Gara Bruxelles-Sud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

50°50′07″N 4°20′09″E

Gara Bruxelles-Sud
Bruxelles - Gare Midi01.jpg
Informații generale
Coordonate50°50′07″N 4°20′09″E
LiniiLegătura Nord-Sud
LMV 1
Line 124 (Infrabel)[*]
Line 28 (Infrabel)[*]
Line 96 (Infrabel)[*]
Line 50A (Infrabel)[*]  Modificați la Wikidata
OperatoriTGV
Intercity-Express
Thalys
Eurostar
IZY[*]
TER 200[*]  Modificați la Wikidata
Gări adiacentegara Bruxelles-Chapelle
Forest-East railway station[*]
Gent-Sint-Pieters railway station[*]
Brussels West railway station[*]
Forest-South railway station[*]
Lille-Europe railway station coño de la madre[*]
gara St Pancras[*]  Modificați la Wikidata
Peroane22  Modificați la Wikidata
Istoric
ArhitectAuguste Payen[*]  Modificați la Wikidata
Deschisă  Modificați la Wikidata
Alte informații
ProprietarInfrabel[*]  Modificați la Wikidata
AdministratorNMBS/SNCB  Modificați la Wikidata
Site website web oficial
Trenuri ICE si Thalys

Gara de Sud (în franceză gare du Midi, în neerlandeză Zuidstation) este cea mai mare gară din Bruxelles și din Belgia. Gara este deservită de numeroase trenuri interne și internaționale, și permite corespondențe cu metroul, tramvaiele și liniile de transport în comun din Bruxelles ale societății STIB precum și cu liniile inter-urbane ale societăților de transport în comun TEC și De Lijn. Până la inaugurarea joncțiunii nord-sud, ce permite legături directe cu gara Bruxelles-Nord printr-un tunel ce traversează centrul orașului Bruxelles, gara de Sud era o gară terminus. Din 1952, de la inaugurarea acestei legături, gara a devenit o gară de tranzit.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima gară de Sud din Bruxelles a fost deschisă odată cu inaugurarea liniei dintre Bruxelles și Mons în 1839. Ea era situată în apropierea centrului orașului, trenurile ajungând la ea de-a lungul unui bulevard. Succesul noului mod de transport este uriaș, astfel că rețeaua de căi ferate belgiene se extinde rapid, iar în anii 1860 se decide extinderea gării de Sud, clădirea existentă ajungând la saturație. Datorită lipsei de spațiu, noua gară este construită spre periferie, la aproximativ 1 km la sud pe teritoriul comunei Saint-Gilles. Noua gară monumentală este inaugurată în anul 1869, fiind opera arhitectului Auguste Payen. Aceasta devine un pol de dezvoltare al cartierului, și a existat până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Noua gară este inaugurată în 1949, fiind o gară sobră și funcțională. Sala ghișeelor este situată la parter, iar peroanele sunt situate la nivelul superior. Acestea sunt continuate spre nord cu un pod metalic ce face legătura cu tunelul ce traversează orașul. În anii 1990 gara este modernizată, căpătând aspectul actual. Extinderea este necesară datorită construirii unei zone dedicate trenurilor de mare viteză. Cartierul este modificat, fiind construite o serie de imobile de birouri și administrative moderne.

Din 1988 gara este deservită de Linia 2 a metroului bruxellez. Stația a fost reconfigurată în 1993, odată cu modernizarea rețelei de tramvai rapid (premetrou), aceasta fiind situată pe două nivele subterane, fiecare nivel fiind deservit de o linie de metrou și o linie de tramvai.

Deservire[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]