost ales cel din urmă.
La 1 iulie 1968 au început testele celor 217 stații de lucru ale uzinei, iar în luna august a fost verificat primul grup motopropulsor. La 20 august 1968 a început producția modelului Dacia 1100, construit sub licența Renault R8. Automobilul era o berlină cu motor și tracțiune pe puntea spate. Primul exemplar produs a fost oferit cadou președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Conform acordului de licență, Renault furniza toate componentele necesare, iar acestea erau asamblate la Mioveni. Între 1968 și 1972 au fost fabricate aproximativ 44.000 de exemplare Dacia 1100. În 1970 modelul a primit mici modificări estetice la partea frontală. A fost realizată și versiunea 1100S, produsă în număr redus, echipată cu patru faruri și un motor mai puternic, utilizată de poliție și în competițiile de raliu.
În august 1969 a intrat în producție Dacia 1300, realizată sub licența Renault 12 și prezentată la saloanele auto de la București și Paris. Modelul era o berlină cu patru uși și tracțiune față. Între 1970 și 1980, Dacia și-a extins gama de produse cu numeroase variante pentru transportul de persoane și mărfuri. În 1970 au fost introduse versiunile 1300L („lux”) și 1300LS („lux super”), aceasta din urmă fiind destinată conducerii PCR. În 1973 a fost lansată varianta break, iar în 1975 modelul utilitar Dacia 1302, cunoscut sub denumirea populară de „papuc”, fabricat în aproximativ 2.000 de exemplare până în 1982. În aceeași perioadă, Dacia a produs și modelul utilitar Dacia D6, derivat din Renault Estafette. Producția acestuia a fost însă limitată pentru a evita concurența cu vehiculele similare fabricate la uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) din București.
În cadrul CAER au fost inițiate lucrări pentru dezvoltarea unui automobil comun destinat înlocuirii modelelor Skoda, Dacia și Wartburg, proiect realizat în colaborare între România, Cehoslovacia și Germania.[22] Din cauza costurilor ridicate, proiectul a fost abandonat.
La Salonul Auto de la București din 1979 a fost prezentată Dacia 1310, o versiune restilizată a modelului 1300 și primul model apărut după expirarea licenței Renault 12 în 1978. Modificările includeau un nou design frontal cu patru faruri, stopuri redesenate, bare de protecție noi și un interior modernizat. Aspectul său era inspirat de restilizarea aplicată modelului Renault 12 în 1975.
La Salonul Auto din 1980 a fost prezentat prototipul Brașovia, un coupé bazat pe Dacia 1310 și realizat de IATSA SA Brașov. În urma interesului manifestat de public, conducerea a aprobat producția unei versiuni cu două uși, lansată în 1981 sub denumirea Dacia Sport 1410. Modelul a devenit popular atât în rândul tinerilor, cât și în competițiile de raliu, unde piloți precum Nicu Grigoraș au obținut rezultate remarcabile prin modificarea motoarelor de origine Renault. În aceeași perioadă, IATSA SA a produs și modelul Dacia 1310 Sport. Privatizarea DACIA SA Pitești nu a avut legătură cu privatizarea unităților județene IATSA după 1990. Acestea au devenit centre de service și au încetat activitatea de producție în 1994, ultimul model Dacia 1310 fiind fabricat la IATSA SA Galați în același an. Tot în anii 1980, Dacia a produs modelul Dacia 2000, derivat din Renault 20 și destinat exclusiv nomenclaturii PCR. Automobilul era utilizat ca mașină de serviciu, nu era disponibil pentru public și era oferit în culorile negru sau albastru închis, într-o serie limitată.
În 1985, inginerii Dacia au început proiectarea primului autoturism de concepție integral românească. În aceeași perioadă a fost dezvoltat și modelul Dacia Lăstun, cunoscut și ca Dacia 500, produs la Timișoara. Acesta era echipat cu un motor de 499 cm3, care dezvolta 22 CP și avea un consum mediu de 3,3 l/100 km. După 1989, modelul a fost retras din fabricație din cauza problemelor de calitate și a prețului ridicat.
