Augustin Dupré

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Écu constitutionnel[1] gravat de Augustin Dupré; avers: efigia lui Ludovic al XVI-lea (cap spre stânga), circular: LOUIS XVI ROI DES FRANÇOIS[2]; sub gât, milesimul, 1792; revers: sus, circular: REGNE DE LA LOI[3]; în centru, Geniul Franței scrie, pe două rânduri CONSTI / TUTION, pe o placă așezată pe o coloană; un mănunchi de fascii surmontat de o bonetă frigiană, în stânga și un cocoș spre stânga, în dreapta coloanei. În exergă, pe două rânduri: LAN 4 DE LA LIBERTÉ[4]; monetăria din Limoges.

Augustin Dupré (n. Saint-Étienne la 6 octombrie 1748 – d. Armentières-en-Brie[5] la 30 ianuarie 1833) a fost un gravor de monede și medalii francez.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Augustin Dupré și-a început cariera de gravor la manufactura regală de arme.

Pe la 1770, s-a instalat la Paris, unde și-a gravat primele medalii.

Revoluția Franceză i-a dat ocazia să-și dezvolte arta. Schimbarea de regim și reforma monetară cereau o schimbare completă a tipurilor monetare. Un concurs, provocat de pictorul Louis David, a fost deschis în aprilie 1791 de Convenție, iar proiectul lui Dupré a fost reținut pentru moneda cunoscută sub denumirea de Louis conventionnel (în română Ludovic convențional sau Ludovic al Convenției). În urma acestei promovări, Dupré a fost numit Gravor general al monedelor, printr-un decret al Adunării Naționale, emis la 11 iulie 1791. Augustin Dupré a ocupat această funcție până în 1803, când a fost revocat printr-un decret de către Primul Consul, în data de 12 martie 1803. A fost înlocuit de Pierre-Joseph Tiolier[6].

Operele sale monetare[modificare | modificare sursă]

Piesa de 5 francs; Union et Force[7] Prima Republică, Anul V (1796) (Hercule)

Revoluția Franceză îi încuraja pe artiști să celebreze noua ordine. Augustin Dupré se inspira pentru compozițiile sale alegorice din simbolistica Antichității (Tablele Legii, Geniul Libertății, Hercule, boneta frigiană, fasciile lictorilor, balanța, etc. A fost triumful stilului neoclasic.

Prima sa contribuție este Ludovicul de aur de 24 de livre, tipul cu geniu; aversul poartă încă efigia regelui Ludovic al XVI-lea, cu titulatura ROI DES FRANÇOIS, în ortografia actuală: Roi des Français[8], și milesimul 1792. Reversul monedei reprezintă un Geniu înaripat care scrie cuvântul Loi[9], pe o stelă cu deviza LE RÈGNE DE LA LOI[10] și mențiunea AN III DE LA LIBERTÉ[11][12]. Un écu de șase livre și o jumătate de écu de argint au reluat acest motiv.

După proclamarea Republicii, Augustin Dupré a gravat esențialul noii monede decimale[13]: piesele de 1 centimă, 5 centime, 1 decimă[14] și 2 decime cu Marianne, precum și piesa de 5 franci cu Hercule, din argint.

Imaginea lui Hercule gravată de Augustin Dupré a marcat reapariția francului. A fost reluată, cu modificări, sub diferite republici. Acest écu a fost bătut din Anul 4[12] până în Anul 11[12], apoi în 1848/1849 și din nou din 1870 până în 1878. A fost scos la lumină pentru emisiuni de prestigiu din argint, de 10 franci (1965/1973) și de 50 de franci (din 1974 până în 1977), apoi prin emiterea unei piese comemorative de 5 franci din cupro-nichel în 1996.

Piese de 100 € și de 1000 € (aur sau argint), cu Hercule modernizat, gravat de Joaquin Jimenez, au fost bătute în 2011; în 2012, acest Hercule modernizat figurează pe monedele de 10 € de argint.

Utilajul și actele lui Dupré, pe care le-a luat cu sine după ce și-a părăsit munca de gravor general, i-au fost risipite, în secolul al XIX-lea, de către copiii săi. O parte din aceste fonduri au putut fi achiziționate, mai târziu, de instituții publice. Le putem găsi astăzi la Monnaie de Paris (Monetăria din Paris), la Cabinet des médailles (Cabinetul de Medalii) al Bibliotecii Naționale a Franței (în franceză: Bibliothèque nationale de France) și la Muzeul Carnavalet, în franceză Musée Carnavalet.

Monneron[15] de 5 sous, 1792, de Augustin Dupré (avers)
Monneron de 5 sous, 1792, de Augustin Dupré (revers)

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În română, Écu convențional. Vd. Écu (monedă), secțiunea Écu de argint.
  2. ^ a b În ortografia actuală: LOUIS XVI ROI DES FRANÇAIS, iar în română Ludovic al XVI-lea regele francezilor
  3. ^ RÈGNE DE LA LOI, în română: Domnia Legii.
  4. ^ L'an 4 de la liberté, în română: Anul 4 al libertății
  5. ^ Armentières-en-Brie este o comună franceză, situată în departamentul Seine-et-Marne.
  6. ^ Pierre-Joseph Tiolier (1763 – 1819) a fost un medalist francez.
  7. ^ În română: Uniune și Forță
  8. ^ În română Regele francezilor
  9. ^ În română: Lege
  10. ^ În română: Domnia Legii
  11. ^ În română: Anul al III-lea al Libertății
  12. ^ a b c Potrivit calendarului revoluționar
  13. ^ Decimalizarea reprezintă procesul de trecere la sistemul decimal (zecimal) de unități.
  14. ^ 1 decimă = 10 centime
  15. ^ Monneron a fost o monedă de necesitate, din cupru, emisă de Banca Monneron, în urma aprobării obținute în anul 1791
  16. ^
  17. ^ a b În română, Republica Franceză
  18. ^ Liberté, Égalité, Fraternité este deviza Republicii Franceze.
  19. ^ În română: Naţiunea, Legea, Regele
  20. ^ L'an 4 de la liberté, în română: Anul 4 al libertăţii.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Graveurs Généraux et particuliers des Monnaies de France, Contrôleurs Généraux des Effigies, Noms de quelques graveurs en Médailles de la Renaissance Française par M. Albert Barre, Graveur Général des Monnaies, Paris 1867
  • Rosine Trogan et Philippe Sorel, Augustin Dupré (1748-1833), graveur général des monnaies de France. Collections du musée Carnavalet, Paris, 2000. ISBN 2879004829

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Augustin Dupré