Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Ceangăi/Arhiva 1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ceangăi[modificare sursă]

PaginăModificăDiscuțieIstoricTrimiteriUrmăreșteJurnale

Articol foarte bine scris. Asybarisaport 6 august 2019 22:26 (EEST)[răspunde]

Trebuie sa recunosc faptul ca punerea in discutie este un forte bun prilej de a rezolva atat contradictiile care rezulta din text, cat si de stopare pe termen lung, a atacurilor la care este supus autorul principal. De asemenea, este in bun prilej ca autorul principal sa inteleaga faptul ca o opine negativa despre modul cum a fost acoperit un anume aspect, nu este neaparat un atac asupra autorului.
Ma astept ca procesul de evaluare si de ameliorare al articolului sa dureze vreo 6 luni sau mai mult si ma gandesc la faptul ca prima tinta ar trebui sa fie un text cat mai putin contestabil.--Accipiter Gentilis Q.(D) 7 august 2019 09:49 (EEST)[răspunde]
Articolul nu se află nici pe departe de AC, și poate nici AB, deoarece multe fraze din secțiunile despre Limbă, Demografie nu sunt acoperite de note de subsol, iar secțiunile despre Religie și Cultură sunt deocamdată superficiale, urmând a fi completate. Întradevăr, experiența cu articolul despre salină îmi spune că o muncă în echipă sau niște sfaturi din exterior din partea unor oameni cu un alt fel de simț critic nu pot decât să ofere și alte puncte de vedere și indicații valoroase. Eu întotdeauna am fost deschis criticilor și mă pot adapta ușor la anumite cerințe, dar nu pot accepta să fiu luat peste picior de anonimi sau colegi de la care nu mă așteptam la așa ceva, să mi se spună pe față că aș face propagandă ungurilor, pentru că-i de porc. Ungurii nu au avut niciodată un interes pentru ceangăi, atât din considerente geografice (în afara Carpaților) cât și din punct de vedere al culturii aparte, rezultate din urma fuzionării altor culturi. Cercetători etnografi sau lingviști recunosc că există și elemente românești în rândul ceangăilor. Și câte mai pot spune pe tema asta...dar nu-i prilejul potrivit. Numeroase studii științifice pe această temă au fost făcute în mare parte de profesori și alte cadre din universități din Ungaria și Transilvania, noi la rândul nostru avem cercetările unor titani precum Xenopol, Iorga, Hasdeu. Din păcate în ultimii circa 70 de ani avem parte și de lucrări considerate neștiințifice scrise de unii diletanți. Dar o problemă în sine nu este, deoarece au fost analizate și combătute cu argumente valide, atât de unguri cât și de români. Subiectul este destul de vast și dispune de un volum însemnat de lucrări, dar la care românul de rând nu are acces pentru că 1. nu sunt popularizate și 2. sunt în alte limbi. Eu am plecat de la această problemă și am decis să le fac cunoscute.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 10:14 (EEST)[răspunde]

Subiectele care au legatura cu maghiarii ii irita invariabil pe romani, dupa cum e normal sa-i irite si folosirea neponderata a autorilor maghiari sau a unor surse occidentale care se bazeaza aproape in exclusivitate pe surse primare maghiare. Pe de alta parte, unele ironii sunt constructive. Trebuie tinut cont de toate acestea. E dorinta dv. sa faceti lumina intr-un subiect de o asemenea anvergura, deci ar fi bine sa va asumati dezideratele unui asemenea efort, pe care eu sunt dealtfel, doritor sa-l sprijin. --Accipiter Gentilis Q.(D) 7 august 2019 10:51 (EEST)[răspunde]

Haideți să judecăm drept: spre exemplu, secțiunea Limbă folosește în tot cuprinsul ei cercetări ale unor lingviști maghiari. De ce? Acum 50-60 de ani, când comuniștii (pe atunci) multiculturaliști încercau să facă lumină în cazul minorităților naționale, au convenit ca știința limbii să rămână cercetătorilor maghiari, și asta pentru că cercetătorii români nu doreau să se implice, pentru că erau de părere că era o treabă ce le revenea ungurilor. Acum a rămas o problemă: unii ceangăi erau și bilingvi, deci vorbeau și româna, dar nu cu un grai specific moldovenesc, ci cu altul apropiat tot de cel ardelenesc. Deci trebuia să se implice și aici cineva. Din nou românii au convenit că ar fi tot treaba maghiarilor, iar ei la rândul lor lăsau treaba românilor, rămând o lacună în ceea ce privește graiul românesc ceangăiesc care a fost acoperită parțial după revoluție de un profesor de la Bacău (Dănilă), dar într-un mod considerat neprofesionist, abordând un punct de vedere naționalist și plin de mistificări. Aici a intervenit o altă problemă: un cercetător ce studiază o comunitate bilingvă trebuie să știe amândouă limbi, sau să se consulte cu alți cercetători vorbitori ai acelei limbi în cauză, iar acesta nu știa și nici nu a colaborat, deci (x2) a mers pe orbecăite și la indicațiile minuționase ale episcopiei de Iași sau asociației Mărtinaș. Adică, cu toate că a făcut el ceva acolo, e contestat de unii (încă) la adăpost. Să aleg ce este corect din lucrările lui e contrar regulilor enciclopediei, deci trebuie să găsesc o critică pertinentă a lucrării, făcută de un profesionist care își asumă lucrarea sub un nume real, nu nickname. Una singură am găsit și aia e a unei unguroaice care îl menționează în treacăt. Deci (x3) ne ivim că există un singur punct de vedere viabil și bazat de studii științifice, necontestat de alți cercetători (nu unii care o fac pe cercetătorii, deși nu sunt în măsură să o facă).--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 11:31 (EEST)[răspunde]

Presupunând că am înțeles corect că vreți să mai lucrați la articol, câteva observații legate de formă. Nu am terminat de citit articolul, vor mai urma.

  • în introducere, în ultima frază nu e clar cu cine au fost asimilați
  • secțiunea "Etimologia"
    • paragraful 4 nu are predicat.

Rezolvat Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)[răspunde]

    • paragraful 5 pare legat de paragraful 3, nu 4.

Rezolvat Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)[răspunde]

    • subsecțiunea despre "primele atestări..." nu e sub formă de text. Personal mi se pare greu de citit, mă gândesc că ar fi preferabilă ca tabel în dreapta textului secțiunii mari, dar e chestie de gust, poate rămâne și așa.

Deocamdată e ok, în tabel nu cred că ar fi posibil deoarece sunt și texte (un citat, explicații, etc.) și ar părea dezordonat.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)[răspunde]

  • secțiunea "Origini"
    • "Teoriile originii turcice"
      • prima frază are o construcție ciudată

Rezolvat Rezolvat, sper. Timpul verbului deranja. --Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)[răspunde]

      • în al doilea paragraf spuneți "origine cavară", linkați la Kavari, pentru ca mai apoi să vă referiți la cabari.

Rezolvat Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)[răspunde]

Rezolvat Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:19 (EEST)[răspunde]

Motorina... sper ca nu te-ai suparat ca am pus articolul asta la PAC, stii ca am vrut si cu Salina Ocna acelasi lucru. Un articol de calitate este in primul rand unul care ofera informatii serioase, referntiate si intr-un limbaj decent daca nu mai mult de atat. Eu spun ca este pacat la cat ai lucrat la el sa ramana de izbeliste printre alte ciurucuri pentru a fi descoperit din intamplare doar de cei care stiu ca exista ceangai pe planeta. Un AC se tot completeaza pe masura ce apar surse si doritori de a-l upgrada. Asa ca nu te inflama la ipocrizii si bagat batzul prin gard. Cainii latra, carutza trece. Asybarisaport 7 august 2019 11:58 (EEST)[răspunde]
Nu e vorba de supărare, dar am cam fost luat pe nepregătite. Sunt secțiuni unde neapărat e nevoie de surse.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 13:21 (EEST)[răspunde]

Continuare:

  • secțiunea "Origini"
    • "Teoria originii maghiare occidentale"
      • nu e clar ce înseamnă "așezări continue" (continue dpdv geografic sau temporal?). Mai ales fraza "În urma dispariției comunităților din rândul așezărilor continue..." m-a lăsat mască.

Rezolvat Rezolvat Asta e de trecut în caiet la mine, secțiunea perle și alte nestemate.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)[răspunde]

      • ultima frază din paragraful 6 e excesiv de lungă, alambicată și are probleme cu timpurile verbale.

Rezolvat Rezolvat „Spartă” ca să se „digere” mai bine. :)--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)[răspunde]

      • n-am acces la sursa din ultimul paragraf, dar îmi pare o aglomerare cam diversă de informații pentru o singură pagină

Vă referiți la sursa lui Spinei?--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)[răspunde]

Da. Victor Spinei; Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pag. 198--Strainu (دسستي‎8 august 2019 14:28 (EEST)[răspunde]
E de pe o singură pagină, vedeți captura de ecran.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 august 2019 14:47 (EEST)[răspunde]
      • (problemă prezentă în mai multe secțiuni) pare că folositi interschimbabil "catolicii din Moldova", "maghiarii din Moldova" și "ceangăi". E corect?

Problema a apărut după ce articolul a avut mai mulți autori de-a lungul timpului. M-am ferit pe cât posibil de termenul generalist „catolici”. Și termenul de „maghiari” l-am folosit doar unde se știe sigur că sunt etnici maghiari.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)[răspunde]

    • "Teoria originilor secuiești"
      • Care e teoria de fapt? Pare a fi ceva de genul "maghiar vechi(?)+secui=ceangăi", dar nu scrie nicăieri explicit, e doar o succesiune de evenimente într-o ordine nu neapărat cronologică.

Păi da, în județul Bacău secuii s-au așezat pe niște maghiari veniți înainte (în unele zone chiar și peste români, sau pe lângă).--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)[răspunde]

O clarificare ar fi benefică.--Strainu (دسستي‎8 august 2019 14:28 (EEST)[răspunde]
    • "Alte ipoteze și concluzii"
      • "termenii de maghiarii moldoveni și secuii moldoveni" - cred că sună mai bine "maghiari moldoveni și secui moldoveni".

Rezolvat Rezolvat Nu am văzut ăia doi de i.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)[răspunde]

      • e un pic ciudat că o secțiune ce conține "concluzii" în titlu este urmată de alte 2 secțiuni foarte lungi.
    • "Teoriile originii românești"
      • N-am mai apucat s-o citesc pe toată, dar e nevoie de mai multe surse puternice pentru a justifica existența unor PoV precum "Concepțiile ce neagă caracterul maghiar al limbii vorbite și a originii ceangăilor au rădăcini ideologice", "lucrări mai vechi pseudoștiințifice" etc. O singură sursă e insuficientă.--Strainu (دسستي‎7 august 2019 20:19 (EEST)[răspunde]

Încerc să aduc mai multe surse.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 august 2019 22:18 (EEST)[răspunde]

Ion H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Cât timp sursa asta lipsește din articol nici pe departe nu poate fi un articol de calitate. Este o carte complexă, realizată în cel mai pur stil științific, apreciată și premiată peste hotare pentru modul cum a fost realizată. 86.121.24.176 (discuție) 8 august 2019 00:20 (EEST)[răspunde]

Dacă ne întrecem pe „cele mai apreciate lucrări” peste hotare atunci dau și eu unul: „Les Csangos de Moldavie”, Bernard Le Calloc'h, 2005. Cenzorul de lucrări occidentale și/sau maghiare o acceptă?--Kunok Kipcsak (discuție) 8 august 2019 10:43 (EEST)[răspunde]

Câteva observații preliminare, în baza unor opinii acumulate în ultimele luni:

  • trebuie făcută o distincție netă între datele susținute științific și speculații, fie ele ale altora sau ale lui Tánczos (pentru că și el face speculații, uneori fără o bază foarte fermă). Un exemplu este ignorarea unor evoluții demografice reale la nivelul populației de etnie maghiară de pe teritoriul statului român, după WWI, evoluții justificate de exemplu și de pierderea unor privilegii economice care fuseseră susținute anterior de statul austro-ungar prin instrumente de politică externă. Un alt exemplu din unele studii ale lui este faptul că dacă cineva știa câteva elemente de limbă maghiară, automat era categorisit ca având origine maghiară. Poate le-a învățat pe stradă în copilărie, când juca țurca împreună cu amicii cu reale origini maghiare,fără ca individul în cauză să aibă însă aceleași origini, de exemplu.
  • articolul este dezechilibrat nu atât pentru că folosește preponderent surse de o anumită factură (etnică, să-i zicem), în lipsa unei ponderări cu surse științifice din mediul universitar de limbă română, care pe moment nu prea există există, ci fiindcă el construiește o imagine incompletă. Este clar că românii au dormit pe ei și se vaită acum degeaba, în contextul în care există o abundență de surse ale cercetătorilor maghiari. Cu același probleme m-am confruntat și eu la articolele despre Divizia Secuiască, unde înafara clișelor "unguri = criminali, anti-naționali, etc." e greu de găsit (nu însă și imposibil) ceva credibil. Trebuie săpat mai mult prin sursele ocidentale, probabil de limbă franceză sau germană, în special în perioada 1900-1938.--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 august 2019 00:27 (EEST)[răspunde]
Abia acum vă citesc mesajul și rămân uimit de această constatare: Un alt exemplu din unele studii ale lui este faptul că dacă cineva știa câteva elemente de limbă maghiară, automat era categorisit ca având origine maghiară. Poate le-a învățat pe stradă în copilărie, când juca țurca împreună cu amicii cu reale origini maghiare,fără ca individul în cauză să aibă însă aceleași origini, de exemplu. Astfel de studii implică 3 elemente mari și late: limba maternă (învățată de la părinți), ce se consideră persoana respectivă și istoria comunității prin alte recensăminte, mențiuni ale unor călători, etc. E extrem de dubios ce susțineți dvs. și arătați că aveți o impresie deformată asupra chestiunii, corelând-o cu evenimente aparent asemănătoare petrecute în Transilvania, ceea ce din start e greșit început. --Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 07:50 (EEST)[răspunde]
Ca să nu mai spun că există niște seturi de întrebări standard și analize comparative ulterioare... multe de zis. Pe la școlile de sociologie și cele de lingvistică se studiază asta, chiar există o intercolaborare/interconexiune între cele două de la acest punct. Și nu ar trebui să confundăm geografia lingvistică cu istoria unor populații, zic și eu... Ar ieși o varză la urmă. :)--Kunok Kipcsak (discuție) 18 martie 2020 15:08 (EET)[răspunde]

Sunt câteva aspecte care trebuie lămurite:

  • Există termenul grup etnografic? Dacă da, atunci să se aducă surse de încredere la articolul de bază în care să se menționeze definiția sau explicarea termenului. Deocamdată lipseșc aceste surse și fiecare speculează cum poate cu acest termen. Dacă nu există, atunci trebuie înlocuit cu termenul adecvat.
Vedeți:en:Ethnographic group--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 august 2019 11:22 (EEST)[răspunde]
  • Ce sunt ceangăii? O minoritate etnică sau una religioasă? Un răspuns la această întrebare ar ajuta foarte mult la realizarea articolului.
  • Trebuie înțeles de toată lumea că în activitatea profesională un specialist (istoric, lingvist) emite niște ipoteze, teorii care sunt sau nu sunt validate în timp de alții care-i urmează. Dacă o teorie, o ipoteză, nu este validată în timp de alți cercetători nu înseamnă că toată opera aceluia trebuie aruncată la gunoi. Este aberant. Chiar la capitolul despre originea ceangăilor sunt mai multe ipoteze și despre niciuna nu se poate spune 100% că este validă. Iar unele au fost abandonate de tot în timp. Asta nu înseamnă că aruncăm la coș întreaga operă a acelor autori. Deci, trebuie precauție în a elimina pe unii autori și a ridica în slăvi pe alții. Luăm ipotezele așa cum au fost formulate de ei și dacă mai sunt susținute și de alții, bine. Dacă nu, rămâne singura opinie și cu asta basta.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Utilizator:86.121.24.176 (discuție • contribuții).

Kunok Kipcsak, având în vedere discuțiile de aici și din PD, vreți să continui cu lectura și observațiile de formă sau aștept să mai schimbați și reiau mai încolo?--Strainu (دسستي‎8 august 2019 14:28 (EEST)[răspunde]

Dacă doriți, puteți continua. Pot fi greșeli pe care nu le-am remarcat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 august 2019 14:47 (EEST)[răspunde]
N-am mai apucat timp liniștit ca să caut greșeli, dar aș vrea să fac două observații generale care să vă ajute în cazul în care veti renunța la nominalizare:
  1. Articolul este în mod evident dezechilibrat: 1/3 origini, 1/3 grupuri și dialecte, 1/3 restul. Știu că ați separat recent Portul popular ceangăiesc, poate ar fi mai potrivit să amânati separarea până la finalizarea articolului principal.
  2. Proza este greu spre foarte greu de citit de un amator ca mine. În mod obiectiv, motivele par să fie variația stilului de la un paragraf la altul, uneori de la o frază la alta: secolul XIX vs. secolul al XIX-lea', catolici vs. maghiari vs. ceangăi, folosirea neuniformă a topicii și a unor prepoziții (nu mai găsesc exemple acum, dar mi-au sărit în ochi niște "cu" ciudate si o frază cu topică nemțească), repetarea unor informații cu unele detalii schimbate (vezi cazul Endre Veress care în aceeași secțiune e numit de 3 ori, de fiecare dată cu alt nume și alt alias). Prezența mai multor autori în istoricul articolului e o explicație, dar cea mai mare parte a textului citit cu atenție de mine vi se datorează, ceea ce înseamnă că e mai probabil să fi luat materiale din surse diferite și să nu le fi reformulat suficient, astfel că ele și-au păstrat fiecare stilul. Dincolo de posibilele probleme de drepturi de autor, o uniformizare a stilului folosit e necesară pentru ușurința citirii.--Strainu (دسستي‎9 august 2019 23:08 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat cu secolele, variația catolici și maghiari/ceangăi corectată unde s-a putut, se impune totuși acolo unde e vorba de catolici la general (restricțiile impuse în perioada interbelică acestei confesiuni), acolo unde autorii au folosit maghiari în loc de ceangăi etc., reformulat frazele din Meinolf care au fost traduce din germană, scos detaliile schimbate la Andrei Veress, introdus doar legătură internă la articolul unde lămurește numele la naștere și pseudonimele folosite. Am făcut o uniformizare a stilului, corectat greșeli ale topicii.--Kunok Kipcsak (discuție) 26 martie 2020 00:02 (EET)[răspunde]

Cerere retragere nominalizare[modificare sursă]

Aș dori să retrag această nominalizare deoarece nu pot lucra sub presiunea unor anonimi sau condiționat de alte cerințe. Voi lucra în ritmul meu la acest articol, încercând în primul rând să contrabalansez sursele maghiare și străine și cu surse românești, să aduc surse unor informații nereferințiate, completarea secțiunilor despre Religie, Demografie, Cultură, Limbă și câte ceva pe la Origini. Eventuale observații le voi primi cu plăcere pe pagina mea de discuție sau a articolului, atât timp cât sub formulate civilizat și nu în dodii și miștouri țigănești.

