Valoare de adevăr

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

În logică și matematică o valoare de adevăr, uneori numită și valoare logică, este o valoare care indică relația dintre o propoziție și adevăr.[1]

Calcul[modificare | modificare sursă]

În unele limbaje de programare, orice expresie poate fi evaluată într-un context care vizează datele de tip boolean. De obicei (deși acest lucru variază în funcție de limbajul de programare), expresii cum ar fi numărul zero, șirul vid, listele vide și pointerul nul sunt false, iar șirurile cu conținut (cum ar fi „abc"), alte numere sau obiecte, se evaluează la adevărat.

Logica clasică[modificare | modificare sursă]

 
adevărat
(true)
 
··
conjuncție
 
¬
 
fals
(false)
··
disjuncție
 
Comutare la negație
adevărat cu fals și
conjuncție cu disjuncție

În logica clasică, cu semantica ei intenționată, valorile adevărului sunt adevărat (notat cu 1 sau ⊤) și fals (notat cu 0 sau ⊥); adică logica clasică este o logică binară. Această mulțime de două valori se mai numește și domeniu boolean. Semantica corespondentă a conectoarelor logice sunt funcțiile de adevăr, ale căror valori sunt exprimate sub forma tabelelor de adevăr. Bicondiționalul devine o relație binară de egalitate, iar negația devine o bijecție care permută „adevărat” cu „fals”. Conjuncția și disjuncția sunt duale în ceea ce privește negația, care este exprimată prin legile De Morgan:

Variabilele propoziționale devin variabile în domeniul boolean. Atribuirea valorilor pentru variabilele propoziționale este denumită evaluare.

Logica intuitivă și constructivă[modificare | modificare sursă]

În logica intuiționistă și, mai general, în matematica constructivă, enunțurilor li se atribuie o valoare de adevăr numai dacă li se poate da o demonstrație constructivă. Se începe cu un set de axiome și o afirmație este adevărată dacă se poate construi o demonstrație a afirmației din acele axiome. O afirmație este falsă dacă se poate deduce o contradicție din aceasta. Acest lucru lasă deschisă posibilitatea declarațiilor cărora nu li s-a atribuit încă o valoare de adevăr. Afirmațiile nedemonstrate din logica intuiționistă nu primesc o valoare de adevăr intermediară (așa cum se afirmă uneori în mod greșit). Se poate demonstra că ele nu au a treia valoare de adevăr, un rezultat datând de la Glivenko în 1928.[2] Aceste afirmații rămân pur și simplu de o valoare de adevăr necunoscută, până când sunt fie demonstrate, fie infirmate.

Există diverse moduri de a interpreta logica intuiționistă, inclusiv interpretarea Brouwer–Heyting–Kolmogorov.

Logici polivalente[modificare | modificare sursă]

Logicile polivalente (ca logica fuzzy și logica relevanței) permit mai mult de două valori de adevăr, care conțin eventual o structură internă. De exemplu, pe intervalul unității [0,1] (închis) o astfel de structură este o ordine totală; acest lucru poate fi exprimat ca existența diferitelor grade de adevăr.

Semantică algebrică[modificare | modificare sursă]

Nu toate sistemele logice sunt evaluabile din punct de vedere al adevărului în sensul că conectivitățile logice pot fi interpretate ca funcții de adevăr. De exemplu, logica intuiționistă nu are un set complet de valori de adevăr deoarece semantica sa, interpretarea Brouwer–Heyting–Kolmogorov, este specificată în termeni de condiții ale demonstrabilității în ceea ce privește necesitatea de adevăr a formulelor.

Dar chiar și logicile care nu evaluează adevărul poate asocia valori cu formulele logice, așa cum se face în semantica algebrică. Semantica algebrică a logicii intuiționiste este dată în termeni de algebre Heyting, comparativ cu semantica algebrei booleene a calculului propozițional clasic.

În alte teorii[modificare | modificare sursă]

Teoria tipurilor intuiționistice folosește tipuri în locul valorilor de adevăr.

Teoria topos folosește valorile de adevăr într-un sens special: valorile de adevăr ale unui topos sunt elementele globale ale clasificatorului de subobiecte. A avea valori de adevăr în acest sens nu face ca o logică să fie evaluativă.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Shramko, Yaroslav; Wansing, Heinrich. „Truth Values”. Stanford Encyclopedia of Philosophy⁠(d). 
  2. ^ Proof that intuitionistic logic has no third truth value, Glivenko 1928