Zsolt Nagy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Zsolt Nagy
Zsolt Nagy mai 2006.jpg
Date personale
Născut (47 de ani) Modificați la Wikidata
Târgu Mureș, RS România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieom politic Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicUDMR

Zsolt Nagy (n. 21 iunie 1971, Târgu Mureș) este un politician maghiar din România, membru al UDMR. Între decembrie 2004 - iulie 2007 a îndeplinit funcția de ministru al comunicațiilor și tehnologiei informației în Guvernul Tăriceanu.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Zsolt Nagy s-a născut la data de 21 iunie 1971, în orașul Târgu Mureș. După absolvirea Liceului de Matematică-Fizică „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, a urmat cursurile Facultății de Automatică și Calculatoare, profilul Știința Sistemelor și a Calculatoarelor din cadrul Universității Tehnice din Cluj, obținând titlul de inginer diplomat, specializarea Automatică și Informatică Industrială, în anul 1995.

A urmat ulterior cursuri pentru tineri lideri politici la International Republican Institute: Young Political Leader's School (1996-1997), Fundația pentru Pluralism și DAC Ungaria: Building the Future Together (1998-1999), National Democrat Institute: Political Parties Exchange: Campaign Management - Washington DC (1999) și la Robert Schumann Institute, Political Leader School - Budapesta (2000).

În perioada cât a fost student, a fost membru în Uniunea Studenților Maghiari din Cluj (1990-1995) și membru în Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania (1992). După absolvirea facultății în anul 1995, a lucrat ca referent principal pentru administrație publică. Ulterior a devenit președinte al Fundației Progress (2000) și președinte al Fundației Janovics Jenő (2004).

Devenit membru al UDMR în anul 1990 și apoi în Prezidiul Executiv UDMR (1995), Zsolt Nagy a avut o ascensiune rapidă din punct de vedere politic, fiind în anul 1996 locțiitorul șefului de campanie națională pentru alegerile generale. Un an mai târziu a fost organizatorul principal al congresului UDMR, situație care s-a repetat și în anii 1999 și 2003. La alegerile parlamentare din anul 2000 a fost, din nou, locțiitorul șefului de campanie al UDMR, apoi în octombrie 2003 șef de campanie la referendumul privind modificarea constituției. În anul 2004 a coordonat ambele campanii – atât pe cea pentru alegerile locale din 2004, cât și pentru alegerile legislative din 2004.

Începând din anul 1997 a avut funcții de conducere în cadrul UDMR și anume: vicepreședinte executiv UDMR pentru tineret (1997-2000), vicepreședinte executiv UDMR pentru organizații teritoriale (2000-2003) și vicepreședinte executiv UDMR pentru organizații teritoriale și administrație publică locală (2003-2005). După ce în perioada 1998-2003 a fost reprezentant al UDMR în Consiliul Director al Uniunii Democrate Europene (European Democrat Union), începând din iunie 2003, el îndeplinește funcția de prim-vicepreședinte executiv UDMR, membru în Consiliul Operativ al UDMR.

Zsolt Nagy este căsătorit și are doi copii.

Ministru în 2004[modificare | modificare sursă]

A fost coordonator în perioada 2003-2005 al programului de colaborare dintre UDMR și Ministerul Informaticii și Comunicațiilor din Ungaria, privind societatea informațională. Zsolt Nagy a fost numit la data de 29 decembrie 2004 în funcția de ministru (român) al comunicațiilor și tehnologiei informației în Guvernul Tăriceanu.

Controverse privind activități ilicite[modificare | modificare sursă]

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis în septembrie 2006 un dosar penal cu privire la legalitatea unor achiziții publice realizate de Compania Națională Poșta Română, la legalitatea unor asocieri ale acestei instituții sau ale angajaților săi, în diferite societăți comerciale și cu privire la posibila fraudare a patrimoniului public și privat al statului, ca urmare a acestor activități.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a sesizat Comisia specială de la Cotroceni cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către Zsolt Nagy, numele său fiind vehiculat în dosarul privatizărilor strategice din domeniul energetic, fiind bănuit de scurgeri de informații secrete către rețeaua de spionaj a lui Stamen Stancev. La data de 19 martie 2007 președintele României, Traian Băsescu, i-a cerut ministrului justiției, Monica Macovei, să înceapă procedurile legale pentru urmărirea penală a ministrului Nagy. se bazează pe concluziile raportului întocmit de Comisia specială de la Cotroceni [1].

