Republică parlamentară

Republica parlamentară este o republică în care guvernul își derivă legimitatea din parlament și este responsabil în fața acestuia. Există mai multe variații ale republicilor parlamentare. În cele mai multe cazuri, șeful guvernului deține puterea efectivă, în timp ce șeful statului are un rol preponderent ceremonial, similar celui al unui monarh constituțional. Unele republici parlamentare permit șefului statului să exercite puteri de rezervă ca arbitru imparțial al procesului politic. În general, republicile parlamentare conferă parlamentului cele mai înalte puteri suverane, iar guvernul depinde de încrederea acestuia pentru a rămâne în funcție.

Istoric

În mod tipic, republicile parlamentare sunt state care au fost anterior monarhii constituționale cu un sistem parlamentar.

După înfrângerea lui Napoleon al III-lea în Războiul Franco-Prusac în 1870, Franța a devenit așa-numita A Treia Republică Franceză. Președintele celei de-a Treia Republici avea mult mai puține puteri executive decât președinții celor două republici anterioare. A Treia Republică a durat până la invazia Franței de către Germania nazistă în 1940. A Patra Republică Franceză a fost constituită după încheierea războiului în 1947.

A Patra Republică a cunoscut o perioadă de creștere economică importantă, de reconstrucție a instituțiilor sociale și a industriei naționale după război și integrarea europeană. Au fost făcute încercări de consolidare a puterii executive pentru a preveni instabilitatea care exista înainte de război, însă instabilitatea a persistat: în zece ani, au existat 20 de guverne. În plus, guvernul s-a dovedit incapabil să ia decizii eficiente privind procesul de decolonizare.

Ca urmare, A Patra Republică s-a prăbușit, iar Charles de Gaulle a primit puterea de a guverna prin decret, aceasta fiind ulterior legitimată prin aprobarea unei noi constituții într-un referendum din 28 septembrie 1958, ceea ce a condus la înființarea A Cincea Republici Franceze în 1959.

