Copăceni, Cluj: Diferență între versiuni
corectare |
adaugat informatie distanta |
||
Linia 43: | Linia 43: | ||
}} |
}} |
||
[[Fişier: Josephinische Landaufnahme pg109.jpg|thumb|300px|right|<center> Copăceni pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109)</center>]] |
[[Fişier: Josephinische Landaufnahme pg109.jpg|thumb|300px|right|<center> Copăceni pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109)</center>]] |
||
'''Copăceni''' (în trecut ''Copand''; în {{hu|Koppánd}}) este o localitate în [[județul Cluj]], [[Transilvania]], [[România]]. Aparține administrativ de comuna [[Comuna Săndulești, Cluj|Săndulești]]. |
'''Copăceni''' (în trecut ''Copand''; în {{hu|Koppánd}}) este o localitate în [[județul Cluj]], [[Transilvania]], [[România]]. Aparține administrativ de comuna [[Comuna Săndulești, Cluj|Săndulești]]. Se afla la o [http://distanta.net/copaceni-407501-romania-la-cluj-napoca-400000-romania?m=dd&tm=1&el=false&latlngs=%2846.5945611,23.742773299999953%29;%2846.7668088,23.583240700000033%29&c1=true&c2=false&c3=false&c4=false&c5=true&c6=false&c7=true&c8=false&c9=true&c10=false distanta rutiera de 27km fata de municipiul Cluj Napoca]. |
||
Pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de ''Koppánd''. |
Pe [[Harta Iosefină]] a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de ''Koppánd''. |
||
== Date geografice == |
== Date geografice == |
Versiunea de la 22 decembrie 2014 20:07
Copăceni | |
— Sat — | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°35′36″N 23°44′35″E / 46.59333°N 23.74306°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Cluj |
Comună | Săndulești |
Atestare | 1176 |
Altitudine | 384 m.d.m. |
Populație (2002) | |
- Total | 1,25 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407501 |
Prefix telefonic | +40 x64[1] |
Prezență online | |
Poziția localității Copăceni | |
Modifică date / text |
Copăceni (în trecut Copand; în maghiară Koppánd) este o localitate în județul Cluj, Transilvania, România. Aparține administrativ de comuna Săndulești. Se afla la o distanta rutiera de 27km fata de municipiul Cluj Napoca.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de Koppánd.
Date geografice
Altitudinea medie: 384 m.
Istoric
Următoarele obiective istorice din Copăceni au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[2] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:
- Tumulii[3] preistorici din punctul “Dăbăgău”.
- Situl arheologic roman (inclusiv apeductul) din punctul “Copăceni vest”. Pe vremea romanilor din punctul extravilan numit Izvorul Romanilor s-a captat apă potabilă pentru castrul Potaissa, fapt atestat prin descoperirea tuburilor de conductă din lut ars, găsite în apropiere.
- Situl arheologic de la ieșirea din Copăceni către Cheile Turului.
- Situl arheologic din punctul “Ciurgău”.
În 1658 localitatea a fost complet distrusă la o invazie a turcilor și tătarilor. Ulterior, repopulată cu români.
Apeductul care alimenta cu apă de la „Izvorul Romanilor“ castrul roman Potaissa (poate și așezarea civilă Potaissa) a fost identificat în grădinile de la marginea de vest a satului, unde s-au scos și multe cărămizi romane (utilizate în trecut de țărani la construirea cuptoarelor).
Școala de Economie Casnică a fost înființată inițial la Turda, în octombrie 1925, într-o clădire de lângă parc, unde a funcționat până în anul 1927, când a fost mutată la Copăceni, în conacul fostului latifundiar Emil Horváth, a cărui avere fusese după Unirea din 1918 expropriată de statul român. Școala avea la Copăceni ateliere, săli de clasă, dormitoare, instalație de apă potabilă, baie și spălătorie pentru eleve. În jurul fostului conac exista o grădină extinsă, cu o livadă de pomi și parcele pentru cultivarea legumelor. În anul 1949 școala a fost desființată, conacul și terenurile fiind preluate de către o unitate agricolă comunistă.
Veche exploatare minieră
La punctul Dăbăgău a existat pe vremuri cel mai mare zăcământ de celestină (sulfat de stronțiu, SrSO4) din România. Acum, zăcământul e epuizat. Celestina a fost exploatată odinioară pentru scopuri industriale. Straturile de celestină erau intercalate între straturi mai groase de calcare jurasice. Cristalele de celestină s-au format ulterior, secundar, între aceste straturi calcaroase.
Lăcașuri de cult
- Biserica de lemn din Copăceni (demolată)
- Biserica Ortodoxă (1937)
- Biserica Penticostală (clădirea nr.479)
Obiective turistice
- Cheile Turului
- "Izvorul Romanilor" (situat între Săndulești și Copăceni, coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde era captată apa potabilă transportată prin două apeducte spre "Castrul roman Potaissa" și spre așezarea romană civilă învecinată. Izvorul se găsește lângă drumul județean DJ 107L Turda-Petreștii de Jos, nu departe de carierele de calcar Săndulești. În apropiere se găsește fosta carieră romană de piatră de la punctul "Piatra Tăiată" (în maghiară Vágottkő) (monument istoric).
- "Izvorul lui Alexandru Macedon", situat între satele Petreștii de Jos, Tureni, Săndulești și Copăceni, la cca 500 m nord-vest de carierele de calcar Săndulești, lângă drumul județean DJ107L (coordonate: 46°36'03"N 23°41'19"E).
- Conacul Vitéz, înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
Vezi și
Legături externe
- Pagina Primăriei comunei
- Harta zonei
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- CIMEC - Șantierul arheologic Copăceni
- Mitul lui Traian ca întemeietor de țară (cu informații despre satele Copăceni și Săndulești)
Bibliografie
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Galerie de imagini
-
"Izvorul Romanilor" -
Vedere spre satul Copăceni şi Cheile Turului -
Vedere de ansamblu a satului -
Vechiul conac Vitez din Copăceni
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf
- ^ Tumul (pl. tumuli): movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor.