Linux

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la GNU/Linux)
Salt la: Navigare, căutare
Tux - mascota Linux creată de Larry Ewing
Linux rulând cu intefaţa grafică KDE

Linux (pronunțat ˈlɪnəks în engleza americană[1][2] și ˈlɪnʊks în Canada și Europa[3]) este o familie de sisteme de operare de tip Unix care folosesc Nucleul Linux (în engleză kernel). Linux poate fi instalat pe o varietate largă de hardware, începând cu telefoane mobile, tablete, console video, continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.[4][5][6][7] Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca server, în 2009 i se estima o cotă de piață între 20-40%. Cota de piață de desktop este estimată între 1-2% și 4.8%.[8] În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular atât datorită unor distribuții precum Ubuntu, openSUSE, Fedora, precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii generații de telefoane inteligente (în engleză smart phone) care rulează o versiune embedded de Linux.[9][10]

Uneori mai este întâlnit sub numele de GNU/Linux[11] și este cel mai cunoscut exemplu de colaborare și dezvoltare Software liber sub licență GPL.

Termenul Linux se referă și la nucleul Linux, însă în mod uzual este folosit pentru a descrie întregul sistem de operare pentru calculatoare, compus din nucleul Linux, biblioteci software și diverse unelte. O "distribuție Linux" adaugă acestor componente de bază o mare cantitate de programe, organizate în „pachete”. Folosirea termenului „Linux” pentru întreg sistemul, deși foarte răspândită, este contestată de către Richard Stallman și Free Software Foundation (autorii Proiectului GNU, ale cărui produse sunt incluse în cea mai mare parte din distribuțiile Linux). Aceștia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU și Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux")[12].

Nucleul Linux a fost dezvoltat inițial pentru microprocesorul Intel 386, dar în prezent rulează pe o mare gamă de microprocesoare și arhitecturi de calculatoare. Este folosit pe calculatoare de tip personal, pe supercomputere, dar și pe sisteme încapsulate (embedded ), cum ar fi unele telefoane mobile sau recordere video.

Inițial dezvoltat și utilizat de către programatori voluntari, Linux a câștigat suportul industriei IT și al marilor companii ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google, Novell sau Nokia, și a depășit ca folosire versiunile proprietare de Unix. Analiștii atribuie succesul sistemului faptului că este independent de furnizor, implementarea are un cost scăzut, iar securitatea și fiabilitatea sistemului sunt considerate de către specialiști drept foarte bune.

Dezvoltarea sistemului a fost începută de către inginerul finlandez Linus Torvalds, care inițial dorea să obțină un sistem similar cu Minix, dar fără limitările acestuia. Linux a fost dezvoltat sub Licența Publică Generală GNU GPL, astfel încât nu numai Linux însuși, dar și codul său sursă sunt disponibile tuturor celor interesați.

Nucleul Linux[modificare | modificare sursă]

(Articol principal: Nucleul Linux)

Nucleul (kernel-ul) Linux este un nucleu monolitic. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte nuclee monolitice, driver-ii se pot încărca în memoria de lucru la utilizare, și se pot șterge de acolo ulterior, eliberând resursele utilizate, fără a necesita resetarea sistemului sau recompilarea nucleului. Facilitățile oferite de nucleu includ, printre alele,

  • multitasking real și complet,
  • suport pentru memorie virtuală,
  • distribuția executabilelor la scriere,
  • management avansat al memoriei,
  • suport avansat pentru TCP/IP (inclusiv rutare și filtrare),
  • până la un miliard de procese simultane,
  • sistem de sunet modularizat (OSS sau ALSA).

Nucleul este scris integral în C și poate fi compilat folosind compilatorul GCC.