Lista republicilor parlamentare complete


Țară	Șef de stat ales de către	Structura camerală	Adopția republicii parlamentare	Forma guvernamentală anterioară
Albania	Parlament, cu o majoritate de trei cincimi	Unicameral	1991	Stat unipartid
Armenia	Parlament, cu majoritate absolută	Unicameral	2018	Republică semiprezidențială
Austria	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Bicameral	1945	Stat unipartid (Anschluss)
Bangladesh	Parlament	Unicameral	1991	Republică prezidențială
Barbados	Parlamentul, cu o majoritate de două treimi în cazul în care nu există o nominalizare comună	Bicameral	2021	Monarhie constituțională
Bosnia și Herțegovina	Alegerea directă a șefului colectiv de stat, prin vot first-past-the-post	Bicameral	1991	Stat unipartid (parte din Iugoslavia)
Bulgaria	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Unicameral	1991	Stat unipartid
Croația	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Unicameral	2000	Republică semiprezidențială
Cehia	Alegeri directe, prin sistem cu două runde (din 2013, anterior prin majoritate în parlament)	Bicameral	1993	Republică parlamentară (parte din Cehoslovacia
Dominica	Parlament, cu majoritate	Unicameral	1978	Stat asociat al Regatului Unit
Estonia	Parlament, cu o majoritate de două treimi	Unicameral	1991	Stat unipartid
Etiopia	Parlament, cu o majoritate de două treimi	Bicameral	1991	Stat unipartid
Fiji	Parlament, cu majoritate	Unicameral	2014	Dictatură militară
Finlanda	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Unicameral	2000	Republică semiprezidențială
Georgia	Delegați ai Parlamentului și ai regiunii, cu majoritate absolută (din 2024, anterior prin alegeri directe, prin sistem cu două runde)	Unicameral	2018	Republică semiprezidențială
Germania	Convenție Federală, cu majoritate absolută	Bicameral	1949	Stat unipartid (Germania Nazistă)
Grecia	Parlament, cu majoritate	Unicameral	1975	Dictatură militară; monarhie constituțională
Ungaria	Parlament, cu majoritate	Unicameral	1990	Stat unipartid (Republica Populară Ungară)
Islanda	Alegerea directă a șefului colectiv de stat, prin vot first-past-the-post	Unicameral	1944	Monarhie constituțională (uniune personală cu Danemarca)
Italia	Parlamentul și regiunea deleagă, cu o majoritate de două treimi; cu majoritate absolută, începând cu al patrulea tur de scrutin, dacă niciun candidat nu obține majoritatea menționată mai sus în primele trei tururi de scrutin	Bicameral	1946	Monarhie constituțională
India	Parlamentul și legislativul de stat, prin vot imediat	Bicameral	1950	Monarhie constituțională
Irak	Parlament, cu o majoritate de două treimi	Unicameral	2005	Stat unipartid
Irlanda	Alegeri directe, prin vot imediat	Bicameral	1949	Monarhie constituțională
Israel	Parlament, cu majoritate	Unicameral	2001	Republică semiprezidențială
Kosovo	Parlamentul, cu o majoritate de două treimi; cu o majoritate simplă, la al treilea tur de scrutin, dacă niciun candidat nu obține majoritatea menționată mai sus în primele două tururi de scrutin	Unicameral	2008	Misiunea de Administrație Interimară a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo
Letonia	Parlament	Unicameral	1991	Stat unipartid
Lebanon	Parlament	Unicameral	1941	Protectorat (Marele Liban)
Malta	Parlament, cu o majoritate de două treimi	Unicameral	1971	Monarhie constituțională
Mauritius	Parlament, cu majoritate	Unicameral	1992	Monarhie constituțională
Moldova	Alegeri directe, prin sistem cu două runde (din 2016; anterior de către parlament, cu o majoritate de trei cincimi)	Unicameral	2001	Republică semiprezidențială
Muntenegru	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Unicameral	1992	Stat unipartid (parte din Iugoslavia și Serbia și Muntenegru)
Nepal	Parlamentul și legislativul de stat	Bicameral	2008	Monarhie constituțională
Macedonia de Nord	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Unicameral	1991	Stat unipartid (parte din Iugoslavia)
Pakistan	Parlamentul și legislativul de stat	Bicameral	2020	Republică independentă de adunare
Polonia	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Bicameral	1989	Stat unipartid
Samoa	Parlament	Unicameral	1960	Teritoriul de încredere din Noua Zeelandă
Serbia	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Unicameral	1991	Stat unipartid (parte din Iugoslavia și Serbia și Muntenegru)
Singapore	Alegeri directe	Unicameral	1965	Singapore (Malaezia)
Slovacia	Alegeri directe, prin sistem cu două runde	Unicameral	1993	Stat unipartid (parte din Cehoslovacia)
Slovenia	Alegeri directe	Bicameral	1991	Stat unipartid (parte din Iugoslavia)
Somalia	Parlament	Bicameral	2012	Stat unipartid
Trinidad și Tobago	Parlament	Bicameral	1976	Monarhie constituțională
Togo	Parlament	Bicameral	2024	Republică prezidențială
Vanuatu	Parlament	Unicameral	1980	Condominium

Lista republicilor parlamentare cu președinție executivă

Țară	Șef de stat ales de către	Structura camerală	Adopția republicii parlamentare	Forma guvernamentală anterioară
Botswana	Parlament	Unicameral	1966	Protectoratul Bechuanaland
Kiribati	Alegeri directe	Unicameral	1979	Protectorat
Guyana	Alegeri semidirecte	Unicameral	1970	Monarhie constituțională
Marshall Islands	Parlament	Bicameral	1979	Teritoriu al ONU
Nauru	Parlament	Unicameral	1961	Tutelă a ONU
Africa de Sud	Parlament	Bicameral	1975	Monarhie constituțională
Suriname	Parlament	Unicameral	1987	stat autonom în Regatul Țărilor de Jos

Lista republicilor parlamentare cu forme atipice de conducere

Țară	Conducere	Structura camerală	Adopția republicii parlamentare	Forma guvernamentală anterioară
Statele Federate ale Microneziei	Președintele și vicepreședintele sunt aleși de către Congresul Statelor Federale ale Microneziei pe mandat de patru ani.	Unicameral	1986	Teritoriu al ONU
San Marino	Doi șefi de stat și șefi de guvern.	Unicameral	1291	Teocrație (parte din Statele Papale)
Elveția	Consiliu de directori este ales de parlament prin vot la o ședință comună a camerelor.	Bicameral	1849	Confederație

Vezi și

Portal Politică