Este evident că îmbunătățirea articolului a deranjat posibile grupări cu interese ascunse, aspect ce reiese din nemulțumirea, manifestată destul de ciudat, a unui coleg pentru faptul că aș fi trecut informații „compromițătoare” despre Biserica Catolică, deși acele informații provin din surse veridice și nu le contestă nimeni, fiind vorba mai ales de arhive ale Securității, cât și din atacul organizat al unor anonimi care dau impresia (probabil falsă) că ar fi un utilizator mai vechi de aici, și care par vădit deranjați de informații despre implicarea statului român în problema românizării ceangăilor, unde iarăși, informațiile sunt susținute în mare parte de arhive ale Securității și cărți, atât românești, ungurești și străine pe această temă. În cazul ultimei (sau ultimelor) persoane sunt supus în continuu unor atacuri într-un limbaj înțepat sau doar mizerabil.

O nouă nominalizare (de data asta AB) a voi face când voi constata eu că merită.--Kunok Kipcsak (discuție) 9 august 2019 20:11 (EEST)[răspunde]

Nu este cazul, eu te sustin si mai sunt si altii. Tu ia ce este bun din recomandari si mergi mai departe. Asybarisaport 9 august 2019 21:44 (EEST)[răspunde]

Surse[modificare sursă]

Aș vrea să ridic în atenție pe cine anume face Tánczos semidocți:

Motivul acestei aduceri în atenție este acela de a evidenția de ce anume Tánczos trebuie ponderat într-o măsură cât se poate de potrivită. De asemenea, căutând după numele de mai sus și "Csangos" sau Csángós, apare pe net o tonă de literatură, care poate fi studiată.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 august 2019 22:38 (EEST)[răspunde]
Deci, cu toată delicatețea posibilă, afirm conștient de faptul că aș putea supăra pe cineva, că a fi aduse în atenție anumite probleme de către anumiți colegi nu reprezintă țigăneală sau expresia unor interese oculte, ci exprimarea unor nedumeriri reale privind cele scrise în articol.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 august 2019 22:42 (EEST)[răspunde]

Soluția facilă este de a retrage articolul, soluția optimă este de a căuta ajutor, în cadrul nominalizării actuale. Din punctul meu de vedere cea de a doua ar fi de ales, cu condiția transformării într-o nominalizare la Articol Bun. Tema este mult prea complexă pentru un singur om și necesită documentare extensivă, ceea ce în actualul stadiu este mai potrivit pentru un AB. Observațiile din partea celor bine intenționați, sunt mai mult decât binevenite.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 august 2019 22:49 (EEST)[răspunde]

Așa cum mi s-a atras atenția și mie mai demult, vedeți că episcopul Anton Coșa (care se consideră ceangău) nu e același cu istoricul Anton Coșa din Miercurea Ciuc (care susține că ceangăii nu există).--Kunok Kipcsak (discuție) 9 august 2019 23:45 (EEST)[răspunde]
Iar referitor la Tánczos, nu numește persoanele în sine „semidocte”, ci tezele acestora fără fundament științific solid și influențate profund de un naționalism exacerbat (vezi Bucur, Ciubotaru). O lucrare care se pretinde științifică trebuie să abordeze echidistant problema, nu să promoveze cu mult patos un punct de vedere născocit de laboratoarele propagandei național-comuniste și considerând celelalte teorii a fi „propagandă maghiară”. Nu știu cum să vă spun ca să nu vă rănesc sentimentul patriotic...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:01 (EEST)[răspunde]
...și culmea, Tánczos zice tot el că există, într-adevăr, români asimilați între ceangăi (aducând ca dovadă nume de familie), dar între asta și a spune că toți ceangăii sunt „o etnie inventată de unguri” și că sunt „români maghiarizați și alungați de unguri din Transilvania” e distanță lungă. Sunt multe de zis și nu am nici timpul și nici cheful să le dezbat aici.--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:22 (EEST)[răspunde]

Vorbim deci de acel Coșa care a scris:

  • Monografia satului Somușca, Ed. "Magic Print", 2013
  • Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII-XVIII), Iași, Editura Sapienția, 2007
  • Comunitățile catolice din județul Bacău, Bacău, Editura Magic Print, 2007
  • Repertoriul comunitatilor catolice din judetul Bacau, Buletin istoric” 7/2006
  • Un izvor inedit privind catolicii din Moldova: „Ziarul Parohiei Faraoani”, 2005
  • Pildești, Monografie istorică, Editura Presa Bună. Iași, 2002
  • Problema originii catolicilor din Moldova, în Carpica, XXXI, 2002
  • Cleja. Monografie etnografică, București, Editura Semne, 2001
  • Bisericile din Faraoani, în almanahul „Presa Bună”, Iași, 2000.--Accipiter Gentilis Q.(D) 10 august 2019 00:18 (EEST)[răspunde]
Da, acesta e, dar sper că nu vă lăsați surprins de cantitatea cărților...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:22 (EEST)[răspunde]
Nu, nu m-am lăsat impresionat de ceva anume. Am vrut doar să vă semnalizez dv. faptul că există motive reale ca alții, care citesc opinii divergente, să vrea mai mult de la articol decât numai afirmațiile lui Tánczos. Adică ceea ce vreau să vă spun este că un pic de relaxare ar fi optimă, pentru a elucida împreună cu alții forma a ceea ce trebuie scris în articol. --Accipiter Gentilis Q.(D) 10 august 2019 00:42 (EEST)[răspunde]
În mod evident, Meinolf și Tismăneanu nu sunt umblă amândoi sub numele de "Tánczos"...--Kunok Kipcsak (discuție) 10 august 2019 00:58 (EEST)[răspunde]
Nu, dar Tismăneanu face un anume gen de politică, Meinolf Arens studiază problema din perspectiva istoriei monarhiei Habsburgice, iar eu care m-am plimbat ceva prin estul județului Neamț și cunosc preoți și oameni din zonă, îmi pun, zic eu justificat niște întrebări. Este și efectul unei curiozități mai vechi, generate de întinderea răzășiilor din Moldova versus moșiile mânăstirești, problemă care se coroborează cu împingerea celor veniți din Ardeal către zone geografice, unde așezarea acestora să nu deranjeze cumva stăpânirea în liniște a pământului și șerbilor/iobagilor de către mănăstiri.--Accipiter Gentilis Q.(D) 10 august 2019 01:10 (EEST)[răspunde]

Am adus lămuriri sub formă de note de subsol asupra celor afirmate de Tánczos. Mai urmează la Bucur, Dănilă și Nouzille.--Kunok Kipcsak (discuție) 18 septembrie 2019 15:55 (EEST)[răspunde]

Am șters unele legături interne din acel mesaj care îl scotea pe Tánczos drept „inamicul nr. 1”. Era vorba de unul Micu Bucur, nu de acel Marius Bucur, profesor, Coșa episcopul la fel neavând nicio treabă, idem Renate Weber.--Kunok Kipcsak (discuție) 21 septembrie 2019 10:08 (EEST)[răspunde]
Observ că discuția de aici stagnează de ceva vreme. Dacă autorul (Kunok Kipcsak) consideră că sunt anumite aspecte ale articolului care pot fi îmbunătățite, propun ca la momentul actual să închidem discuția cu acordarea statutului de Articol bun, articolul îndeplinind cu brio majoritatea criteriilor, fiind bine scris, singura condiție fiind ca afirmațiile pentru care nu există surse să fie eliminate.— Ionutzmovie discută 16 decembrie 2019 04:12 (EET)[răspunde]
@Ionutzmovie: Mai am de lucru la el, dar în genere cu structura asta va rămâne. Nu s-ar mai putea aștepta până anul viitor cu nominalizarea AC? Întreb asta pentru că îmi amintesc că la articolul despre Salina Târgu Ocna a stat cam un an la nominalizări AB și a fost rescris complet. Acesta e nominalizat din luna august. Îmi vine puțin greu să-l termin, deoarece stau destul de rău cu tradusul surselor și am mai multe capitole de acoperit, de unele chestiuni nici nu m-am atins încă, și din puținul timp alocat Wikipediei se adaugă și faptul că-s parazitat de anonimi, ceea ce îmi reduce exponențial din cheful de muncă. Și de parcă nu-mi era de ajuns, sunt câțiva care nu se pricep deloc dar sunt mereu pe poziții. E aiurea, de aceea îmi trebuie timp.--Kunok Kipcsak (discuție) 20 decembrie 2019 14:41 (EET)[răspunde]
Nu este absolut nicio problemă, nominalizarea poate rămâne deschisă până considerați că articolul a ajuns la starea sa finală, prioritar la AC este ca articolul să fie de înaltă calitate din toate punctele de vedere, iar nominalizarea de aici este una care a ajutat consistent la dezvoltarea sa. Am observat că discuția stagna și am văzut propunerea de retragere care făcută de dvs., care ar fi fost inoportună pentru un articol foarte bun, cu mici scăpări care nu ar fi justificat neacordarea niciunui statut. Dacă modificările anonimilor vă împiedică să dezvoltați articolul până la capăt, vă recomand să propuneți articolul pentru semi-protejare, atașând această discuție.— Ionutzmovie discută 21 decembrie 2019 00:06 (EET)[răspunde]
Vă mulțumesc. Anonimii din Ilfov au încetat din luna octombrie să mai intervină direct în pagina de discuție, în schimb au mai fost excepții în această lună la Cafenea.--Kunok Kipcsak (discuție) 24 decembrie 2019 13:55 (EET)[răspunde]