Linux[modificare | modificare sursă]

Stiviul grafic Linux se bazează pe Mesa 3D

Sistemele Linux includ nucleul, bibliotecile de sistem, bibliotecile de dezvoltare și un număr (de obicei destul de ridicat) de programe utilitare și aplicații, servere grafice (X), sisteme de ferestre si managere de desktop-uri (KDE, Gnome, Blackbox, Fluxbox, Xfce etc.), browsere web (Firefox, Lynx, Konqueror), aplicații și suite de aplicații „de birou” (OpenOffice.org), software de prelucrare grafică (Gimp), software de configurare, servere de web etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare directă, fie prin intermediul pachetelor, care verifică existența și disponibilitatea altor programe necesare pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigură descărcarea pachetelor lipsă necesare (dacă este cazul) și instalarea lor automată „dintr-un clic”. Sistemele moderne Linux au atât capacități multimedia avansate, (grafică 3D accelerată hardware, sunet surround, suport pentru tehnologie bluetooth etc.), cât și suport pentru hardware mai vechi, fiind adaptabile și scalabile în funcție de necesități.

Distribuții Linux[modificare | modificare sursă]

Istoria distribuţiilor Linux, de la origini (1991) până astăzi. Distribuţiile principale sunt îngroşate

Sistemele de operare bazate pe Linux sunt disponibile în general sub formă de "distribuții" (denumite mai rar și "arome"). Unele dintre acestea sunt orientate spre utilizatorul particular, altele către servere sau către utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Câteva din cele mai folosite distribuții de Linux sunt:

  • Ubuntu, un proiect orientat spre utilizatorul obișnuit bazat pe Debian GNU/Linux, care a câștigat o mare popularitate prin faptul că este ușor de utilizat și configurat, fiind în același timp puternic și stabil. Distribuții înrudite: Kubuntu (folosește KDE), Xubuntu (folosește Xfce), Edubuntu (orientat spre aplicații pentru educație). În prezent, Ubuntu este cea mai populară distribuție Linux[13].
  • SuSE Linux - o distribuție orientată atât spre servere cât și spre stații de lucru și desktopuri, care pune accentul pe ușurința în utilizare și configurare. Produsă de compania germană SuSE, parte a grupului Novell.
  • Fedora (distribuție Linux) - născută din proiectul Red Hat Linux, dar conținând exclusiv software liber și disponibil gratuit de pe Internet.
  • Debian GNU/Linux, una din distribuțiile cele mai cuprinzătoare din Internet, conținând un număr uriaș de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete APT și al pachetele DEB.
  • PCLinuxOS - o distribuție derivată din Mandriva Linux, destinată mediului desktop și care se remarcă prin usurința instalării, fiind adecvată pentru utilizatorii începători.
  • Mandriva Linux (denumită anterior Mandrake Linux) - o distribuție ușor de utilizat, orientată spre utilizatorii desktop, creată de compania franceză Mandriva.
  • Slackware Linux, este una din cele mai vechi distribuții, având ca moto "Ține (lucrurile) simple". Distribuției îi lipsesc unelte de configurare ușoară, dar beneficiază de viteză mare de rulare, posibilitate a de a fi instalată pe hardware mai vechi și o organizare simplă a sistemului.
  • Gentoo Linux, o distribuție orientată spre performanțe maxime și destinată utilizatorilor avansați. Distribuția se remarcă prin timpul foarte lung necesar instalării, care necesită de regulă compilarea și optimizarea pachetelor pe sistemul pe care se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distribuțiilor, care instalează software precompilat). Acest lucru are ca rezultat ulterior un spor de performanță, dar și o configurare mai dificilă. Gentoo beneficiază de un manager de pachete și de sistem foarte avansat denumit portage.
  • Knoppix, o distribuție „live” care rulează direct de pe CD sau DVD, fără a instala nimic pe discul dur, ce poate fi utilizată, printre altele, în călătorii, demonstrații sau pentru diagnosticări de sistem, reparări, recuperări de date etc.
  • RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuții, în prezent o distribuție comercială orientată exclusiv spre piața serverelor și spre mediul de afaceri. Este distribuția care a dat naștere proiectului Fedora Core.
  • Slax, o distribuție "live" bazată pe Slackware, care poate rula de pe suport optic (CD sau DVD) sau de pe o memorie Flash de 256 MB.
  • NimbleX, o distribuție "live" versatilă, produsă în România și bazată pe Slackware, care rulează direct de pe CD, mediu USB sau chiar și din rețea. Distribuția, deși nu ocupă mult spațiu, are o interfață grafică puternică și atractivă și include un număr mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de conținut multimedia etc.
  • TFM/GNU Linux - distribuție de Linux Server și Workstation 100% românească, stabilă, ușor de instalat și care nu necesită cunoștințe avansate de Linux. Produsă de compania TFM Group.
  • Rogentos este o distribuție Românească bazată pe Sabayon Linux, stabilă, ușor de instalat și care este adresată atât utilizatorilor obițnuiți cât și celor avansați.

