Pasul Predeal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Pasul Timiș)
Salt la: Navigare, căutare
Pasul Predeal
(Timiș)
Prelucrare 3D pentru Predeal, Romania.gif
Zona orașului și pasului Predeal
Altitudine 1.033[1] m
Munți Munții Postăvarul
Munții Baiului (Gârbovei)
Coordonate Coordonate: 45°30′45.75″N 25°34′19.47″E / 45.5127083°N 25.5720750°E / 45.5127083; 25.572075045°30′45.75″N 25°34′19.47″E / 45.5127083°N 25.5720750°E / 45.5127083; 25.5720750
Țară  România
Văi Timiș
Prahova
Ascensiune începând din Timișu de Sus
Azuga
Drum de acces Tabliczka E60.svg E60 RO Roadsign 1.svg DN1
Perioadă de închidere Deschis iarna
Pasul Predeal se află în România
Pasul Predeal
Pasul Predeal (România)

Pasul Predeal (cunoscut înainte de 1918 ca Pasul Timiș), este o trecătoare situată la limita dintre grupa sudică a Carpaților Orientali și cea estică a Carpaților Meridionali la o altitudine de 1033 m[1], care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Timișului) și sudul României prin valea Prahovei.[2]

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Trecătoarea este situată pe axa NNE → SSV, la nivelul scurtei porțiuni de contact dintre Masivul Postăvarul și Munții Baiului (Gârbovei)[3], aflată între văile Râșnoavei (la SSV) și Timișului Sec de Sus (la NNE). Prin aceste văi zona intră în contact – spre NNE cu Masivul Piatra Mare, respectiv spre SSE cu Masivul Bucegi. La vest se află Culmea Fitifoiului (din Masivul Postăvarul), iar la est Muchia Susai (din Munții Baiului).[3]

Pasul este parcurs de Drumului național 1, suprapus peste un segment al Drumului European E 60[1] și este inclus în arealul orașului Predeal.

Pe aici trece și Magistrala CFR 300, cea mai apropiată gară fiind chiar cea din Predeal. Cele mai apropiate aeroporturi se află București respectiv Sibiu.

În apropiere se găsesc spre est respectiv vest, pasurile Predeluș și Giuvala (Bran).

Istorie[modificare | modificare sursă]

La început drumul Predealului a fost un drum mai puțin utilizat, accesibil numai convoaielor de samare.[4] Pasul, este menționat pentru prima oară în anul 1358, când regele Ludovic I al Ungariei acordă negustorilor sași din Brașov „liberă trecere” de la gura de vărsare a Ialomiței până la vărsarea Siretului în Dunăre. Prima folosire – atestată a pasului Predeal, pare să fi avut loc în anul 1611, când oastea munteană de sub conducerea domnitorului Radu Șerban trece spre Ardeal, venind în sprijinul negustoriilor brașoveni prigoniți de Gabriel Bathory, principele Ardealului. Până în anul 1739, calea de la Timiș peste Predeal spre Comarnic era numai o potecă cu locuri de popas pentru negustori.[necesită citare]

Drumul a fost lărgit și devenind accesibil carelor, cu ocazia războiului ruso-turco-austriac din (17361739)., [5][6] , iar în 1789 cu ocazia altui război, a fost prevăzut cu poduri de lemn.[5] După ce în 1790 ia ființă un serviciu poștal pe valea Prahovei, cu local și la Predeal, în 1794 Tratatul turco-austriac asigură Predealului un rol însemnat, ca punct de trecere.[necesită citare] Între 1846 (la porunca lui Bibescu-Vodă)[7] și 1854 se inițiază și se construiește o șosea[4][5], iar între 1876-1879 este construită calea ferată[6][7], a cărei joncțiune cu sectorul austriac se realizează în 1882.[necesită citare] Electrificarea căii ferate se produce în 1963.[8]

De Pasul Predeal sunt legate câteva acte semnificative din istoria modernă și contemporană a României:

Obiective turistice de interes[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Op. cit. Bibliografie: România – Atlas rutier, hărțile 60,61
  2. ^ Carpații Orientali, Marius Iulian Sandulache, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, accesat 2014.05.04
  3. ^ a b Harta turistică a Munților Baiului, Mihai Ielenicz, accesat 2013.11.16
  4. ^ a b Orașul din spațiul românesc între Orient și Occident, tranziția de la medievalitate la modernitate, Laurențiu Rădvan (Ed), Colecția Historica, Ed. Universității Alexandru Ioan Cuza, 2007, p. 76, ISBN: 978-973-703-268-3, accesat 2014.05.05
  5. ^ a b c Istoricul drumului Câmpina–Predeal, În Munții Sinaiei Rucărului și Branului – Călăuză practică și descriptivă a munților și localităților cuprinse între ei, Michai Gold, Instit. de Arte Grafice CAROL GOBL, 2010
  6. ^ a b Istoric – Portalul Primăriei Predeal, primaria-predeal.ro, accesat 2014.05.04
  7. ^ a b Scurt istoric al orașului Bșteni, portalul orașului Bușteni orasul-busteni.ro, accesat 2014.05.05
  8. ^ Topline 2010-2011, NMJ - Passion for trains, 2010 - 2011, Norsk Modelljernbane AS, p.3, accesat 2014.05.05
  9. ^ Istoria Războiului pentru Întregirea României, 1916-1919, Constantin Kirițescu, ediția a II-a, volumul II, Editura Casei Școalelor, București, 1925

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]