PDVN și altele[modificare sursă]

Eu nu cred ca s-a echilibrat PDVN-ul si ca atare eu cred ca trebuie sa mai asteptam. Punctul 3 si 4 de la criterii de evaluare AB ataca direct punctul 5 de dispute. Am incredere ca autorul va rezolva, asa cum a promis, toata treaba intr-un final care inca se lasa asteptat. Asybarisaport 16 decembrie 2019 13:06 (EET)[răspunde]
Din câte am înțeles, punctul 3 de la criteriile de evaluare AB se referă la acoperirea bună a subiectului, adică tratarea tuturor detaliilor importante și concentrarea asupra subiectului, fără a intra în detalii inutile. Punctul 4 cere neutralitate, prin prezentarea punctelor de vedere într-un mod cinstit, fără a favoriza unul din ele. 5 se referă la stabilitate, fiind în directă legătură mai ales cu punctul 4. Aș dori să știu care sunt probleme privind acoperirea subiectului și neutralitatea, ca să nu-mi scape ceva.--Kunok Kipcsak (discuție) 16 decembrie 2019 15:04 (EET)[răspunde]

Capitolul Teoriei originii romanesti, UNU - nu este complet si DOI - nu e bine structurat. UNU - Nu este complet ca nu ai adus informatiile de la Martinas pe care ti le-am mai semnalat, cel putin o sinteza a lor - este necesara. DOI - nu Martinas a fost primul care a scos teoria ci Iosif Petru M. Pal - asa ai scris in articol, eu nu stiu. Informatiile le-ai pus intr-un alt capitol Stabilirea originilor. Ca atare eu propun o resturcturare astfel:

1. Teoria originii romanesti
1.2. Prima enuntare - Iosif Petru M. Pal
1.3. Fundamentarea legionara
1.4. Utopia etnică românească a lui Râmneanțu.
1.5. Noi abordari - Dumitru Mărtinaș. Aici trebuie sa-l aperi pe Martinas cu granita militara, etc... ce are el prin carte ca n-am citit-o- am mai vorbit asta, dar ai uitat. Desigur ca daca Martinas a facut referire la predecesori sau a luat ceva de la ei, trebuie mentionat si asta. Daca nu-l aperi pe Martinas, PDVN-ul sare in aer. Stiu ca nu-ti place si ca esti tifos maghiar. Dar trebuie sa te pui in locul celor care-l cred pe Martinas, pentru ei scrii, nu pentru mine sau pentru Gentilic sau Ionutz & co. Si crede-ma ca sunt multi, o stii si tu ca altfel nu aveai texte atat de consistente care sa-l combata. Dar asta am mai vorbit... ce vrei un ritual de exorcizare? :))))))

Daca faci asta, capitolul Stabilirea originilor dispare.

Daca Teoria originii romanesti nu are tot ce trebuie PDVN-ul este in aer. Daca rezolvi asta, articolul nu este un AB ci un AC. Nu stiu ce-i veni colegului sa-l declaseze asa~, ii va fi frica ca-i sare cineva in cap. Nu cred ca este cazul... de AB. Asybarisaport 16 decembrie 2019 17:23 (EET)[răspunde]

Am completat articolul cu faptul că Pal și fratele lui Dumitru Mărtinaș, Ioan, au venit primii cu această teorie, explicat și contextul. Apoi am prezentat ce a scris Dumitru Mărtinaș, cu asimilarea maghiarilor și sașilor, invaziile din Moldova și venirea românilor din Transilvania care defapt sunt ceangăii. Nu am găsit nimic să scrie de granița militară, ci că au plecat datorită înrolărilor forțate în armată impuse de austrieci, nu se intră în detalii. Toată asta e prezentată pe vreo 6 pagini în carte, dar se reiau ideile și ar ieși vreo 3 (deci nu e chiar succint). Acum trebuie să prezint argumentele lingvistice pe care le-a adus și am terminat cu prezentarea teoriei. Va trebui să prezint și contextul în care a apărut cartea, ca să nu-l las doar pe Pal cu explicația.--Kunok Kipcsak (discuție) 31 decembrie 2019 19:05 (EET)[răspunde]
Am mutat conținutul de la perioada comunismului și băgat la Teoria originii românești.--Kunok Kipcsak (discuție) 2 ianuarie 2020 17:02 (EET)[răspunde]
Am eliminat și legătura către ceangai.ro la capitolul Teoria originii românești și am folosit drept sursă cartea însăși.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:24 (EET)[răspunde]

Verificări necesare[modificare sursă]

Cu referire la naționalismul românesc versus extincția sentimentului identitar la ceangăi, consider utile următoarele verificări util să aduc în atenție necesitatea următoarelor clarificări:

