Acid citric

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acid citric
Zitronensäure - Citric acid.svg
Nume IUPAC
Alte denumiri acid citric
acid 2 hidroxi-1,2,3-propan tricarboxilic
sare de lămâie
E 330
Identificare
Număr CAS 77-92-9 (anhidru)
5949-29-1(monohidrat)
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică  ?
Aspect pulbere incoloră
Masă molară 192,43 g/mol
Proprietăți
Densitate 1,665 g·cm−3 (18 °C)
Starea de agregare solid
Punct de topire 153 °C
Punct de fierbere la 175 °C se descompune
Solubilitate bună în apă 605 g·−1 (20 °C
insolubil în cloroform
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor 5 · 10−7 Pa (25 °C)
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Date clinice
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Date farmacocinetice
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Pericol
Reglementări europene
Hazard X.svg
Fraze R
Fraze S
Reglementări mondiale
NFPA 704

NFPA 704.svg

Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Acidul citric (acid tricarbo-1,2,3-hidroxi-propan C6H8O7) se prezintă ca o pulbere incoloră, cu un gust acru, ușor solubil în apă. Este cunoscut și sub numele de sare de lămâie.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Acidul citric a fost produs pentru prima oară din suc de lămâie în anul 1784 de Karl Wilhelm Scheele. Ea era deja cunoscută în secolul IX de alchimiști, ca de exemplu alchimistul arab „Dschābir ibn Hayyān” care a descoperit acidul citric.

Răspândire în natură[modificare | modificare sursă]

Acidul citric este unul dintre cei mai răspândiți acizi în natură. Astfel se poate întâlni în plante, sau ca produs în urma proceselor metabolice ale glucidelor sau lipidelor (ciclul lui Krebs sau al lui Meyerhof-Parnas) în organismul animal din respirația tisulară sau în timpul sintezei aminoacizilor esențiali. Acidul citric se găsește în sucurile plantelor citrice, mere, pere, vișine, zmeură, coacăze, în conifere, ciuperci, foi de tutun, vin și chiar în lapte.

Rol metabolic[modificare | modificare sursă]

Acidul citric rezultă din condensarea acetilcoenzimei A cu acid oxalilacetic în prima etapă a ciclului Krebs.

Mod de obținere[modificare | modificare sursă]

Din citrice

Sucul din fructe (lămâie) va fi tratat cu amoniac concentrat și filtrat. Citratul de amoniu obținut este ușor solubil, care tratat cu hidroxid de calciu rezultând citrat de calciu care este greu solubil în apă. Urmează o nouă filtrare a amestecului. Prin tratare cu acid sulfuric (25%) se formează sulfat de calciu insolubil care este din nou eliminat prin filtrare obținundu-se acid citric sub formă cristalină.

Producerea bio-tehnologică

Acest procedeu constă în cultivarea mucegaiului „Aspergillus niger” pe medii cu glucoză în prezența ionului bivalent de Fe2+.

Biochimie[modificare | modificare sursă]

Citratul, baza conjugată a acidului citric, este unul din seriile de compuși implicați în oxidarea fiziologică a grăsimilor, proteinelor, iar carbohidrații pentru dioxidul de carbon și apă. Această serie de reacții chimice este esențială pentru aproape toate reacțiile metabolice, și este sursa a două treimi de energie din alimentele derivate. Seria de reacții este cunoscut sub diferite nume, printre care "ciclul acid citric", "ciclul Krebs" sau "Szent-Györgyi - ciclul Krebs", și "Ciclul TCA". De asemenea, citratul este o componentă esențială a oaselor, contribuind la reglarea mărimii cristalelor de calciu.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Acidul citric este folosit:

  • pentru dizolvarea carbonatului de calciu în procesul de curățire a cazanelor sau vaselor de bucătărie, prin încălzirea apei se depune calcar;
  • la conservarea în alimentație, fiind folosit la preparea răcoritoarelor fiind numit „E 330”;
  • ca peptizator folosit la stabilizarea unor suspensii;
  • efect negativ îl are în doze mari, scade pH-ul în alimente crescând însă incidența cariilor dentare;
  • alt efect negativ în alimentația sugarilor, favorizează absorbția în sânge a metalelor grele (cadmiu, plumb);
  • la reducerea sau împiedicarea coagularea sângelui, de aceea este folosit la conservarea sângelui pentru transfuzii în medicină, în raport de 10 : 1 sânge/citrat de calciu;
  • la reducerea coroziunii metalelor nobile;
  • citratul de calciu utilizat ca hrană pentru căinii cu deficințe de calciu;
  • citratul de magneziu folosit în cazul deficiențelor de magneziu din organism;
  • citratele servesc la reglarea pH-ului unor medicamente;
  • citratul de sodiu este folosit în construcții la reglarea vitezei de legare a cimentului.

Note[modificare | modificare sursă]


Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A. Lehninger, Biochimie vol I-II, Editura Tehnică, București 1987-1992
  • V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală, București 1970

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de acidul citric
Wikţionar
Caută „Acid citric” în Wikționar, dicționarul liber.