Styx

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Charon pe Styx
(tablou de Joachim Patenier)

Styx este râul al cărui nume este cunoscut de mulți, fără a ști însă care îi este originea sau ce reprezintă exact. Un râu care separă lumea viilor de lumea morților. Styx, se spune, se învârte de nouă ori în jurul ținutului Hades (iadul sau lumea de dedesubt). Numele său vine de la cuvântul grecesc stugein, care înseamnă ură, Styx - râul urii. Râul era atât de respectat de zeii din mitologia greacă, încât ei fac jurăminte de viață doar menționându-i numele, așa cum se face referire în povestea lui Bacchus-Ariadne, unde Jove "confirmă cu un jurământ irevocabil, atestând râul Styx".

Există șase râuri care separă ținutul Hades de lumea viilor. Acestea sunt:

  1. Acheron - râul tristeții
  2. Cocytus - râul plângerii
  3. Piriphlegethon - râul de foc
  4. Lethe - râul uitării
  5. Mnemosynne - râul memoriei
  6. Styx - râul urii

Se crede că bătrânul luntraș care transportă morții în lumea de dedesubt, Charon, trece peste râul Styx, unde câinele Cerberus, care are coadă de dragon, păzește, permițând tuturor sufletelor să intre și nici unuia să iasă. Aceasta este o concepție greșită. De fapt, Charon trece peste râul Acheron, unde Cerberul stă de pază pentru eternitate. Tot legat de acest subiect, Charon conduce doar sufletele celor care sunt îngropați cum trebuie, cu o monedă (numită obol), care se pune în gura decedaților în timpul funeraliilor.

Dacă un zeu își depunea jurământul la râul Styx și nu se ținea de cuvântul său, Zeus îl forța pe zeul respectiv să bea din râu. Apa este presupusă a fis atât de rea, încât zeul își pierdea vocea timp de nouă ani. Râul nu este subiectul nici unei legende, dar apare menționat în mai multe. Aceste fărâme de descrieri oferă nu numai o perspectivă extraordinară asupra râului, ci și a viziunii grecilor antici asupra lumii de dedesubt, de la porțile de adamanțiu până la nivelurile separate ale Tartarului și Erebusului de pe Câmpiile Elysiene.

În acest râu, zeița Thetys, mama lui Ahile, l-a îmbăiat pe acesta când era prunc pentru a-l face invincibil. Ținut de călcâi în timp ce era scufundat, lui Ahile i-a rămas un singur punct vulnerabil: călcâiul. Acesta i-a adus și moartea în Războiul Troian.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]