Dacia a fost exportată și în Regatul Unit, unde autoturismele au fost comercializate sub denumirea Dacia Denem. Versiunea de top era echipată cu geamuri electrice, jante din aliaj și cutie de viteze cu cinci trepte. Modelul ARO 10 a fost comercializat pe aceeași piață sub denumirea Dacia Duster.
După 1989
[modificare | modificare sursă]
Între 1991 și 1996, Dacia a produs modelul Dacia 1325 Liberta, derivat din Dacia 1200 și bazat pe proiecte dezvoltate în anii 1980. În 1995, după aproximativ un deceniu de dezvoltare, a fost lansată Dacia Nova, primul autoturism conceput integral în România. Cu toate acestea, designul exterior și tehnologia învechită au limitat succesul comercial al modelului.
În 1997, conducerea uzinei a decis dezvoltarea unui nou model, cunoscut intern sub codul D33. Proiectat de inginerii Dacia în colaborare cu designerii de la I.D.E.A. Torino, acesta urma să fie comercializat la un preț de aproximativ 5.000 de dolari și să contribuie la modernizarea imaginii mărcii. Au fost realizate două prototipuri funcționale, însă proiectul a fost abandonat în 1999, odată cu preluarea companiei de către Renault.
În 1998, la împlinirea a 30 de ani de la producerea primului automobil Dacia, uzina a atins pragul de 2.000.000 de autoturisme fabricate. În același an a fost introdus motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct Bosch, utilizat pe modelul Dacia Nova.
În 1999, Renault a achiziționat 51% din capitalul Dacia și a anunțat dezvoltarea unei noi generații de automobile. În acest context, proiectul D33 a fost definitiv abandonat.
La mijlocul anului 2000 a fost lansată SupeRNova, o evoluție a modelului Nova, echipată cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, Solenza a înlocuit modelul SupeRNova. Automobilul era disponibil cu un motor pe benzină de 1,4 litri și cu un motor diesel de 1,9 litri.

În 2004 au încetat producția versiunilor Berlină și Break ale gamei clasice, iar Dacia a lansat Logan, primul model complet nou dezvoltat sub conducerea Renault. În 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV, gama Logan a primit prima restilizare majoră. Modelul MCV, inspirat de conceptul Logan Steppe prezentat în același an, oferea până la șapte locuri dispuse pe trei rânduri. La începutul anului 2007 a fost introdusă autoutilitara Logan Van, urmată în același an de Logan Pick-Up, destinată micilor întreprinzători și comercianți.
În 2008, gama a fost completată de modelul Dacia Sandero, iar versiunile Logan și Logan MCV au beneficiat de o restilizare.
În octombrie 2009, Automobile Dacia a achiziționat compania Auto Chassis International (ACI) România pentru 50,8 milioane de euro.[23] Auto Chassis International (ACI) fusese înființată în 1999 ca entitate a Grupului Renault,[23] iar filiala din România, creată în 2002, furniza componente pentru uzina de la Mioveni. La momentul achiziției, compania avea 1.420 de angajați.[23]

În cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010 a fost prezentat Dacia Duster, primul SUV din istoria mărcii. O lună mai târziu, președintele Traian Băsescu a devenit primul proprietar din România al unui model Duster.[24] Automobilul era o versiune de vârf de gamă, diferențiată de modelele de serie prin culoarea „roșu de foc”. În 2013, marca Dacia a fost lansată oficial pe piața din Marea Britanie.[25]
|
Divizii
[modificare | modificare sursă]Înainte de privatizarea uzinei Dacia din anul 1999, compania a înființat mai multe societăți specializate, printre care Mașini Unelte Dacia, Motoare Dacia, Servicii Comune Dacia și Utilaje Dacia.[26] Grupul mai includea și societățile Transporturi Dacia, responsabilă de transportul angajaților și al mărfurilor necesare uzinei, precum și Mecanica Dacia și Matrițe Dacia.[26] În anul 2004, Motoare Dacia avea 2.305 angajați, Utilaje Dacia număra 832 de salariați, iar Mașini Unelte Dacia avea 32 de angajați.[26] În 2010, Matrițe Dacia a înregistrat o cifră de afaceri de 7,5 milioane de euro, iar în anul următor compania avea 222 de angajați.[27]
Embleme
[modificare | modificare sursă]


Gama
[modificare | modificare sursă]Modele anterioare
[modificare | modificare sursă]- Dacia 1100 (1968–1971)
- Dacia 1300 (1969–1984) – disponibilă în nivelurile de echipare Standard, Super, Lux și Lux Super.
