Avalanșă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Avalanche on Everest.JPG

Avalanșa reprezintă o masă importantă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă în jos pe versantul unui munte.

O avalanșă poate duce la vale mii de tone de zăpadă, precedată de o undă de șoc care spulberă și strivește orice se află în calea ei. Din punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din material granular.

Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru populația montană din numeroase țări ale lumii. Extinderea activităților turistice și, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor asupra societății.

Tipuri[modificare | modificare sursă]

După modul de formare, avalanșele pot fi:

  • fenomene naturale declanșate de o supraîncărcare naturală de zăpadă;
  • cauzate de om, declanșate de trecerea unui schior, drumeț sau de altă intervenție umană accidentală

Etapele unei avalanșe[modificare | modificare sursă]

Declanșarea avalanșelor este favorizată de următoarele condiții și factori: trăsăturile stratului de zăpadă, conformația versantului, starea timpului, perturbarea echilibrului zăpezii prin diferite activități.

Etapele principale sunt următoarele:

  • Zăpada se desprinde de straturile de nea mai tari și alunecă peste acestea.
  • În timp ce prinde viteză, zăpada poate începe a fi purtată de vânt.
  • Avalanșa își mărește viteza de deplasare (până la 353km/h).

Avalanșe care au ucis[modificare | modificare sursă]

  • Avalanșele din Alpi din timpul Primului Război Mondial au ucis mai mult de 60 de mii de oameni. Un soldat a spus: „Cel mai mare dușman era natura însăși.”
  • În 1916 au căzut în 2 zile 4 metri de zăpadă. Acestea au declanșat avalanșe timp de două zile care au ucis 10 mii de soldați.
  • Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalanșe și surpări de teren care în total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o stâncă de rocă și gheață care a ucis pe cei 5 de mii de locuitori ai orașului Ranrahica.

Protecție[modificare | modificare sursă]

Pentru evitarea pericolelor legate de avalanșe, este importantă cunoașterea precisă a arealelor în care se produc. Cartografierea acestor areale și realizarea hărților de risc permit luarea celor mai eficiente măsuri de atenuare a impactului acestora asupra activităților umane. În dreptul culoarelor de avalanșă sunt construite tunele de protecție, iar pe versanți sunt amplasate ziduri de protecție, gărdulețe sau plase de sârmă. Plantarea unor perdele forestiere de protecție s-a dovedit eficientă mai ales pentru protejarea drumurilor pe distanțe mari.