Polimnia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Polimnia
Polyhymnia, Muse of Eloquence by Simon Vouet.jpg
Polímnia, segle XVII.
Civilizația religia în Grecia Antică[*]  Modificați la Wikidata
Tată Zeus  Modificați la Wikidata
Mamă Mnemosyne  Modificați la Wikidata
Bunic Cronos  Modificați la Wikidata
Uranus  Modificați la Wikidata
Bunică Rhea  Modificați la Wikidata
Geea  Modificați la Wikidata
Frați Clio
Calliope
Melpomene
Urania
Euterpe
Terpsihora
Erato
Thalia
Manes[*]  Modificați la Wikidata
Polimnia în poziție gânditoare

Polimnia, ortografiată uneori și Polymnia (Πολυμνία) (Cea bogată în imnuri), este una din cele nouă muze, fiica lui Zeus și a zeiței Mnemosyne. Numele Polyhymnia provine de la reuniunea fonetică a cuvintelor grecești poly, „multe”, și hymnia, „imnuri”. Polimnia era muza pentru retorică, compunerea de imnuri, dans, pantomimă, geometrie și agricultură. În perioada clasică, Polimnia era considerată muza imnurilor religioase.

Polimnia era considerată cea mai serioasă dintre femei. În unele picturi este arătată ca persoană gânditoare, uneori cu un deget dus la gură, îmbrăcată într-o manta lungă, purtând un voal. Se spunea că ar aduce celebritate scriitorului care o clasează ca nemuritoare.

Polimnia este menționată de Hesiod, Apollodorus, Ovidiu și Diodorus Siculus.

Celelalte opt muze sunt: Erato, Euterpe, Calliope, Clio, Melpomene, Terpsichore, Thalia și Urania.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
  • N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]