Stan Săraru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Stan Săraru
Stan Săraru.jpg
Date personale
Născut1898 Modificați la Wikidata
Râmnicu Sărat, România Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani) Modificați la Wikidata
București, RS România Modificați la Wikidata
Copiifiică Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
om politic Modificați la Wikidata
Primar în Buzău Modificați la Wikidata
În funcție
noiembrie 1933 – decembrie 1937
Viceprimar în Buzău Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Partid politicPNL
Alma materFacultatea de Drept a Universității din București

Stan Săraru (n. 1898, Râmnicu Sărat, România – d. , București, RS România) a fost un politician român de orientare liberală, primar al orașului Buzău în perioada 1933-1937 și membru al Partidului Național Liberal.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Monumentul funerar din cimitirul Dumbrava, Buzău.

S-a născut în 1898, în Râmnicul Sărat. Urmează cursurile școlare în orașul natal și la Buzău, Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, și apoi Facultatea de Drept a Universității din București. A fost avocat în baroul buzoian (1923-1948), ajutor de primar (1925-1927) și primar al orașului Buzău (noiembrie 1933 - decembrie 1937). A decedat la 2 aprilie 1985.[1][2][3]

Mandatul de primar[modificare | modificare sursă]

Portret.

La ceremonia de depunere a jurământului ce a avut loc la Palatul Comunal, Buzău, la 8 ianuarie 1933, la care a participat și fostul ministru liberal dr. Constantin I. Angelescu, primarul Stan Săraru declara: Primăria trebuie să aibă nu numai un caracter administrativ, ci și social. Dorim ca buzoienii să-și iubească Buzăul.[3]

Prin dinamismul său și metodele de lucru, a reușit să creeze o emulație entuziastă între locuitorii Buzăului, bazându-se pe angrenarea comitetelor cetățenești, educația urbană a cetățenilor, respectarea cu strictețe a regimului de construcții, păstrarea curățeniei și ajutorarea celor săraci.[3]

În timpul cât a fost primar, lucrările edilitare, de apă, pavaj, sistematizare și iluminat electric au cunoscut o amploare deosebită. El a continuat drumul început de predecesorul său, primarul Nicu Constantinescu, modernizând mai departe municipiul Buzău. A realizat câteva proijecte de excepție: principala piață agroalimentară din Buzău, denumită astăzi Piața Av. Stan Săraru, baia comunală, demararea primului proiect de canalizare în centrul orașului.[4][5][3][6] De asemenea, în timpul mandatului său s-au efectuat pavări de străzi în cartierele Poștă și Mihai Viteazul, inclusiv alimentarea acestora cu apă.[5]

Primarul Săraru prevede în activitatea sa soluții pentru delimitarea orașului, împărțirea acestuia în zone de construcții, un întreg sistem de parcuri și grădini, regenerarea și reamenajarea pădurii Parcul Crâng, amenajarea terenului sportiv, numit acum Stadionul Municipal Buzău (Stadionul Crâng), prin construcția unei tribune, noi artere de circulatie.[4][7][5][3]

De asemenea caracterul social al primăriei nu a fost neglijat. A luat măsuri pentru organizarea de cantine pentru săraci și a sprijinit opera de asistență medicală. A introdus fixarea unor prețuri accesibile masei de cumpărători, eradicând specula unor comercianți.[3]

Orașul este al cetățenilor și este creat pentru ei, considera Stan Săraru.[3]

Serviciul militar și decorații[modificare | modificare sursă]

La 6 februarie 1940 a fost concentrat, iar în iunie 1941 pleacă pe front cu Regimentul 7 Artilerie, având gradul de căpitan. Luptă până la 28 august 1944. Pentru meritele sale este decorat cu Coroana României în grad de cavaler cu spade și panglică și cu Virtutea Militară.[3]

Perioada postbelică[modificare | modificare sursă]

