Midas

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Regele Midas şi fiica sa, ilustraţie din A Wonder Book for Boys and Girls de Nathaniel Hawthorne

Midas a fost, conform mitologiei antice grecești, regele Pessinusului, o cetate din Frigia, cunoscut pentru abilitatea sa de a transforma orice atingea în aur.

Conform Iliadei, a avut un fiu, Lityerses (Λituέρσης, în doriană Λituέρσας). În alte variante ale mitului, el a avut o fiică.

Legende[modificare | modificare sursă]

S-au păstrat două legende legate de regele Midas: [1]

  • Prima legendă spune că Midas, rege frigian era fiul lui Gordius. La un moment dat, Silenus, beat fiind, s-a rătăcit din cortegiul zelui Dionysos, catre călătorea din Tracia spre Frigia. Fiindcă Midas s-a purtat bine cu Silenus, care fusese găsit în grădinile cu trandafiri ale regelui, Dionysos i-a făgăduit că, drept răsplată, îi va îndeplini orice dorință. Lacom de bogății, Midas a cerut ca tot ceea ce va atinge să se transforme în aur. Dionysos i-a îndeplinit dorința, așa cum făgăduise. Spre groaza lui Midas, când a vrut însă să se ospăteze, n-a putut pune nimic în gură căci deoarece, de îndată ce le atingea, bucatele și băutura se transformau în aur. Doborât de foame și sete, Midas i-a cerut atunci lui Dionysos să-l scape de darul său împovărător, deși acesta îl îmbogățea din ce în ce mai mult, Zeul Dionysos l-a îndemnat pe regele Midas să se scalde în apele Pactolului. După ce s-a scăldat, Midas a redevenit muritor de rând. În schimb, spune legenda, apele în care s-a scăldat au rămas de atunci bogate în nisip aurifer.
Bonetă frigiană, devenită în timpul Revoluţiei Franceze simbol al libertății. [2]
  • O altă legendă, relatată de Publius Ovidius Naso în Metamorfoze, spune că Apollo și Pan, care se întreceau în măiestrie cântând la fluier și liră, l-au chemat pe zeul Tmolus să le judece arta. Acesta l-a numit câștigător pe Apollo, întreaga asistență fiind de acord cu el. Regele Midas, care se plimba în acel timp pe munte, i-a dat întâietate lui Pan (în alte variante ale legendei, în locul lui Pan apare satirul Marsyas [3]). Mânios, Apollo a făcut atunci să-i crească, de o parte și de alta a capului, o pereche de urechi de măgar. Cuprins de rușine, Midas și-a ascuns urechile de măgar sub o bonetă. Nimeni nu aflase de existența lor, în afară de un sclav, care venea să-l tundă. Acesta a fost amenințat cu moartea dacă spune cuiva taina. După o vreme, nu s-a putut abține și, pentru a nu fi pedepsit că a spus cuiva, a făcut o gaură în pământ și a șoptit în gaură că "regele Midas are urechi de măgar". Din locul acele a răsărit însă o trestie care, la adierea vântului, spunea tuturor secretul aflat. În felul acesta, în scurt timp toată lumea a aflat de pățania regelui.

Note[modificare | modificare sursă]