- Dacia 1301 – versiune de lux produsă într-un număr restrâns de exemplare.
- Dacia 1302 (1975–1982) – variantă utilitară de tip camionetă.
- Dacia D6 Estafette (1975–1978) – model derivat din Renault Estafette, utilizat în principal de Poșta Română.
- Dacia 1800 (1979) – model bazat pe Renault 18.
- Dacia 2000 (1979–1985) – versiune construită pe baza Renault 20, destinată în special aparatului de stat din perioada comunistă.
- Dacia 1310 (1979–2004)
- Dacia 1600/1610 (1981–necunoscut) – serie limitată echipată cu motoare diesel și turbodiesel Volkswagen de 1.600 cm³ (54, respectiv 70 CP), majoritatea exemplarelor fiind în configurație break.[29]
- Dacia Pick-Up (1981–2006) – comercializată sub denumirile 1304 Pick-Up, 1304 Drop Side, 1304 King Cab, 1307 Double Cab și 1309.
- Dacia Sport (1981–1992) – model coupe fabricat de IATSA SA.
- Dacia 1310 Sport (1981–1985) – versiune cu portiere scurte.
- Dacia 1410 Sport (1985–1992) – versiune cu portiere lungi.
- Dacia 1210 (1983–1989) – serie limitată echipată cu motor de 1.185 cm³.
- Dacia 1410 (1984–2004)
- Dacia 1320 (1988–1990) – model hatchback realizat de IATSA SA.
- Dacia 1325 (1990–1996)
- Dacia 500 Lăstun (1988–1991) – model proiectat și produs la Timișoara.
- Dacia Nova (1995–2000) – primul automobil proiectat integral de Dacia.
- Dacia SupeRNova (2000–2003) – primul model introdus după preluarea constructorului de către Renault.
- Dacia Solenza (2003–2005) – evoluție a modelului SupeRNova, cu numeroase îmbunătățiri tehnice și estetice.
- Dacia Logan (2004–prezent)
- Dacia Logan MCV (2006–2020)
- Dacia Logan Van (2007–2012)
- Dacia Logan Pick-Up (2008–2012)
- Dacia Logan MCV Stepway (2017–2020)
- Dacia Logan Stepway (2019–2020)
- Dacia Lodgy (2012–2021)
- Dacia Lodgy Stepway (2014–2021)
- Dacia Dokker (2012–2021)
- Dacia Dokker Van (2012–2021)
- Dacia Dokker Stepway (2013[30][31]–2021)
- Dacia 1300
- Dacia D6 Estafette
- Dacia 500 Lăstun
- Dacia SupeRNova
Modele actuale
[modificare | modificare sursă]- Dacia Logan (2004–prezent)
- Dacia Sandero (2008–prezent)
- Dacia Sandero Stepway (2009–prezent)
- Dacia Duster (2010–prezent)
- Dacia Duster Pick-Up (2014[32]–2016[33], 2020[34]–2021, 2022[35]–prezent)
- Dacia Spring (2021–prezent)
- Dacia Spring Cargo (2021[36]–prezent)
- Dacia Jogger (2022[37][38]–prezent)
- Dacia Jogger Hybrid (2023–prezent)[39]
- Dacia Bigster (2025–prezent)[40]
- Dacia Logan 3
- Dacia Sandero 3
- Dacia Sandero Stepway 3
- Dacia Duster 3
- Dacia Spring
Modele viitoare
[modificare | modificare sursă]- Dacia Spring II (2026)
Concepte
[modificare | modificare sursă]- Dacia Logan Steppe (2006)
- Dacia Duster (2009)
- Dacia Spring (2020)
- Dacia Bigster (2021)
- Dacia Manifesto (2022)
Prototipuri și ediții limitate
[modificare | modificare sursă]- Dacia Brașovia (1979) – prototip.
