Limba găgăuză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Găgăuză)
Salt la: Navigare, căutare
găgăuză
gagauz dili
Vorbită în  Republica Moldova
 România
Ucraina Ucraina
Rusia Rusia
Regiuni Găgăuzia
Număr de vorbitori 162,200[1]
Limbă-mamă turcă
Sistem de scriere alfabetul latin,
Istoric: alfabetul chirilic
și grec
Tipologie lingvistică limbă flexionară
SVO
Clasificare
limbi altaice
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în Flag of Gagauzia.svg Găgăuzia
ISO 639-1 fără
ISO 639-2 tut
ISO 639-3 (pentru cel mai răspândit dialect) gag
Extras
-
Această pagină poate conține caractere Unicode.


Limba găgăuză (găgăuză: gagauzça sau gagauz dili) este un nume dat limbii turce vorbită în principal în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Ucraina, Bulgaria, Grecia, România, Republica Moldova etc. Găgăuzia este în momentul de față unitate național-teritorială autonomă cu trei limbi oficiale (rusă, găgăuză și română).

Așa-zisa limbă găgăuză ai cărei vocabular, gramatică și fonetică diferă prea puțin ca să fie considerată o limbă separată, a fost scrisă cu alfabetul grecesc, apoi cu alfabetul limbii române până în 1957, după care a fost adoptată o versiune modificată a alfabetului chirilic destinat limbilor turcice. Astăzi Limba Găgăuză este scrisă cu alfabetul turc.

În perioada sovietică populația găgăuză a fost supusă politicii de rusificare. Lipsa completă a școlilor cu predare în limba găgăuză a făcut ca majoritatea acestei populații să fie școlarizată în rusește, iar limba rusă a devenit pentru mulți principala limbă vorbită. În cadrul unora din școlile în limba rusă se predau și cursuri de limba găgăuză.

Cuprins

Scrierea [modificare]

Până în Secolul al XIX-lea, limba găgăuză rămăsese o limbă nescrisă. Apoi, mai ales pentru publicarea literaturii religioase, se folosea Alfabetul grec. În 1957 a fost creat alfabetul chirilic. În 1996, limbei găgăuze i-a fost readusă scrierea cu alfabetul latin, de această dată după modelul turcesc, cu adăugarea următoarelor litere: Ää, Êê, Țț. Litera „Țț” a fost preluată din alfabetul român și se folosește numai în limba română (cu virgulă) și în limba găgăuză (cu sedilă).

А а Ä ä B b C c Ç ç D d Е е Ê ê
F f G g H h I ı İ i J j K k L l
M m N n O o Ö ö Р р R r S s Ş ş
T t Ţ ţ U u Ü ü V v Y y Z z

Alfabetul găgăuz este unul „fonetic”.

Literele alfabetului:

  • vocale anterioare: e, i, ö, ü, ä
  • vocale posterioare: a, ı, o, u, ê
  • ä - [æ] ca în engl. map
  • ç - [t͡ʃ] ca în cioban
  • c - [d͡ʒ] ca în ger, agil
  • g - [g] ca în Galați, și înaintea vocalelor [e] și [i]
  • ê - [ə] ca în măr
  • ı - [ɨ] similar ca în în
  • ö - [ø] ca în Goethe
  • ü - [y] ca în Zürich

Alfabetul chirilic (istoric) [modificare]

Alfabetul Chirilic nu se mai folosește în mod oficial în scrierea limbii găgăuze, și a fost folosit numai pe timpurile Uniunii Sovietice. A fost introdus în 1957. Acest alfabet ce a înlocuit alfabetul român, ce era utilizat și la scrierea limbii găgăuze.

А а Ä ä Б б В в Г г Д д Е е Ё ё
Ж ж Ӂ ӂ З з И и Й й К к Л л М м
Н н О о Ö ö П п Р р С с Т т У у
Ӱ ӱ Ф ф Х х Ц ц Ч ч Ш ш Щ щ Ъ ъ
Ы ы Ь ь Э э Ю ю Я я

Lexic [modificare]

Limba găgăuză are un lexic foarte apropiat limbii turce moderne. De-a lungul timpului însă a împrumutat din alte limbi următoarele mai multe cuvinte, cum ar fi:


Limbile Slave (Bulgară/Ucraineană/Rusă)
Unuku (din ucraineană „onuk”, nepot), Mașına (din ucraineană, rusă sau română: mașină), Mamu (din ucraineană, rusă sau română: mamă), Garmon (din ucraineană sau rusă „garmon/harmon” acordeon), Traktor (din ucraineană, rusă sau română: tractor), Babu (bunică), Kutü (din ucraineană: „kutya”, fel de mâncare, nu are traducere), Kolada (colinde).
Arabă
Insan (om), Alkogol (alcool), Allah (Dumnezeu), Fukara (sărac), Seläm (salut), Din (Credință), Kämil (superb), Kitab (carte), Canta (geantă), Sabaa (dimineață), Käfir (păgân), Sıfır (zero), İslää (bine).
Română
Juridik (juridic), Hırleț (hârleț), Furkulița (furculiță), Primar (primar), Armata (armată), Prost (prost, rău), Romıniya (România).
Greacă
Fasülä (fasole), Ayoz (sfânt), Stavroz (cruce), Yortu (sărbătoare), Klisä (biserică), Popaz (părinte, preot).

Note [modificare]

Limbi turcice
Turcică veche† Pecenegㆠ| Orhon-Enisei† | Hunicㆠ| Hazară†
Bulgar Protobulgarㆠ| Ciuvașă
Karluk Karahanidㆠ| Aini²| Ciagataiㆠ| Turcică Ili | Lopă | Uyghură | Uzbekă | Haladj
Kipciak Baraba | Bașchiră | Tătară crimeeană¹ | Cumanㆠ| Karaciai-Balkară | Karaimă | Karakalpakă | Kazahă | Kipciakㆠ| crimceacă | Kumîkă | Nogaiă | Tătară veche† | Tătară | Urumă¹ | Kârgâză¹
Oghuz Afșară | Azeră | Tătară crimeeană¹ | Găgăuză | Turcică Horasan | Turca otomanㆠ| Oghuză veche† | Kașkaiă | Salară | Turcă | Turkmenă | Urumă¹
Hakas-Altai Altai nordic și sudic | Kârgâză veche† | Uyghură veche† | Fuyü kârgâză | Sarî yugură | Șoră | Hakasă | Ciulâm
Saian Soiot-țatană | Tofa | Tuva
Iakut Dolgana | Saha / Iakuta
Notes: ¹Clasificat în mai multe grupe, ²Limba mixtă, ³Disputat, †Extinct