Comuna Tulnici, Vrancea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Tulnici
—  Comună  —
Satul de reședință, Tulnici
Satul de reședință, Tulnici
Tulnici se află în România
Tulnici
Tulnici
Tulnici (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°55′11″N 26°40′17″E / 45.91972°N 26.67139°E / 45.91972; 26.6713945°55′11″N 26°40′17″E / 45.91972°N 26.67139°E / 45.91972; 26.67139

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Vrancea.svg Vrancea

SIRUTA 178117

Reședință Tulnici
Componență

Guvernare
 - Primar Aurel Boțu[*][3] (PNL, )

Suprafață
 - Total 275,76 km²
Altitudine 512 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3450 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.698 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 627365

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Tulnici este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Coza, Greșu, Lepșa și Tulnici (reședința). Se află în zona munților Vrancei. În Tulnici se află un observator seismic.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Oiconimul Tulnici are ca temă tulnicul – „vechi instrument muzical popular de suflat, în formă de tub conic, lung de aproximativ 2 m, făcut din lemn sau din coajă de tei, bucium” (NDU: 1539). Specific regiunilor muntoase, obiceiul de a confecționa tulnice nu se mai păstrează acum în localitate.[4]

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată, în extremitatea de nord-vest a județului, la limita cu județele Covasna și Bacău, la poalele munților Vrancei în valea Putnei. Are case construite din bârne în stil tradițional acoperite cu șindrilă, cu interioare împodobite de țesături colorate. Tot în apropiere se află mănăstirea Lepșa care a fost înființată în 1869, dărâmată în 1927 și refăcută, din lemn, în 1936. Altitudinea este de 480 m deasupra nivelului mării.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și era formată din satele Lepșa și Tulnici, cu 939 de locuitori. În comună funcționau o biserică și patru mori de apă.[5] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și cu aceeași alcătuire, având o populație de 1140 de locuitori,[6] iar din 1931 i s-a alipit și satul Coza (până atunci, la comuna Păulești.[7]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. După reorganizarea administrativă din 1968, a fost transferată la județul Vrancea, alipindu-i-se și satele comunei Păulești, care a fost desființată atunci.[8][9] Comuna Păulești s-a separat din nou în 2004, dată de la care comuna Tulnici are componența actuală.[10]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Tulnici

     Români (90.66%)

     Romi (2.26%)

     Necunoscută (7.01%)

     Altă etnie (0.05%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Tulnici

     Ortodocși (92.34%)

     Necunoscută (7.01%)

     Altă religie (0.63%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tulnici se ridică la 3.450 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.698 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,67%), cu o minoritate de romi (2,26%). Pentru 7,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,35%). Pentru 7,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[11]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Tulnici este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Aurel Boțu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 7              
Partidul Social Democrat 5              
Uniunea Națională pentru Progresul României 1              

Transport[modificare | modificare sursă]

Comuna este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Lepșa, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2L, care leagă comuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Tot din DN2D, la Tulnici se ramifică șoseaua județeană DJ205L, care deservește comuna Păulești.

Educație[modificare | modificare sursă]

În comuna Tulnici funcționează 3 gradinițe și 4 școli.[13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” de la mănăstirea Lepșa, monument istoric de interes local din comuna Tulnici.

Două obiective din comuna Tulnici sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din incinta mănăstirii Lepșa, construită în anii 1930–1936. Celălalt este biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din satul Coza, clădire ridicată în 1873.

Observatorul Tulnici[modificare | modificare sursă]

Observatorul Tulnici are coordonatele geografice: j = 45055 14 și l = 2604 15.[necesită citare] El este situat pe terasa stângă a râului Putna, din Tulnici, în apropierea limitei sudice a frontului de convergență carpatică și al sistemelor cutate din foreland-ul zonei de curbură a Carpaților Estici, cu foredeep-ul Depresiunii Focșani.[necesită citare] El se află în nord-estul zonei seismogene Vrancea caracterizată prin mișcări crustale semnificative, recente, cu ridicări (2 5mm/an) și coborâri de blocuri (3 mm/an) și o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220 km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10 km), formate într-un regim susținut de subsidență întreținut de fracturi profunde cu orientări NV-SE și NE-SV, restul, de cca 4–5 km, revenind intervalului miocen inferior-carbonifer.

Aparatura este montată într-o cabană mică, la subsolul căreia sunt amplasate, pe piloni de beton, un gravimetru de observator GS11 BN precum și 2 terminale ale clinometrelor cu lichid: terminalul W al clinometrului E-W și terminalul N al clinometrului N-S. Celelalte 2 terminale sunt amplasate în exterior, în cavități special amenajate la o adâncime de 1,5 m sub pământ. Înregistrările continue se efectuează digital pe o aparatură construită în Institut, cu o rezoluție de 12 biți, valorile fiind mediate pe intervale de 1 minut. Pe înregistrări se observă o puternică influență a factorilor perturbanți de suprafață, ridicând astfel o problemă delicată a separării lor de mișcările datorate factorilor de adâncime.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ http://www.philippide.ro/Metafore%20ale%20devenirii_2011/09.%20D.%20Mocanca.pdf
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1902). „Tulnici, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 658. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei5/roumanie_geo_5_text.pdf. 
  6. ^ Comuna Tulnici în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=615. Accesat la 26 august 2013. 
  7. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 314. 15 iulie 1931. 
  8. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 26 august 2013. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 26 august 2013. 
  10. ^ Legea nr. 208 din 16 mai 2003 pentru înființarea comunei Păulești, prin reorganizarea comunei Tulnici, județul Vrancea”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-208-din-16-mai-2003-pentru-infiintarea-comunei-paulesti-prin-reorganizarea-comunei-tulnici-judetul-vrancea-emitent-parlamentul-publicat-43871.html. Accesat la 26 august 2013. 
  11. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  12. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  13. ^ http://www.tulnici.primarievn.ro/

Legături externe[modificare | modificare sursă]