Procurorii Parchetului au solicitat la 27 aprilie 2007 începerea urmăririi penale față de Zsolt Nagy, acuzat de sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și de trădare prin transmitere de secrete de stat. De asemenea, ministrul Nagy a fost acuzat că împreună cu ministrul justiției, Tudor Chiuariu, a elaborat și semnat HG 377/2007, respectiv notele de fundamentare emise de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și de Ministerul Justiției, prin care un imobil și un teren din Calea Victoriei 133-135 aflate în proprietate publică a statului - conform HG 550/1996, au fost aportate la o valoare subevaluată de conducerea companiei naționale la capitalul societății private Imopost Developments SA [2].

Suspendarea din funcție[modificare | modificare sursă]

La data de 11 iunie 2007, Zsolt Nagy a fost suspendat din funcția de ministru, fiind anchetat în dosarul privatizărilor strategice și acuzat de sprijinire a unui grup infracțional organizat, cu caracter transnațional (grup condus de spionul bulgar Stamen Stancev), și trădare prin transmitere de secrete [3]. Ministrul a declarat că decizia președintelui a fost luată „după momentul referendumului, când UDMR a anunțat că nu va sprijini moțiunea de cenzură, deci că nu se poate realiza obiectivul de dărâmare a guvernului cu sprijinul UDMR” [4]. În perioada suspendării sale din funcție, conducerea Ministerului Telecomunicațiilor și Tehnologiei Informației a fost asigurată interimar de către ministrul László Borbély. La data de 30 iulie 2007, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de revocare din funcția de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor a lui Zsolt Nagy și numirea în acest post a lui Iuliu Winkler [5].

La data de 18 septembrie 2007, DNA a cerut avizul președintelui Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale față de Zsolt Nagy și Tudor Chiuariu, ambii cercetați pentru abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obținerea unui avantaj patrimonial pentru altul, infracțiune conexă celor de corupție [6].

La data de 30 martie 2009, Zsolt Nagy și fostul ministru al Economiei și Comerțului, Codruț Șereș, au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), alături de alte patru persoane. Cei șase sunt acuzați pentru comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a Romaero Băneasa și SC Avioane Craiova, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la Bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la Romtelecom[7].

Activitatea ulterioară revocării[modificare | modificare sursă]

După revocarea sa din funcția de ministru, Zsolt Nagy a început în august 2007 să colaboreze cu grupul Polus, condus de omul de afaceri Arpad Paszkany. În decembrie 2007 a fost numit ca director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj (din grupul Polus), având ca principală sarcină proiectarea viitorului Cartier al Tineretului, ce va fi construit la Cluj, în asociere cu Primăria Cluj, de către o altă societate, Polus Real Estate, din cadrul aceluiași grup de firme. După cum a declarat Nagy, principalul proiect de care mă voi ocupa va fi Cartierul Tineretului. Domeniul imobiliar este unul foarte atractiv, un segment ce prezintă multe oportunități și îmi va face plăcere să lucrez la astfel de proiecte [8].

Cartierul Tineretului urmează a fi dezvoltat pe un teren de 203 ha în zona Bulevardul Muncii – pășunea Someșeni și va include 891 de locuințe individuale și 4.979 de locuințe colective (aproximativ 160 ha fiind destinate zonei rezidențiale), școli, grădinițe, biserici, spații medicale și administrative, cafenele, restaurante, hoteluri, imobile de birouri și, posibil, chiar un centru expozițional. De asemenea, cartierul va dispunde de o suprafață de 16,85 ha de spații verzi, potrivit unei variante a arhitecților de la Atelier FKM, birou care lucrează la proiectul viitoarei dezvoltări imobiliare. Un număr de 570 de apartamente vor fi predate Primăriei Cluj-Napoca cu titlu gratuit, cu destinație de locuințe sociale [8].

Condamnarea penală[modificare | modificare sursă]

În data de 24 ianuarie 2014 a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, împreună cu fostul ministru al justiției Tudor Chiuariu (PNL).[9]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]