- Dacia Sport Turbo (1984) – automobil de competiție destinat raliurilor.
- Dacia MD87 (1987) – prototip caracterizat prin utilizarea farurilor escamotabile.
- Dacia 1310 TDE (1983)
- Dacia Star (1991)
- Dacia 1306
- Dacia Nova MPV (circa 1998) – prototip de furgonetă.
- Dacia D33 (1997)
- Dacia Logan Steppe (2006)
- Dacia Logan Pick-Up Concept (2008)[41]
- Dacia Duster (2009)
- Dacia Convertible (1987)
- Dacia 1308 Jumbo – versiune pick-up echipată cu blocuri optice și grilă frontală de tip CN1.
- Un prototip Dacia Sport dotat cu faruri și încuietori provenite de la Oltcit.
- Dacia Maxi-Break
- Dacia Hycomat – variantă bazată pe 1310, dezvoltată pentru persoanele cu dizabilități, echipată cu un sistem special de comandă format din trei volane.
- Dacia Ina, Dacia Egreta și Dacia Student – prototipuri dezvoltate pe baza modelului Dacia 500.
Evenimente
[modificare | modificare sursă]- 1966: în urma parteneriatului dintre statul român și Renault, este deschisă Uzina Dacia.
- 1968: 20 august: de pe linia de montaj iese primul automobil marca Dacia: Dacia 1100.
- 1969: intră în producție modelul Dacia 1300, un model sub licență R12.
- 1970–1980: Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele bazată pe modelul Dacia 1300.
- 1985: este lansat modelul Dacia Lăstun, însă acesta nu se bucură de succes și este retras în 1991.
- 1995: este lansată Dacia Nova, un model de concepție 100% românească.
- 1999: Dacia este cumpărată de Renault și anunță lansarea unui model de 5.000€.
- 2000: este lansat modelul SupeRNova, o evoluție a modelului Nova, dotat cu un motor de 1,4 litri de proveniență Renault.
- 2003: este lansat modelul Solenza, o restilizare a modelului SupeRNova (acesta din urmă fiind scos din fabricație).
- 2004: încetează producția modelelor Berlină și Break din seria Dacia 1300.
- 2004: este lansat modelul Logan, care este vândut în număr record.
- 2006: în primăvara anului este prezentat primul concept al mărcii Dacia; acesta se numea Dacia Steppe, iar în octombrie este lansat modelul Dacia Logan MCV.
- 2006: 8 decembrie: este fabricat ultimul model Dacia Pick-Up și lasă locul pentru modelul derivat din modelul Logan.
- 2007: 23 ianuarie: este lansată Dacia Logan Furgonetă, model ce a înlocuit modelul Dacia Pick-Up.
- 2007: 5 octombrie: este prezentat modelul Logan Pick-Up.
- 2008: 4 martie: este prezentată Dacia Sandero.
- 2008: 1 iulie: apare Dacia Logan facelift.
- 2008: 1 octombrie: apar versiunile diesel ale Daciei Logan facelift.
- 2008: 3 octombrie: apare Dacia Logan MCV facelift.
- 2009: în primăvară este prezentat la salonul auto de la Geneva conceptul Dacia Duster.
- 2010: în primăvară este lansat modelul de serie Dacia Duster.