Capitolul referitor la conservarea identității etnice
  • Perioada Principatului Moldovei și a vechiului Regat:
  • Religia ceangăilor era reprezentată de religia catolică. Cum a acționat episcopul catolic Nicolae Iosif Camilli pentru a-i îndepărta pe ceangăi de credința lor identitară (în sens religios) ? Poate era vorba de îndepărtarea nu de credința identitară (în sens religios), ci de perspectiva național-identitară maghiară. Altfel spus, aici referirea se face probabil nu la unitatea religioasă de credință (este cât se poate de îndoielnic precum că un episcop catolic ar fi încercat să-i îndepărteze pe ceangăi de catolicism), ci la cea național-politică
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:30 (EET)[răspunde]
  • Clarificări legate de eventuala legătură dintre statutul sudiților ca și supuși străini privilegiați în raport cu cei autohtoni și opoziția la investirea clerului de limbă maghiară care urma să fie sub protecția Imperiului Austro-Ungar.
  • Clarificări legate de eventuala legătură dintre aspirațiile politice ale italienilor aflați în plin proces se unificare (proces al cărui mari opozanți au fost mai întâi Imperiul Austriac și apoi Austro-Ungaria) și opoziția clerului italian la extinderea influenței clerului maghiar în Moldova. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:03 (EET)[răspunde]
Ar fi o cauză, pe lângă conflictul continuu datorat ordinelor diferite (italienii erau conventuali, maghiarii iezuiți), alta ar fi tendința panlatinistă a Vaticanului dar și educația preoților maghiari în universități din Imperiul Austriac/Austro-Ungar, care nu erau pe placul italienilor.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 20:00 (EET)[răspunde]
Asta ca să nu mai amintim de opoziția rușilor la prezența în Moldova (zonă "tradițională" de influență imperială rusească) a unor factori de influență austro-ungari... Mă rog, ceea ce vreau să subliniez e faptul că motivele pentru care ceangăii nu au beneficiat de cler în limba proprie sunt mult mai complexe.--Accipiter Gentilis Q.(D) 6 ianuarie 2020 20:27 (EET)[răspunde]
Mie cel puțin nu este nevoie să-mi subliniați acest aspect. Altora poate... Încă mă documentez. Pe tema asta o scris Rafael-Dorian Chelaru.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 20:35 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat chiar dacă nu exact în sensul sugerat mai sus. Oricum ar fi, acum e ok, deoarece rezultă clar că opoziția clerului italian a fost un factor de sine stătător, în prezent suficent și corect descris, ca atare.--Accipiter Gentilis Q.(D) 7 mai 2020 21:08 (EEST)[răspunde]
Trebuie să mă documentez pe tema asta, deoarece e destul de încurcată treaba cu ordinele și originile clerului, iar Chelaru se pare că pe alocuri nu a intrat în amănunte și nici nu a mai continuat mai înainte de jumătatea sec. XVIII. Oricum, articolul îl voi dezvolta în continuare, dar nu în același ritm.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 mai 2020 21:13 (EEST)[răspunde]
  • Pare cel puțin straniu faptul că în secolul XVIII la invitația unor domnitori ai Moldovei s-au stabilit în Moldova venind din Transilvania unele comunități de limbă maghiară, care s-au angajat la respectarea "rânduielilor pământului", pentru ca un secol - un secol și ceva mai târziu, supunerea lor la o legislație națională unificatoare să pară un lucru suspect și blamabil (în condițiile în care angajamentul luat la venire implica această supunere).--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:47 (EET)[răspunde]
?--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 16:08 (EET)[răspunde]
  • Capitolul referitor la Epoca interbelică:
  • Formularea "Atitudinile mai mult sau mai puțin conflictuale față de minorități au întărit o conștiință românească specifică" sugerează ideea că atitudinile față de minorități au fost catalizatorul conștiinței românești specifice, ceea ce este eronat. Ideea națională este efectul unui proces îndelungat cristalizat pe deplin în secolul XIX. Este adevărat că minoritățile au intervenit și ele la un moment dat ca element activ de influență și că etno-naționalismul ortodox a reprezentat liantul unificator al României Mari, dar de aici până la a atribuit minorităților caracterul de principal factor determinant este o mare distanță, cu atât mai mult dacă vorbim de politica revizionistă intebelică, politică legată în mod esențial de state precum Germania sau URSS și de acțiunile pe plan extern ale acestora. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:23 (EET)[răspunde]
Cu „au întărit” eu înțeleg că nu este un un factor determinant, ci doar unul din întreg. Diaconescu în citează acolo pe Boia cu „Istorie și mit în conștiința românescă”, Humanitas, 2002, pp. 102-203. Din păcate nu am acestă ediție și nici nu am găsit-o pe internet să văd ce a vrut să spună.--Kunok Kipcsak (discuție) 18 aprilie 2020 12:43 (EEST)[răspunde]
@Kunok Kipcsak: vedeți aici la paginile 107-108. Formularea de mai sus ar trebui modificată și atribuită direct lui Boia.. Expresia lui Boia în context este:
„Construirea statului național al tuturor românilor a alimentat sentimentul identității și al unui destin specific, întreținut și prin temerile suscitate de posibilele agresiuni, de primejdiile care planau asupra construcției naționale (adeverite, în 1940, prin dezmembrarea parțială a țării). Se adăuga la aceasta și fenomenul minoritar, sensibil amplificat prin includerea, între frontierele lărgite ale statului român, a unei largi game de minorități etnice, destul de importante numeric. Raportarea mai mult sau mai puțin conflictuală la "ceilalți" (maghiari, germani, evrei, ucraineni ... ) a avut darul de a întreține sentimentul bine marcat al specificității românești, mergând, în formele extreme de manifestare, până la idealul utopic al unui organism național purificat, omogen sub raport etnic, cultural și religios.”
--Accipiter Gentilis Q.(D) 7 mai 2020 20:36 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 13:05 (EEST)[răspunde]
  • Expresia "Alte atitudini ostile au fost remarcate în cazul căsătoriilor mixte, unde copiii nu puteau fi botezați la catolicism." impune clarificări suplimentare. Au existat vreun decret sau vreo lege în acest sens ? Dacă da, legislația respectivă trebuie menționată. Întreb pentru că eu unul nu am auzit ca preoții catolici să nu pretindă cumva, ca botezul copiilor unui catolic să se facă în religia catolică, deci am putea vorbi de o condiție de simetrie, ceea ce dacă este adevărat, ar trebui evidențiat. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:36 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat Nu a fost niciun decret, ci o opțiune personală a preoților. Acum m-am interesat mai bine și se pare că e vorba de Suceava. Am scos informația.--Kunok Kipcsak (discuție) 18 aprilie 2020 13:08 (EEST)[răspunde]
  • Capitolul referitor la perioada de dominație a extremei drepte
  • Din expresia "Această strategie i-a ajutat pe ceangăi să evite discriminarea și violențele care au atacat comunitățile evreiești, rome, slave și altele.", care ar fi acele comunități "slave și altele" care au beneficiat de discriminare și de violențe, pe motive etnice. Întreb și eu, pentru că de exemplu polonezii, slovacii, sârbii și croații sunt tot slavi, pe lângă ruși, uraineni și bulgari.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 18:59 (EET)[răspunde]
Dacă exprimarea e ambiguă se poate scoate „și altele”. Sunt adeptul informațiilor concrete și, ce-i drept, și pentru mine e deranjant să văd prin surse astfel de rezumate.--Kunok Kipcsak (discuție) 18 aprilie 2020 12:43 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat--Accipiter Gentilis Q.(D) 7 mai 2020 20:17 (EEST)[răspunde]
  • Referitor la expresia privind presupusa deznaționalizare sau secuizare a românilor transilvăneni., tentativele de deznaționalizare ale românilor transilvăneni sunt o realitate istorică incontestabilă. De unde și până unde asta e o "presupunere" ?--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 19:16 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat. Am lucrat și cu o traducere în maghiară a textului și acolo îmi ieșea că punea la îndoială acțiunea. În textul în limba engleză doar se menționează.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 16:06 (EET)[răspunde]
Măi, da' nemulțumit ești în noul an, ce-ai pățit? Esti bine? ma ingrijorezi Genitilicule, zau asa... Asybarisaport 2 ianuarie 2020 19:35 (EET)[răspunde]

Eu cred că odată pe trimestru pot comenta un pic problema. Nu l-am mai frecat pe om la cap non-stop pentru că nu a fost cazul și fiindcă este mai mult decât evident că până acum a muncit din plin să rezolve unele inadvertențe. Probelemele restante merită însă și ele rezolvate, după părerea mea. Revin, deci:

  • Capitolul referitor la perioada comunismului:
  • Referitor la expresia După o pauză de patru ani în care comunitatea ceangăiască nu a mai fost presată de occident, despre ce anume este vorba în ce privește presiunea exercitată asupra comunității ceangăiești de către Occident ?
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 martie 2020 23:53 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 08:21 (EET)[răspunde]
  • Cu referire la capitolul despre perioada postdecembristă:
  • Există voci care afirmă cu interesul crescut la factorilor maghiar interni și externi pentru ceangăi are o legătură evidentă inclusiv cu dorința de extindere a bazei electorale a UDMR, cu atât mai mult cu cât procentual vorbind din punct de vedere electoral, organizația respectivă este într-un real pericol de a nu mai intra în Parlament, în condițiile menținerii actualului prag. Cred că ar trebui câteva propoziții și despre acest aspect.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 20:14 (EET)[răspunde]
Există voci multe, dar n-avem surse de încredere. Abia la Andreescu am găsit treaba că nu îi consideră o etnie separată, ci maghiari. Am menționat și faptul că AMCM aparține de UDMR, citând Consiliul Europei.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 11:26 (EET)[răspunde]

Cu referire la restul articolului, punctez alte probleme rezolvabile:

