Arachne

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Torcătoarele sau Povestea Arachnei
(tablou de Diego Velázquez)
Subiecte în Mitologia Greacă
Mitologie Greacă
Titanii:
Zeii Olimpului:
Istorie legendară:
Fiinţe fabuloase
Mitul grec/roman comparat

În mitologia greacă, Arachne este o tânără fată din Lidia, fiica lui Idmon din Colofon, şi o faimoasă ţesătoare. Mitul ei apare destul de târziu în mitologia greacă şi este descris în Metamorfozele lui Ovidiu, Cartea a VI-a, 5-54, 129-145. De asemenea, este menţionată în Georgicele lui Vergiliu. Povestea Arachnei nu apare însă ca un motiv în picturile pe vase şi amfore greceşti.

Numele eroinei înseamnă păianjen (αραχνη). Fiind o foarte pricepută ţesătoare, se spune că s-ar fi considerat mai dibace chiar decât zeiţa Atena, inventatoarea acestui meşteşug. Atena s-a înfuriat, însă nedorind să o pedepsească s-a transformat într-o femeie bătrână şi s-a mulţumit să îi atragă atenţia că lipsa ei de modestie i-ar putea supăra pe zei. Arachne a continuat să se considere cea mai pricepută şi a jignit-o pe bătrână, care dezvăluindu-şi adevărata identitate a acceptat o întrecere cu tânăra fată.

Atena a ţesut scena în care ea a obţinut victoria asupra lui Poseidon, victorie care i-a inspirat pe locuitorii cetăţii Atena să îşi numească oraşul după numele ei. O altă variantă spune că ea a reprezentat pe pânză pe cei doisprezece zei olimpieni, în toată măreţia lor, iar în cele patru colţuri, patru scene în care muritorii care încearcă să-i sfideze pe zei sunt pedepsiţi. În schimb, Arachne a scos la iveală scenele ruşinoase ale zeilor, în special iubirile lui Zeus faţă de Leda, Danae sau Europa.

Chiar şi Atena a fost impresionată de calitatea şi perfecţiunea ţesăturii Arachnei, însă ceea ce a înfuriat-o a fost subiectul pe care şi l-a ales să îl redea pe pânză. Pierzându-şi cumpătul, Atena a rupt ţesătura rivalei sale şi a lovit-o cu brutalitate. Simţindu-se neîndreptăţită şi ruşinată de cele întâmplate, Arachne s-a spânzurat. Atenei i s-a făcut milă de dânsa şi nu a lăsat-o să moară, preschimbând-o în păianjen, iar frânghia cu care se spânzurase în fir de păianjen.

[modifică] Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicţionar de mitologie generală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicţionar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, Bucureşti, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicţionar de mitologie, Casa Editorială Odeon, Bucureşti, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N.A.Kun, Legendele şi miturile Greciei Antice, Editura Lider, Bucureşti, 2003, ISBN 973-629-035-2

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Unelte personale