- 2012: după o pauză de 2 ani, Dacia va lansa monovolumul Dacia Lodgy, prezentat în primăvară la Salonul Auto de la Geneva, în România în luna iunie. În toamnă, la Salonul Auto de la Paris Dacia va lansa primul ludospace, adică Dacia Dokker, și mult așteptata generație a doua a modelului Dacia Logan.
- 2013: Duster Facelift. Dacia reînnoiește modelul Duster, cel mai recent vehicul al mărcii, lansat la Salonul Auto de la Frankfurt.
- 2016 în toamnă, toată gama Dacia beneficiază de o restilizare majoră. Faza 2 a modelelor Logan, Logan MCV și Sandero dispune în plus, în premieră, de o cutie de viteze robotizată.
- 2017: în martie Logan MCV Stepway este prezentat la Salonul Auto de la Geneva iar, noua generație Duster este lansată la sfârșitul anului la Salonul Auto de la Frankfurt. Noul SUV al mărcii integrează numeroase echipamente în premieră pe un model Dacia și afișează un nivel de calitate perceput sensibil ameliorat. Modelul va obține titlul de Mașina Anului 2018 în România.
- 2020: în toamnă, Dacia lansează noua generație de Logan, Sandero și Sandero Stepway. Acestea au nu doar aspect îmbunătățit, dar și noi dotări, toate acestea îmbunătățind imaginea mărcii românești de automobile. Odată cu apariția noilor modele, Dacia oprește producția pentru modelele Dokker, Lodgy și Logan MCV.
- 2021: Dacia își schimbă identitatea vizuală – o nouă siglă, un nou logotip și o nouă culoare (vechea emblemă va apărea pe mașini până în 2022). Anul 2021 aduce nu numai un nou facelift pentru Dacia Duster, dar și două modele noi: Dacia Jogger și Dacia Spring (care este și prima mașină electrică produsă de Dacia).
- 2022: este înlocuită emblema veche de pe mașini cu cea nouă, adoptată în 2021, și este actualizată paleta de culori.
- 2023: apare varianta hibrid pentru Dacia Jogger, aceasta devenind, astfel, prima mașină cu motor hibrid produsă de Dacia.
Producția
[modificare | modificare sursă]În mai 2014, Uzina Dacia a atins cifra de 5 milioane de automobile produse în intervalul de 46 de ani de la înființare.[42] Dacă în 1998 s-a atins borna celor 2 milioane de mașini (cu o Dacia 1307 cu dublă cabină), în următorii 16 ani s-au produs peste 3 milioane de exemplare.[42] Modelul cu numărul 5 milioane a fost o Dacie Duster.[42]
Informații financiare
[modificare | modificare sursă]| An | Venituri | Cheltuieli | Profit | Inventar | Rezerve | Creanțe | Datorii | Depozite și cash | Angajați |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2021 | 21710614744 | 21150666116 | 513347212 | 571855074 | 171066519 | 2296567767 | 3636836616 | 1745397360 | 12946 |
| 2020 | 18639092013 | 18258020788 | 335763827 | 579759919 | 170737787 | 1902698201 | 3599327535 | 1594000393 | 13685 |
| 2019 | 24990360662 | 24203810458 | 729499164 | 600295106 | 159319170 | 1890879238 | 4706058776 | 2892339544 | 14761 |
| 2018 | 25030749212 | 24144895781 | 812995695 | 606928988 | 123498838 | 2272492559 | 4772825415 | 2687885062 | 14723 |
| 2017 | 23474944326 | 22870981104 | 550532371 | 614560496 | 85803151 | 2519253090 | 4659282804 | 1500172828 | 14261 |
| 2016 | 21045489758 | 20477065145 | 505904389 | 548718866 | 93041075 | 2100378835 | 3968673370 | 1538464854 | 13835 |