Cele mai multe din distribuțiile de mai sus pot fi descărcate legal și gratuit de pe siturile respective. Anumite distribuții vând manuale, sau seturi complete CD/DVD + manuale + suport tehnic + documentație aferentă, iar unele, ca de exemplu Ubuntu[1], trimit prin poștă CD-uri celor interesați, în mod gratuit.

Deși există numeroase distribuții, există utilizatori care preferă să își construiască un sistem Linux de la zero, folosind Linux From Scratch.

Cea mai nouă versiune a nucleului sistemului de operare Linux poate fi descărcată de pe situl oficial http://kernel.org.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Safalra (14 aprilie 2007). „Pronunciation of ‘Linux’”. Safalra’s Website. http://safalra.com/science/linguistics/linux-pronunciation/. Accesat la 15 septembrie 2009. 
  2. ^ Free On-Line Dictionary of Computing (1 iunie 2006). „Linux. http://foldoc.org/linux. Accesat la 15 septembrie 2009. 
  3. ^ Torvalds used /ˈlɪnʊks/ in English.
    Format:Cite newsgroup
    Torvalds has made available an audio sample with his pronunciation in English (/ˈlɪnʊks/: How to pronounce Linux?. http://www.paul.sladen.org/pronunciation/. Accesat la 17 decembrie 2006. ) and in Swedish (/ˈlɪːnɤks/: Linus pronouncing Linux in English and Swedish. http://www.kernel.org/pub/linux/kernel/SillySounds/. Accesat la 20 ianuarie 2007. 
  4. ^ IBM (1 octombrie 2001). „Linux Watch. http://www.trl.ibm.com/projects/ngm/wp10_e.htm. Accesat la 29 septembrie 2009. 
  5. ^ Linux Devices (1 ianuarie 2010). „Trolltech rolls "complete" Linux smartphone stack”. Arhivat din original la 25 mai 2012. http://archive.is/9aNu. Accesat la 29 septembrie 2009. 
  6. ^ Computerworld, Patrick Thibodeau. „IBM's newest mainframe is all Linux. http://www.computerworld.com/s/article/9142007/IBM_s_newest_mainframe_is_all_Linux_. Accesat la 22 februarie 2009. 
  7. ^ Lyons, Daniel. „Linux rules supercomputers. http://www.forbes.com/home/enterprisetech/2005/03/15/cz_dl_0315linux.html. Accesat la 22 februarie 2007. 
  8. ^ W3Schools. „OS Platform Statistics. http://www.w3schools.com/browsers/browsers_os.asp. Accesat la 14 iulie 2010. 
  9. ^ The Economist (1 decembrie 2008). „Small is beautiful. http://www.economist.com/science/tq/displaystory.cfm?story_id=12673233. Accesat la 21 decembrie 2008. 
  10. ^ The Developer-network (1 ianuarie 2010). „Smartbook Playing Field Wide Open for Linux. http://ldn.linuxfoundation.org/blog-entry/smartbook-playing-field-wide-open-linux. Accesat la 21 decembrie 2008. 
  11. ^ De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber (FSF - Free Software Foundation)
  12. ^ Interview: Richard Stallman | KernelTrap
  13. ^ DistroWatch.com: Put the fun back into computing. Use Linux, BSD


Legături externe[modificare | modificare sursă]