Nucleu (sistem de operare)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Nucleul (engleză kernel) unui sistem de operare este componenta fundamentală a acestui sistem. Nucleul controlează accesul la diferitele resurse ale calculatorului și permite celorlalte componente — hardware și software — să interopereze.

Nucleul oferă mecanisme de abstractizare a resurselor hardware (materiale), în special în ceea ce privește memoria, microprocesoarelor, și transferurile de informație între programe și perifericele materiale. Nucleul autorizează de asemenea și alte abstracțiuni software și facilitează comunicațiile inter-proces.

Nucleul unui sistem de operare este el însuși un program, dar nu poate utiliza mecanismele de abstractizare pe care le oferă celorlalte programe utilizator. Diferite motive justifică această limitare. Printre alte cauze, gestiunea întreruperilor, a spațiului de adresă a memoriei virtuale. Rolul său central îi impune exigențe de performanță ridicate. Aceasta face din nucleu partea cea mai critică a unui sistem de operare și face ca și conceperea și implementarea sa să fie cât se poate de delicată.

Un exemplu din comunitatea open-source este nucleul Linux.

Legături externe[modificare | modificare sursă]