  • Capitolul despre teoria originii maghiare orientale
  • Expresia continuitatea unor populații, indiferent de originea lor (cumană, românească, maghiară sau germană) în spațiul moldav este puțin probabilă datorită invaziilor mongole ce au avut loc în secolul al XIII-lea aruncă textul în cazanul aflat în clocot al disputei româno-maghiare a continuității elementului românesc în spațiul dintre Prut/Nistru, Carpați și Dunăre. Nu cred că este cazul ca o astfel de opinie să distrugă credibilitatea textului. Invazia mongolă a ajuns și în Transilvania, fără însă a-i distruge complet pe „hunguri” și a determina extincția lor. De aceea, expresia trebuie atribuită explicit autorului respectiv, de forma "Potrivit lui XYZ...etc...etc..."--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 20:26 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:30 (EET)[răspunde]
La Andreescu am apelat la [117]:p. 48 pentru a mai reduce numărul referințelor. Acum sunt 333, cu tot cu el cred că ies vreo 350...--Kunok Kipcsak (discuție) 2 ianuarie 2020 20:36 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 15:52 (EET)[răspunde]
  • Strict referitor la AB/AC: există probleme legate de FOP la unele dintre fotografiile bisericilor de la capitolul „Altele”
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 23:25 (EET)[răspunde]
> 70 de ani de la decesul arhitectului... Apropo: FOP Ok: Biserica din Săbăoani, din Bacău.--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 ianuarie 2020 00:14 (EET)[răspunde]
Nici ultimele două nu sunt OK? Au fost publicate într-o carte în 1985.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 ianuarie 2020 09:29 (EET)[răspunde]
@Accipiter Gentilis Q.: Am mutat local imaginile cu biserici noi, dar la ultimele două din galerie nu știu dacă e aceeași situație cu NO FOP. Mi se pare că tot local trebuie pus și https://ro.wikipedia.org/wiki/Ceang%C4%83i#/media/Fi%C8%99ier:Biserica_'Cobor%C3%A2rea_Sf%C3%A2ntului_Duh'_Adjudeni_(1).jpg
  • Nu sunt prea sigur despre relevanța obiectivă a capitolului despre numele de familie. IMHO originea maghiară a ceangăilor este demonstrată și numele respective sprijină această idee. Totuși, poate că o reorganizare a acestui capitol sub forma unui tabel, eventual colapsabil, ar fi o alternativă mai bună. Adaug și faptul că unele dintre nume încă mai necesită referințe.--Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 20:55 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat Făcut tabel, șters ce era nereferențiat. Dacă o fi să găsească cineva o listă mai cuprinzătoare cândva...--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 08:21 (EET)[răspunde]
  • Reiau pe scurt din pagina de discuție:
  • Bârgău nu este în Moldova
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 9 februarie 2020 17:56 (EET)[răspunde]
  • ideea că Regatul maghiar a avut avanposturi până la Nistru trebuie probată [v. de ex. Rădvan p. 364 unde acesta face afirmația că Cetatea Albă,Licostomo (și alte așezări apar printre custodiile ce aparțineau vicariatului franciscan al Rusiei (Rusia Roșie)]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 9 februarie 2020 17:56 (EET)[răspunde]
  • mențin ideea că expresia „Chiar și unele orașe au fost așezate în locuri de importanță majoră din punct de vedere economic, comercial, strategic (Roman, Bacău, Adjud, Târgu Trotuș, Târgu Ocna, Baia, Iași, Huși, Bârlad etc.).” în contextul respectiv, sugerează că toate aceste orașe au fost întemeiate de maghiari, ceea ce este discutabil și în unele cazuri o aiureală, chit că unele nume au substrat maghiar.
Inițial am crezut că o fi o greșeală de traducere și autorul ar fi vrut să spună altceva, dar se pare că nu (secțiunea „Dispute și controverse”). E o aiureală în mare parte, iar pe de alta dacă ne uităm la istoria iașilor și berladnicilor și la faptul că au fost în atenția ungurilor am putea spune alte lucruri :) Iar Baia e săsească, Romanul românesc and so on. Deci trebuie scos neapărat.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 11:03 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat. Am șters lista. Doar pentru unele orașe precum Târgu Trotuș sau Bacău s-ar putea găsi surse că au fost fondate de maghiari, în rest nimic. Și până și aici e o problemă, fiind vorba de secolele XII-XIII unde sursele documentare sunt mai mult inexistente și informațiile se bazează pe presupuneri.--Kunok Kipcsak (discuție) 6 ianuarie 2020 11:09 (EET)[răspunde]
  • mențin ideea că deja cu începere din secolul XII nu prea mai putem vorbi de migrații, ci de invazii tătare, incursiuni, expediții sau colonizări în relație cu diverse popoare sau structuri statale. Termenul de migrație este deci impropriu folosit în text, în relație cu epoca de după secolul XIII de după sedentarizarea tătarilor Hoardei de Aur.
@Kunok Kipcsak: la prima vedere problema pare rezolvată (nu am citit decât rapid). Punem rezolvat, deci ? --Accipiter Gentilis Q.(D) 7 mai 2020 19:43 (EEST)[răspunde]
Deci Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 mai 2020 21:00 (EEST)[răspunde]
  • formularea "limba maghiară vorbită de ceangăii din Moldova se compune dintr-un dialect ceangăiesc, sau două dialecte ceangăiești de nord și de sud" tot neclară rămâne.
Rezolvat Rezolvat. Există un consens în privința limbii, și acela e că ceangăii vorbesc un dialect al limbii maghiare compus din 3 graiuri (nord, sud, secuiesc), la care se adaugă unul de tranziție (grai românesc) în comunitățile asimilate sau în curs de asimilare.--Kunok Kipcsak (discuție) 18 aprilie 2020 12:43 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 5 ianuarie 2020 15:59 (EET)[răspunde]
  • mențin idea că Harta.jpg rămâne o hartă problematică, chiar dacă există o mențiune de informare care explică ceea ce nu arată harta. Mă rog, în lipsa uneia mai bune ar putea fi eventual tolerată la limita limitei (deși sunt tentat să spun că nu ar trebui tolerată). Totuși, discuțiile pe marginea hărților făcute de Cepleanu m-au convins că hărțile clare făcute pe marginea unor date evidente și necontestabile sunt cea mai bună alternativă. --Accipiter Gentilis Q.(D) 2 ianuarie 2020 23:25 (EET)[răspunde]
Harta e realizată într-o perspectivă diacronică și e normal să nu mai corespundă realității actuale. Voi încerca (nu știu dacă voi și reuși) să fac o altă hartă raportându-mă la localitățile unde s-a menținut această cultură. În mare ar corespunde cu Map of Csangos in Moldavia.png a lui István Győrffy.--Kunok Kipcsak (discuție) 3 ianuarie 2020 08:21 (EET)[răspunde]
Pe de altă parte harta e problematică nu atât celor care nu au citit articolul ci mai mult celor nu au citit Codex Bandinus și alte rapoarte ale unor misionari italieni, maghiari, polonezi, balcanici ..., publicate/traduse de Hurmuzaki-Densușianu, Iorga, Călători străini [...], Antal Horváth etc. Adică e nevoie de un nivel de specializare ridicat în ceea ce ține de istoria catolicismului și minorităților maghiare și germane în Moldova pentru a o interpreta corect. Harta poate servi doar drept motiv de scandal pentru trepădușii nervoși care văd în orice informație care nu le este pe plac în „tendințe expansioniste budapestane”, „propagandă șoroșistă” ... to be continued. --Kunok Kipcsak (discuție) 11 ianuarie 2020 14:32 (EET)[răspunde]
Harta aia este pur și simplu defectuos creată... E ca și cum aș face eu o hartă a răspândirii indienilor din subcontinentul indian în Statele Unite și aș acoperi toată suprafața cu aceeași culoare, de aceeași intensitate, că doar indienii sunt peste tot în Statele Unite, nu ? Ce ar sugera acea hartă, va mesaj vizual ? Că SUA sunt o țară de indieni, nu ? Adică ar fi suficient un singur indian în Insulele Hawaii, ca să acopăr Hawaii cu culoarea indienilor, să zicem.
Ceea ce i-ar trebui hărții ăleia în primul rând, ar fi transformarea petelor de culoare în arii de puncte cu suprafața dintre puncte cu aceeași culoare cu restul Moldovei, pentru a putea transmite vizuale mesajul că ceangăii sunt o proporție doar, din întreg. După aia, fie ar trebui umblat la densitatea punctelor în raport cu proporția lor în teritoriul dat, fie la intensitate de culoare, fie la amândouă, cu o scală explicativă care să lege densitatea de culoare și a punctelor de o reprezentare proporțională. Mă rog, dacă rezolvarea chestiei cu densitățile de culoare și ale punctelor necesită un înalt grad de cunoaștere a problemei și multă migală, fiind ceva extrem de complicat de făcut, cea cu punctele - fie ele și aflate în distribuție uniformă ar fi de bază și în același timp fundamentală. --Accipiter Gentilis Q.(D) 11 ianuarie 2020 14:55 (EET)[răspunde]
Exemplul pe care l-ați dat nu este cel mai fericit, dar hai să zicem. Harta se referă la prezența culturii de-a lungul timpului, nu la populație. La populație e și mai complicată treaba, dar cultura e altă mâncare de pește. Pentru demografie nu degeaba am pus alta mai sus, a lui Győrffy (nu Daniela Győrffy)...--Kunok Kipcsak (discuție) 11 ianuarie 2020 15:04 (EET)[răspunde]
Eu cred că ce am avut de spus, am zis. O hartă, în concepția mea, trebuie să transmită un mesaj exact și util. Harta, astfel cum este acum, pe lângă ilustrarea (poate corectă) a distribuției geografice, sugereză ideea că locurile respective sunt ocupate exclusiv de ceangăi, ceea ce este fals. În plus nu este de-a lungul timpului, fiindcă se referă la o perspectivă actuală, în care granițele sunt cele de după anii 1990. Mai mult, nu face distincție între totalul catolicilor și ceangăi, sugerând o altă idee actual falsă, că absolut toți toți catolicii din Moldiva sunt în prezent și ceangăi. Ca să fie complet, zone precum Bilbor, Dămuc, Bicaz Chei, Huisurez - care au o proporție de peste 90 % români sunt trecute le ceea ce s-ar vrea a fi arealul locuit de secui. Mai sunt și altele (de exemplu sugerează că ceilalți ceangăi, din Ghimeș și din Țara Bârsei n-ar fi catolici, din moment ce ceilalți cu albastru sunt trecuți la ceangăi și catolici), dar că să fiu mai scurt, concluzia este că e o aiureală, în perspectivă diacronică sau nu. --Accipiter Gentilis Q.(D) 11 ianuarie 2020 15:28 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 11 martie 2020 17:02 (EET) Poate adăugarea unui emoticon era necesară. :)[răspunde]

Definitivare[modificare sursă]

Eu am cam terminat (după un an, o lună, 30 de zile, 17 ore și 24 minute de la începerea lui sau 8 luni, 13 zile, 17 ore și 35 de minute de la nominalizare. O singură problemă mai am: am uitat în ce carte (online) găsisem clasificarea ca grup etnografic, dacă e o problemă pot scoate și pune grup etnic la loc, aici știu și surse disponibile.--Kunok Kipcsak (discuție) 20 aprilie 2020 17:08 (EEST)[răspunde]

Știu că unii dintre voi nu mă mai înghițiți (la figurat vorbind, nu mă refer la bukkake...) :) dar acum pe ultima sută de metri faceți un semn că totul e bine. Dacă mai este ceva de făcut... @Accipiter Gentilis Q.:, @Asybaris01:.