În România, cota de piață Dacia a fost de 26,1% în anul 2008, menținându-se pe primul loc, urmată de Škoda, cu o cotă de piață de 7,4%.[43]
În Franța, cota de piață Dacia a fost de 4,6% în 2010, cu 104.642 de înmatriculări noi, 2,7% în 2009, cu 66.000 de unități,[44][45] și 2,3% în anul 2008.[46]
În Spania, cota de piață Dacia a fost de 2,14% în anul 2010, cu 21.392 de unități vândute, față de o cotă de 0,91% în 2009, cu 8.725 de unități vândute.[47]
Vânzări totale:
- 2022: 573.800 de autovehicule
- 2021: 537.095 de autovehicule
- 2020: 520.765 de autovehicule
- 2019: 736.570 de autovehicule
- 2018: 700.798 de autovehicule
- 2017: 655.235 de autovehicule
- 2016: 584.219 de autovehicule
- 2015: 550.920 de autovehicule
- 2014: 511.465 de autovehicule
- 2013: 260.000 de autovehicule
- 2012: 359.822 de autovehicule[48]
- 2011: 343.233 de autovehicule[49]
- 2010: 348.723 de autovehicule: 325.346 de autoturisme și 23.377 de autovehicule comerciale ușoare[50]
- 2009: 311.282[51]
- 2008: 258.372[51]
- 2007: 230.473[52]
Din producția anului 2009, de 311.282 de vehicule, Dacia a vândut 84.708 unități în Germania (2,13 % cotă de piață), 65.956 în Franța (2,5 %), 41.862 în România (28,9 %), 21.739 în Italia (0,93 %), 18.112 în Maroc, 17.327 în Algeria, 9.727 în Turcia și 9.030 în Spania.[51] Din producția anului 2010, de 348.723 de vehicule, Dacia a vândut 110.000 de unități în Franța, 40.500 în Germania, 21.930 în Italia, 21.739 în Spania, 19.167 în Turcia, 18.578 în Algeria și 18.087 în Maroc.[53] Modelele Logan și Sandero sunt produse și în Maroc, în uzina SOMACA, din Casablanca.[51]
Cifra de afaceri:
- 2003: 360 de milioane de euro[26]
- 2009: 2,1 miliarde de euro[54]
- 2011: 13,17 miliarde de lei[55]
- 2012: 12,74 de miliarde de lei[55]
- 2020: 18,3 miliarde de lei[56]
- 2022: 25,7 miliarde lei[57]
Venit net
- În 2009: 54 de milioane de euro[54]
- În 2022: 527 de milioane de lei
Exporturi
[modificare | modificare sursă]Exporturile estimate ale Uzinelor Dacia au reprezentat, în 2013, 3,6 miliarde de dolari.[42] Prin comparație, în 1989, toate exporturile României au reprezentat 5,9 miliarde de dolari.[42]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ în Albania, Andorra, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Kosovo, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Malta, Marea Britanie, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia și Ungaria.
- ↑ „Dacia goes on sale in Israel – the brand's 44th market” (în engleză). Automotive World. .
- ↑ „Dacia Liban”.
- ↑ „Welcome to Dacia”. dacia.ps. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Dacia Tunisie - Constructeur Automobile - Gamme - Services - Concessionnaires” (în franceză). www.dacia.tn.
- ↑ „Dacia Cristal in "Spud"”. IMCDb.org.
- ↑ „S 7447, Dacia Logan , License plate of Armenia”. platesmania.com.
- ↑ „99 TY 304, Dacia Logan MCV (Nationwide license plates) License plate of Azerbaijan”. platesmania.com.
- ↑ „LR-524-RR, Dacia Logan MCV , License plate of Georgia”. platesmania.com.
- ↑ „Belarus: Minsk Outdoor Advertising: 18/07/2007 / Dacia Logan MCV in Minsk, Belarus”. www.data.minsk.by.[nefuncțională – arhivă]
- ↑ Artzzz. „Dacia 1310 editorial photography. Image of practical - 230299127” (în engleză). www.dreamstime.com.