La alegerile din anul 1946, este desemnat din partea partidului liberal să candideze ca deputat în Parlamentul țării. Îi aduce la cunoștintă profesorului de istorie Vasile Maciu că aceste alegeri sunt o batjocură pentru viitorul României, prin introducerea în urne a mai multor voturi de către alegători.[3][8]

La 28 iunie 1948 este epurat din baroul Buzău pentru activitatea liberală. La 1 iulie 1949 este încadrat, datorită ing. Oprișan Iarca, la Sovromconstrucții Constanța și apoi este transferat la Valea Drăganului, Stâna de Vale și la Ciucea. Transferat la Aleșd, a fost arestat la 15 august 1952, pentru activitatea politică din perioada interbelică. A trecut prin închisorile de la Aiud și Jilava și a fost internat în coloniile de muncă ale Canalului Dunăre-Marea Neagră: Castelu, Medgidia și Capul Midia. Prin ordinul M.A.I. nr. 0048145 a fost eliberat. Lucrează la întreprinderea de conserve Buftea, ca magazioner, și la Trustul 1 Construcții din București, ca încărcător pe camioane. În anul 1967, la intervenția colegilor, este numit jurisconsult la Întreprinderea de Industrie locală Răcari, iar la 1 aprilie 1968 se pensionează.[8]

La 2 aprilie 1985, după o lungă și grea suferință, se stinge din viață.[8]

Activitatea editorială[modificare | modificare sursă]

Portret 1939.

La începutul activității sale Stan Săraru se implică în jurnalistica buzoiană. Între 5 mai și 4 iulie 1929 este redactorul publicației: Mișcarea liberală. Organ politic.[9]

La 22 decembrie 1935, sub auspiciile Cercului Cultural N. Vaschide din Buzău, primarul Stan Săraru ține cunoscuta conferință, Buzăul edilitar, în care spunea: Orașul Buzău trebuie să lase să se degajeze acel aspect estetic care mișcă sufletele și care îmbogățește imaginațiile. Înfrumusețarea unui oraș este o operă de fiecare zi și înfrumusețarea orașelor noastre interesează într-o mare măsură întreaga națiune.[3] Cu această ocazie prezintă realitățile edilitare ale orașului și dezbate problemele legate de rețelele stradale, alimentarea cu apă potabilă, iluminatul electric, rețeaua de canalizare și stații de pompare a apelor menajere și a celor rezultate din inundații, și construirea unui abator modern și a unei băi publice. De asemenea evaluează pragmatic modalitățile de realizare a tranformărilor propuse. Conferința a fost publicată în [10].[11][5][6]

Familia[modificare | modificare sursă]

Imaginea actuală a casei (strada Elocinței nr. 1, Buzău) ce a aparținut domnului Stan Săraru.

În Buzău, părinții lui au deschis un local în strada Plevnei nr. 1, atunci situat la marginea orașului. Dintre numeroșii lor copii Stan a fost singurul care a studiat. Se căsătorește în anul 1927 cu Elena Somnea, fiica renumitului medic chirurg buzoian dr. Oprea Somnea.[12] Au o singură fiică.[3][13]

După 1944 casa (strada Elocinței nr. 1-3, Buzău) i-a fost naționalizată,[12] iar după eliberarea din închisoare se mută la București unde a decedat și a fost înmormântat.[8]

În memoria sa[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Stan Săraru expus la sfârșitul scării principale a Palatului Comunal din Buzău.

După Revoluția Română din 1989, prin intervenția fiicei sale, Simona Săraru Holder, și cu sprijinul autorităților locale, urna cu cenușă a fost adusă la Buzău și îngropată în Cimitirul Dumbrava. Acolo s-a ridicat un monument funerar în amintirea unuia dintre cei mai mari edili ai orașului Buzău.[8] Cu această ocazie domnul Tonel Holder, Düsseldorf, Germania, ginerele lui Stan Săraru, a publicat articolul[3][8].[13]

De asemenea, prin Decizia Prefecturii Buzău nr.137/03.05.1991, piața construită în timpul mandatului său de primar primește numele lui și, în urma avizului nr. 5/03.05.2018 al Comisiei de Atribuire de Denumiri a județului Buzău, o stradă din imediata ei vecinătate îi poartă numele.[14][15]