+ @Strainu:, @Ionutzmovie:, în legătură cu procedura AC.--Kunok Kipcsak (discuție) 21 aprilie 2020 10:28 (EEST)[răspunde]

E bine, eu nu mai urmaresc de mult ce faci tu acolo si la cat text ai scris e greu si sa-l citesc, ptr ca ceangaii nu sunt pasiunea mea. ...Asybarisaport 21 aprilie 2020 11:39 (EEST)[răspunde]
Voi citi și articolul ăsta în curând.--Strainu (دسستي‎21 aprilie 2020 20:07 (EEST)[răspunde]

O să mă uit peste articol, fără doar și poate, dar nu pot da un termen. Din motive profesionale, am foarte puțin timp în această perioadă. --Accipiter Gentilis Q.(D) 21 aprilie 2020 20:56 (EEST)[răspunde]

M-am uitat peste articol, AB nu este, A nu este, AC este. Acuma, niciun articol nu este atat de exhaustiv incat sa acopere tot. Putem spune ca este complet, echilibrat, surse sunt destule. Daca ceva a scapat va fi completat in viitor. Puteti pune steluta in colt fara nicio problema. Unde mai gasesti pe net asa ceva? Niciunde... chiar si o carte publicata nu cred ca abordeaza tema asa cum e aici pusa problema. Articolul poate fi considerat ca o sinteza a 90% din ce a aparut prin publicatii. Nu cred ca cineva sa poata contesta cu buna credinta ce este scris aici, adica articolul este stabil. Desigur ca exista carcotasi, vandali, protocronisti, ultraortodocsi... ...Asybarisaport 7 mai 2020 15:28 (EEST)[răspunde]
A. Q. G./A. G. Q./...etc...[modificare sursă]

Este un articol foarte complex, care este rezultat al unei munci titanice. Chiar și numai faptul că există în această formă este de ajuns să stimuleze semnificativ, dezvoltarea unei cercetări obiective în sfera informațională românească de limbă română.--Accipiter Gentilis Q.(D) 7 mai 2020 20:51 (EEST)[răspunde]

Pentru rezolvarea judicioasă a problemelor:

La scrierea articolului am ascultat doar asta, asta și asta.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 15:02 (EEST)[răspunde]
Mi-am propus treaba cu ignoralca de prin august 2019, din păcate alții au intervenit în locul meu (vezi discuția Necesită citare? din 26 august 2019). Aici trebuie făcut în felul următor: nu trebuie să li se prezume buna credință clonelor IP ale unor utilizatori înregistrați, așa cum s-a întâmplat acolo. Tactica acelor anonimi e următoarea: se face o contribuție utilă la un articol aleator (poate fi și cel din ținta aleasă) și 10 contribuții distructive la un singur articol, cum e cel de față. Apoi se ia pauză de câteva luni și se reîncepe de pe un alt IP, pentru început cu binișorul, se recunosc greșelile etc. și în scurt timp discuțiile și intervențiile anonimilor escaladează, ajungându-se la atacuri la persoană și eventual blocări. Așa cad în capcană mai mulți utilizatori de cât era nevoie, fiind, evident, în interesul trolilor anonimi. Nu știu ce se urmărește cu menținerea unui asemenea haos (vezi exemple de curând de la un subiect diferit: Manipularea prin Commons, Despre deportarea eșuată la Belzec), dar un asemenea specimen ar fi trebuit blocat pe IP de mai multă vreme, plus o interdicție nelimitată a contului principal. Așa cum ne putem lepăda de unele intervenții utile ale clonelor unora precum Ark25 sau Baican (două exemple tot recente), așa se poate și în cazul IP-urilor localizate în Chiajna. Aici nu mai e vorba că ar fi la limita legalității, deja e trecută acea limită. Exemple sunt destule.--Kunok Kipcsak (discuție) 11 mai 2020 23:51 (EEST)[răspunde]

La prima vedere:

  • având ca exponate obiecte de artă populară și fotografii din Săbăoani, Pildești, Cleja, Pustiana, Oituz, Fundu Răcăciuni, Luizi-Călugăra și altele. --> parcă mai bine sună "și alte localități."
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 14:49 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 14:47 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 14:49 (EEST)[răspunde]

Citire aprofundată:

  • Header:
Revin: e doar o opinie personală legată de un aspect minor din articol (care poate fi rezolvat sau nu ulterior) și conferirea statutului de AC nu depinde de asta. Deci, cred că cel mai bine chestia cu steagurile și stema se potrivește la pagina de discuții a articolului și nu aici.--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 mai 2020 00:58 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 13:24 (EEST)[răspunde]
M-am tot gândit, n-am inspirație cu redactarea sintezei.--Kunok Kipcsak (discuție) 14 mai 2020 23:49 (EEST)[răspunde]
  • Întrebare: se justifică existența aceste secțiuni: Ceangăi#Concluzii? Inițial voiam să bag cercetările moderne acceptate, fără contradicții, dar le-am băgat separat la fiecare teorie în parte. Și titlul este unul impropriu, pentru că concluzia o trage cititorul din ce a citit mai sus, nu ce vrea wp.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 15:30 (EEST)[răspunde]
NU, sterge-le pe toate ca nu-s bune. ...Asybarisaport 8 mai 2020 15:45 (EEST)[răspunde]
Idem.--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 mai 2020 19:30 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 23:52 (EEST)[răspunde]
Din punct de vedere ecleziastic nu e corect deoarece parohia e cea mai de jos diviziune a diecezei. Poate @Donarius: sau @Mihai Andrei: știu cu ce ar putea fi înlocuit.--Kunok Kipcsak (discuție) 10 mai 2020 20:33 (EEST)[răspunde]
Poate că o să zâmbiți, dar parohia poate avea mai multe biserici filiale. În terminologia ecleziastică latină biserica principală este "mama" (unde se țin registrele matricole - de la "mater"), iar celelalte biserici mai mici din parohie sunt, așa cum o spune numele, filialele ("fiicele"). Dreptul administrativ modern poate să-și închipuie că el a inventat totul (matricolele, filialele etc.), că-și închipuie degeaba. Sper că v-am adus lămurirea de rigoare și, eventual, un surâs. --Mihai Andrei (discuție) 10 mai 2020 20:57 (EEST) PS. Acum câțiva ani am copiat aceste două pagini din șematismul de la Blaj din 1911. Puteți observa că după fiecare parohie apare sintetizat "In Matre" câte lăcașe de cult există (cu semnele respective, pătrat biserică unită, X biserică romano-catolică etc.). Filialele (sau filiile, e totuna) sunt enumerate în cadrul fiecărei parohii. --Mihai Andrei (discuție) 10 mai 2020 21:13 (EEST)[răspunde]
Vă mulțumesc pentru lămuriri.--Kunok Kipcsak (discuție) 10 mai 2020 21:28 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat sucursale > filiale.--Kunok Kipcsak (discuție) 10 mai 2020 21:30 (EEST)[răspunde]
  • Cred că la Probleme privind conservarea identității etnice a ceangăilor - În timpul Principatului Moldovei și a Vechiului Regat trebuiesc completate câteva date conforme cu ce scrie la Teoria originii germane referitor la convertirea catolicilor la ortodoxie (ultimul paragraf de la Teoria originii germane).--Accipiter Gentilis Q.(D) 10 mai 2020 21:06 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 11 mai 2020 23:21 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat.--Kunok Kipcsak (discuție) 11 mai 2020 23:21 (EEST)[răspunde]
Păi la cât de rezolvat ie și cât mai e de rezolvat, articolul ăsta e un fel de Fata Morgana. Propun delistarea lui de aici ca fiind neconform cu realitatea si mai ales pentru epuizarea rabdarii comunitatii, fapt deosebit de nociv pentru un mediu de lucru corespunzator unei enciclopedii. Pana la urma, de ce ar trebui sa fie AC? Poate sta ca orice articol in promiscuitatea uitarii. ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:04 (EEST)[răspunde]
Un singur cuvânt am de spus: perfectibilitate.--Kun Kipcsak (discuție) 18 mai 2020 22:17 (EEST)[răspunde]
mai bine nu-l spuneai, vorba aia... daca taceai... ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:19 (EEST)[răspunde]
Mă duc să-mi fac seppuku și revin reîncarnat peste câțiva zeci de ani să văd dacă a fost făcut AC.--Kun Kipcsak (discuție) 18 mai 2020 22:21 (EEST)[răspunde]
folosite în această comunitate lingvistică unele cuvinte sau forme ale cuvintelor - cuvantul lingvistica nu are sens sa fie mentionat pentru ca subcapitolul este despre grai si deci... despre lingvistica e vorba. In plus, despre ce forme ale cuvintelor este vorba? Ca vin din evul mediu este ceva obisnuit, toate cuvintele au o origine indepartata si toate drumurile merg la Roma.
Puteți introduce graistică, dar vă vor da un bobârnac lingviștii anonimi de la Wikipedia.--Kun Kipcsak (discuție) 18 mai 2020 23:30 (EEST)[răspunde]
Motorina... ia intreaba-l pe japonez treaba cu graiurile si vezi ce-ti spune. E activ pe aici, nu stiu sub ce clona... ia vezi. ...Asybarisaport 18 mai 2020 23:34 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:14 (EEST)[răspunde]
Maghiarii nu erau înclinați spre consumul de alcool, decât cu ocazia sărbătorilor - nu este la locul ei treaba asta. Sa fim seriosi, doar nu vor fi maghiarii rasa pura cu calitati nemaintalnite pe planeta.
Eu spun opinia mea: în contextul epocii, opinia este la locul ei. Consumul de alcool la sate a constituit o plagă a vremurilor și în secolulele XIX și XX treaba asta a constituit o preocupare explicită. De ce am da-o la dos, mă rog ? Din corectitudine politică ? Rezolvat Rezolvat Am mutat la "Opinii despre...."--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:22 (EEST)[răspunde]
În plus, se ponderează reciproc cu opinia lui Rossetti.--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:25 (EEST)[răspunde]