- ↑ AK-24 (). „Modele CIUDATE si necunoscute de Dacia, fotografiate pe strazile din SIRIA - Vezi galerie FOTO”. Aktual24.
- ↑ „Dacia Logan in Ukraine | Dacia News” (în engleză). Dacia News. .
- ↑ Derek Perrotte (). „Dacia : Katrin Adt en conduite accompagnée” (în franceză). Les Echos.
- ↑ „AUTOMOBILE-DACIA SA - CUI 160796 - Date firma, Contacte, Telefon”. www.risco.ro.
- ↑ „AUTOMOBILE-DACIA SA din Mioveni - CUI 160796, Date Firma”. metricbiz.ro.
- 1 2 3 4 5 6 „S.C. Automobile Dacia S.A. Consiliul de Administrație. Raport de gestiune. 31 decembrie 2020” [SC Automobile Dacia S.A. Board of Directors. Management report. 31 December 2020] (PDF). Groupe Renault Romania – Dacia. pp. 7–8, 10–12. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ „Brosură Dacia Logan iulie 2022” (PDF).
- ↑ „Automobile Dacia Official Site”. Dacia. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Daniel, Ionascu (). „20 de ani de la privatizarea Dacia, care în comunism a dat mașina românului. Cum era să fie cumpărată de Audi și cum ar urma să arate Dacia electrică”. Libertatea.
- ↑ Vermeylen, Bernard (). Voitures des pays de l'Est. ETAI. ISBN 9782726888087.
- ↑ Petros, Kapnistos (). „Wartburg 353 Tourist”. Mașini de Legendă. DeAgostini. p. 15.
- 1 2 3 „Dacia a platit 50,8 mil. euro pentru Auto Chassis International”. Wall-Street.
- 1 2 „Băsescu a dat dezlegare la Duster roșu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Borcea, Ștefan (). „Cum a ajuns Dacia una dintre mărcile cel mai bine vândute în Marea Britanie: "Cel mai faimos produs de export al României"”. Adevărul. Arhivat din original la . Accesat în .
- 1 2 3 4 „Dacia intentioneaza sa fuzioneze cu patru dintre furnizorii sai | Ziarul Financiar”. www.zf.ro.
- ↑ „Matrițe Dacia, singura entitate care concepe și fabrică utilaje de presaj din Grupul Renault”.
- ↑ Agatie, Cristian (). „Evoluția siglei Dacia: de la "desfăcătorul de sticle" la "cheia de bicicletă"”.
- ↑ Volganeagra (). „TIB 1981”.
- ↑ „Dacia Dokker Stepway now available in Turkey - Renault Group”.
- ↑ „Dacia Dokker Stepway”. Arhivat din original la .
- ↑ „Dacia Duster Pick-Up: a doua versiune de caroserie a modelului este construită de un carosier român”. Automarket.
- ↑ DACIA DUSTER PICK-UP (PAPUC)! Cât costă una și de ce merită să le cumperi? pe YouTube
- ↑ „Dacia Duster Pick-Up: noua versiune derivată din Duster are 115 cai putere, sarcină utilă de 500 de kilograme și costă 22.500 de euro”. Automarket.
- ↑ Cosmin (). „Noua Dacia Duster Pick-up 4WD 2022 este chiar frumoasa”. Androidro.ro.[nefuncțională – arhivă]
- ↑ „Dacia a lansat astazi in premiera prima masina comerciala romaneasca electrica Dacia Spring Cargo” (în engleză). WHATTRUCK. .
- ↑ Alexandru Monenciu (). „OFICIAL: Dacia Jogger este numele noului model cu 7 locuri al mărcii de la Mioveni”. Automarket. Accesat în .
- ↑ „De Ziua Națională, Dacia deschide comenzile pentru noul său model de familie – Jogger / Primele livrări sunt programate în luna martie 2022”. adevarul.ro. .
- ↑ Morcovescu, Mihai (). „Dacia a început testele cu Jogger 1.6 E-Tech, primul model hibrid din istoria mărcii de la Mioveni”. Promotor.
