Titus Popovici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române
Titus Popovici
Titus Popovici1.jpg
Scenaristul Titus Popovici
Date personale
Născut 16 mai 1930
Oradea, România
Decedat 29 noiembrie 1994, (64 de ani)
Tulcea, România
Naționalitate  România
Cetățenie România
Ocupație scriitor, scenarist, politician
Ion Brad și Titus Popovici

Titus Popovici (n. 16 mai 1930, Oradea - d. 29 noiembrie 1994, Tulcea) (născut Titus Viorel) a fost scriitor și scenarist român, membru corespondent al Academiei Române, membru în CC al PCR [1]. A absolvit Universitatea din București. Debutează în proză cu volumul "Povestiri" și cu romanul "Străinul" în 1955. Din 1957 devine scenarist, odată cu adaptarea pentru ecran a nuvelei lui Ioan Slavici "Moara cu noroc". Titus Popovici a fost considerat unul dintre cei mai importanți scenariști români din perioada anilor 1960-1970.[necesită citare] Colaborează constant cu regizori de renume, precum Liviu Ciulei, Andrei Blaier, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu ș.a.

La 1 martie 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române, apoi a făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor, a fost membru al C.C. al P.C.R. și deputat de Bihor (de Beiuș) în Marea Adunare Națională. După moartea sa în urma unui accident de automobil, lângă Tulcea, s-a vehiculat ideea că a fost eliminat dat fiind faptul că știa prea multe despre nomenclatura comunistă, mare parte din aceasta din urmă în viață și activă, din umbră și nu numai, în acei primi ani de după 1989. Din anul 2002 o stradă din Oradea îi poartă numele.

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Operă literară[modificare | modificare sursă]

  • Piese jucate (și netipărite): "Mircea", "Propilee și orhidee", "Irozii" etc.


Prefețe la volumele:

  • Mihaela Haseganu - "Intrebări pentru examenul de maturitate: [versuri]". Buc., Editura pentru Literatura, 1969;
  • Sütó András - "Un leagăn pe cer, pagini de jurnal" (în rom. de Romulus Guga). Buc., Kr., 1972;
  • Paul Decei - "Pescuit în ape de munte". Buc., Ed. Ceres, 1975 (ghid);
  • Matty Aslan - "Să fim serioși". Buc., Ed. Politică, 1976 (album de caricaturi);
  • Ionel Pop - "O palmă de râu și niște istorii vânătorești". București, Ed. Eminescu, 1978;
  • Ilarion Ciobanu - "Un far la pensie". Iași, J., 1980 (schițe);
  • Temistocle Popa - "Trecea fanfara militară...". Buc., Lit., 1989.
  • Gheorghe Colț - "Verdele junglei: exotism și vânătoare între Ecuator și Tropicele African". Buc., Ed. Editis, 1994;
  • Constantin Rosetti Bălănescu - "Cynegis: prin păduri, câmpii și ape, printre jivine și oameni". Buc., Ed. Salut, 2000;

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

  • I. Vitner, Prozatori contemporani, 1961;
  • G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 3, 1971; nr. 28, 1998;
  • V. Atanasiu, in Convorbiri literare, nr. 5, 1973;
  • M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 20, 1973; idem, Rondul de noapte, 1974;
  • L. Alexiu, in Orizont, nr. 2, 1975;
  • R. Enescu, in Familia, nr. 2, 1975;
  • V. Bugariu, in Romania literara, nr. 51, 1975;
  • Luminita Beiu-Paladi, in Syn-thesis, nr. 3, 1976;
  • C. Ungureanu, in Luceafarul, nr. 40, 1976;
  • V. Rapeanu, in Romania literara, nr. 15, 1977;
  • Val. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 2, 1978;
  • Al. Andritoiu, in Tribuna, nr. 20, 1980;
  • M. Zaciu, in Tribuna, nr. 10, 1980;
  • D. R. Popescu, in Familia, nr. 4, 1980;
  • D. Micu, in Romania literara, nr. 20, 1980;
  • G. Sorescu, in Ramuri, nr. 6, 1980;
  • R. Diaconescu, Dramaturgi romani contemporani, 1983;
  • F. Faifer, Dramaturgia intre clipa si durata, 1983;
  • L. Leonte, Prozatori contemporani, 1984; A. Sasu-Mariana Vartic, Romanul romanesc, FI;
  • V. Silvestru, in Romania literara, nr. 13, 1988; nr. 16, 1989;
  • G. Genoiu, in Ateneu, nr. 8, 1988;
  • E. Simion, in Romania literara, nr. 32, 46, 1989;
  • Ileana Brelogea, in Teatru, nr. 5, 1989;
  • D. Croitoru, Romania literara, nr. 7; 42, 1999.

Mircea-Dan-Alexandru Croitoru - "Viata si opera lui Titus Popovici: scriitorul in comunism : studiu de caz

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Scenarii de filme[modificare | modificare sursă]

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

„Titus Popovici este primul cineast român sub comunism care înțelege că în cinema propaganda poate fi înlocuită prin manipulare. Folosind mijloacele artistice ale narațiunii cinematografice, pe care le posedă la nivel de maestro, Popovici știe că a-i prezenta pe comuniști «cu față umană» oameni și ei nu semizei, e mult mai eficient în a convinge publicul decât a livra nu știu câte replici inspirate direct din documentele de partid”

("Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Polirom" - Cristian Tudor Popescu, 2011, p. 135).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român (IV), 10 decembrie 2009, Jurnalul Național, accesat la 18 iulie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Articole biografice