În Palatul Comunal, Buzău, din octombrie, 2016, Sala 24, cea care găzduiește șediințele de Consiliu Local Municipal, a devenit Sala Stan Săraru, iar intrarea Sălii de Festivități (Sala Nicu Constantinescu), situată la sfârșitul scării principale, este flancată de busturile a doi dintre cei mai importanți primari pe care i-a avut municipiul Buzău, pe stânga Nicu Constantinescu, pe dreapta Stan Săraru.[16]

Date ce nu coincid[modificare | modificare sursă]

În publicațiile existente există și date ce diferă de cele din această pagină:

  • Data nașterii: 1899[17] sau 1900.[2]
  • Locul nașterii: Buzău.[3]
  • Avocat în baroul buzoian: 1923-1943.[2]
  • Data depunerii jurământului, 8 januarie 1933,[3] diferă cu ca. 10 luni de noiembrie 1933, data începerii activității de primar.[2]
  • Ocupația după război: Din 1951 consilier juridic la Sfatul Popular Regional, București.[2]

A se vedea și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Stan Săraru

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Petcu et al. 2002, p. 156.
  2. ^ a b c d e Nicolescu & Petcu 1999, p. 385.
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n Holder 2007, p. 68.
  4. ^ a b Petcu et al. 2002, p. 157.
  5. ^ a b c d Nicolescu & Petcu 1999, p. 386.
  6. ^ a b „Buzăul la pas. O "repede ochire", retrospective. O piață în stil modernist din perioada interbelică. Piața "Av. Stan Săraru", NEWS BUZAU,  .
  7. ^ Petcu et al. 2002, pp. 75-77.
  8. ^ a b c d e f Holder 2007, p. 69.
  9. ^ Petcu 2012, p. Anul 1929, 5 mai.
  10. ^ Săraru 1936.
  11. ^ Anexa din: Constantin, Adrian (), „UPDATE 1 - Buzaul in presa vremii - - Pe lungul drum al modernizarii. Buzaul edilitar interbelic in optica presei locale”, NEWS BUZAU .
  12. ^ a b Citat Valeriu Nicolescu din: Constantin, Adrian (), „Cum ne mutilăm orașul”, Șansa BUZOIANĂ .
  13. ^ a b Aurel Săraru (bunicul frate cu Stan Săraru).
  14. ^ * „Piața centrala Stan Săraru”.  Piețe, Târguri și Oboare, S.A., Buzău.
  15. ^ „Aviz nr. 5/03.05.2018” (PDF). Accesat în .  Instituția Prefectului, Județul Buzău, Comisia de Atribuire de Denumiri.
  16. ^ „Două săli din Primăria Buzău au fost "botezate" cu numele celor mai mari primari ai Buzăului”, Observatorul Buzoian,  .
  17. ^ Plăcuță cu un scurt istoric, montată la intrarea sălii Stan Săraru din Palatul Comunal, Buzău.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Holder, Tonel (noiembrie 2007), „Un primar interbelic al orașului Buzău”, Magazin Istoric, Fundația Culturală Magazin Istoric: 68–69, ISSN 0541-881X 
  • Nicolescu, Valeriu; Petcu, Gheorghe (), Oameni de ieri, oameni de azi, vol. 1, Buzău - Râmnicul Sărat, Buzău: Editura Alpha MDN, ISBN 973-8054-02-8 
  • Petcu, Gheorghe; Stan, Constantin; Ciobanu, Doina; Tănase, Constanța; Filoti, Doina (), Municipiul Buzău. Monografie, Buzău: Editura Alpha, ISBN 973-8054-59-1 
  • Petcu, Marian (), Istoria Jurnalismului din România în Date, București: Editura POLIROM, ISBN 978-973-46-3067-7 
  • Săraru, Stan (), Buzăul edilitar, Buzău: Tipografia și legătoria Luca I. Oprescu