- ↑ „Bigster Concept Previews Dacia's New Flagship SUV Coming In 2025” (în engleză). Carscoops. .
- ↑ „Concept Dacia Logan Pick-Up realizat in Centrul Renault de la Bucuresti”. Auto.ro.
- 1 2 3 4 5 „Zece ani cu Logan, mașina care s-a impus pe harta auto a lumii”. .
- ↑ „Wayback Machine” (PDF). web.archive.org.
- ↑ „Dacia, cea mai mare crestere a inmatricularilor noi de pe piata franceza”. Wall-Street.
- ↑ „Dacia a vandut in Franta cu 20.000 de masini mai mult decat in Romania”. ZF.ro.
- ↑ „Dacia: cea mai dinamică marcă din Franța”.
- ↑ „Vanzarile Dacia au explodat in Spania”. Wall-Street.
- ↑ „Dacia a sfidat criza si in 2012. Vanzarile globale au crescut cu 4,8% si au atins un nou maxim istoric”. 0-100.ro.
- ↑ „Dacia a vândut în 2011 940 de mașini pe zi”. www.adevarul.ro.
- ↑ „Vanzarile Dacia au crescut anul trecut cu 12%, la 348.723 de autovehicule”. Wall-Street.
- 1 2 3 4 „Dacia a vândut peste 300.000 de vehicule în 2009”.
- ↑ „Dacia: Dacia a vândut peste 230.000 de vehicule în 2007”. www.dacia.ro.
- ↑ „Seful Dacia vede in 2011 o piata auto in crestere, dupa 2 ani dificili”. Wall-Street.
- 1 2 „Dacia, a doua companie privata din Romania dupa Petrom”. ZF.ro.
- 1 2 „Cota Dacia din afacerile grupului Renault a scăzut sub 7% - Industrie”.
- ↑ „Automobile Dacia a raportat pentru 2020 o scădere cu 27% a cifrei de afaceri și cu 55% a profitului net”. .
- ↑ „Uzina Dacia de la Mioveni a vândut mașini de 5 miliarde de euro în 2022”.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Renault și Dacia de 10 ani împreună, Dan Vardie, 2009 - recenzie
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site web oficial (după țară):
- Automobilele Dacia Arhivat în , la Wayback Machine.
Reportaje
- Metamorfoza Dacia: de la "merge și-așa" la rigoare japoneză Arhivat în , la Wayback Machine., 30 iunie 2011, Robert Stan, Capital
- „Aselenizarea“ lui Ceaușescu la Colibași, 20 iulie 2009, Cristina Stancu, Mihai Mincan, Adevărul
- Ceaușescu desena o Dacie cu zero piese din import, 22 decembrie 2009, Vlad Odobescu, Evenimentul zilei
- ISTORIA DACIEI. De la MAȘINA care costa cât un APARTAMENT până la LĂSTUNUL în care încăpeau 3 OAMENI și 2 SIFOANE. Tu ce amintiri ai cu DACIA?, 29 decembrie 2012, Adi Dobre, Evenimentul zilei
| Modelele Dacia, grupate cronologic, din 1960 până în prezent | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Clasa | 1960 | Anii 1970 | Anii 1980 | Anii 1990 | Anii 2000 | Anii 2010 | Anii 2020 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 8 | 9 | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 0 | 1 | 2 | ||||||||
| Mini | 500 Lăstun | Spring | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Supermini | Nova | SupeRNova | Solenza | Sandero | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Compactă | 1100 | 1310 | Logan | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1300 | 1320 | 1325 Liberta | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Medie | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Mare | 2000 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Coupé | Dacia Sport | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| SUV | Duster | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| MPV | Logan MCV | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Lodgy | Jogger | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Dokker | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Pick-up | 1302 | 1304/1305 | Logan Pick-Up | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1307/1309 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Furgonete | Estafette | Logan Van | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Dokker Van | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