... mai caut. Poate le rezolvi si pe astea. ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:37 (EEST)[răspunde]

După Radu Rosetti, ceangăii sunt oameni cuprinși, harnici, gospodari cu capitaluri relativ însemnate. Cum adica cuprinsi? Apoi, chiar daca-i Radu Rosetti, tie ti se pare a fi o afirmatie enciclopedica? ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:42 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat "Cuprins" în sens de "înstărit". Este o folosire acceptată.--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 22:46 (EEST)[răspunde]
După Rosetti însă, aceștia sunt iuți de mânie, dârji, nesupuși, aplecați către beție și violență......... idem ...

Asybarisaport 18 mai 2020 22:44 (EEST)[răspunde]

Ce-ți făcu Rosetti ? Ce te iei de trăscăul oamenilor ? --Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:00 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat Mutat la "opinii despre..." IMHO ponderează în mod corect opinia lui D'Hauterive.--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:25 (EEST)[răspunde]
Femeia avea o statură mai mică decât cea a bărbatului, aproximativ de la 1,55 la 1,68 cm înălțimea, - toate femeile sunt in general mai mici ca barbatii... si in lumea animala, socotind ca omul ar fi iesit din categorie, la fel este, la insecte așișderea. Informatii neenciclopedice ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:48 (EEST)[răspunde]
Este un exces al epocii, datorită modei antropologice.--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:00 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:37 (EEST)[răspunde]
Tot conform lui Pal, ceangăii aveau o fire blândă și potolită, fiind supuși și răbdători. - idem... cum a facut statistica acest Pal? Ca cei de la PROPTEVEU? ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:50 (EEST)[răspunde]
Eu aș lăsa toate afirmațiile. Au o logică, în context. Ală spune aia, celălalt spune ailaltă, etc.... Important e să le atribui și să le ponderezi corect.--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:04 (EEST)[răspunde]
Nu este de lasat capitolul Elemente de antropologie și caracteristici temperamentale la un AC, e penibil. Am scris si eu la inceputuri la Racovita ceva de genul asta si japonezul mi-a sarit in gat pe buna dreptate. ...Asybarisaport 18 mai 2020 23:07 (EEST)[răspunde]
Nu înțeleg. Era cumva o referire la ochii de japonez ai mocanilor din Racovița?--Kun Kipcsak (discuție) 18 mai 2020 23:14 (EEST)[răspunde]
De la un punct încolo, când scrii un astfel de articol te fură mulțumirea dată de ceea ce ai realizat și începi să crezi că chestiile care "arată bine" sau "dau bine" sunt ok. Ajungi astfel să scapi unele lucruri din vedere.--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:26 (EEST)[răspunde]
Ok, mă mai gândesc. Din vagile mele amintiri, parcă redenumirea cu antropologia îmi aparține. Vedem. Vezi și Antropologie culturală--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:12 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat Mutat la "Opinii despre".--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:39 (EEST)[răspunde]
În satele de ceangăi din Moldova are loc, în prezent, o schimbare rapidă de cultură, în cursul căreia cultura tradițională țărănească este înlocuită de o cultură modernă. - cum a stabilit Ferenc ca ceangaii isi schimba cultura rapid? Sa inteleg ca ei traiesc intr-o enclava economica si administrativa cu mult diferita fata de cea a romanilor? Sunt cumva un fel de Finlanda enclavizata in Moldova? De unde vin resursele de evolutie culturala si financiara? Nu cumva au si ei closet in fundul curtii? Zic, nu dau cu parul... Au cumva o sustinere culturala externa Romaniei? Cum? ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:54 (EEST)[răspunde]
Poate un pic reformulat ? --Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:07 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat Am reformulat.--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:43 (EEST)[răspunde]
Pe termen lung, expansiunea culturii în limba română favorizează integrarea ceangăilor în comunitatea și în cultura română. - inteleg ca astazi romanii au noroc ca traiesc pe langa ceangai ca se mai culturalizeaza si ei. Nu? ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:56 (EEST)[răspunde]
Da, aici trebuie corectat.--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:07 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat Poate fi găsită totuși o formulare mai bună.
De la un punct încolo, opiniile contrariante ale unor utilizatori mai în etate pot părea niște reflecții judicioase. Ajungi astfel să scapi unele lucruri din vedere.--Kun Kipcsak (discuție) 18 mai 2020 23:35 (EEST)[răspunde]
Cum ar fi faptul că doi aparent boșorogi, de fapt nu se contrazic...--Accipiter Gentilis Q.(D) 18 mai 2020 23:45 (EEST)[răspunde]
Daca le rezolvi si pe astea, mai caut. Voi trece si la afirmatii mai sensibile. ...Asybarisaport 18 mai 2020 22:58 (EEST)[răspunde]
Sensibile în ce sens? Iritate de la ovulație?--Kun Kipcsak (discuție) 18 mai 2020 23:43 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat --Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:57 (EEST)[răspunde]

Eu am pus punct. Am terminat cu periatul până la Graiul vechi de nord și presupun că există suficienți editori care doresc să dea o mână de ajutor, așa că mă simt în plus. --Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 00:30 (EEST)[răspunde]

Strainu, am văzut mai sus mesajul tău legat de citirea articolului, aștept opinia ta și după închid discuția.— Ionutzmovie discută 19 mai 2020 13:12 (EEST)[răspunde]
Discuția poate fi închisă fără alte ezitări. După evoluțiile de aseară, cu greu se poate susține că articolul ar satisface criteriul „1 e. Stabil. Conținutul articolului nu este de natură să se schimbe semnificativ de pe o zi pe alta (cu excepția îmbunătățirilor). Articolul nu trebuie să se afle în vreun conflict de editare.” --Pafsanias (discuție) 19 mai 2020 14:05 (EEST)[răspunde]
I-am refăcut un pic structura, astfel încât să fie stabil. Îmbunătățiri se pot face în continuare, pe această structură.--Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:16 (EEST)[răspunde]
Ionutzmovie, nu aștepta după mine, oricum observațiile mele ar fi de formă. N-am urmărit discuția de aici, dar pare că discuția e mai aprinsă ca niciodată.--Strainu (دسستي‎19 mai 2020 14:52 (EEST)[răspunde]
Ionutzmovie Am rezolvat, zic eu, problemele ridicate de Asybaris01 și cred că am furnizat o alternativă la cele spuse mai sus de Pafsanias. Mă angajez să finalizez trecerea în revistă a articolului într-un interval rezonabil, pentru a mai ameliora formulările, acolo unde cred că este cazul. De asemenea, după ce am să termin cu treaba asta, am să-i fac și headerului un update. Asta cred eu că e perfect compatibil cu promovarea deocamdată ca AB, pentru a nu mai întinde în mod epuizant, procedurile. Este de mult timp vizibil că articolul este ținta unor atacuri duse de anonimi și că deocamdată, autorului principal îi ajunge. Nu mai folosește se pare, nimănui, prelungirea inutilă a procedurii și un timp de respiro este mai mult decât necesar, autorului principal. Discuțiile pentru îmbunătățirea articolului se pot purta și după, el putând fi renominalizat oricând și pe merit, la AC. --Accipiter Gentilis Q.(D) 19 mai 2020 17:53 (EEST)[răspunde]
Am urmărit și eu evoluția articolului în zilele trecute și tocmai de aceea consider că ar fi oportun să închid discuția. Îmi mențin părerea avută înainte, cea de acordare a statutului de AB. În ceea ce privește stabilitatea articolului se poate trece cu vederea dacă i se acordă AB-ul în loc de AC având în vedere cel de-al treilea criteriu de aici.— Ionutzmovie discută 20 mai 2020 08:42 (EEST)[răspunde]
Ok, pentru a NU fi trecute cu vederea preocupările privind stabilitatea articolului, i-am făcut acum permutările pe care intenționam să i le fac mai târziu. Presupun că acum e în regulă.--Accipiter Gentilis Q.(D) 20 mai 2020 10:59 (EEST)[răspunde]
Discuție încheiată. Articolul primește statutul de AB.— Ionutzmovie discută 21 mai 2020 11:57 (EEST)[răspunde]
Notificare: Rezolvat Rezolvat cu finalizarea trecerii în revistă a articolului, precum și cu updatul headerului, promise mai sus.--Accipiter Gentilis Q.(D) 28 mai 2020 00:34 (EEST)[răspunde]