Pasul Gutâi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pasul Gutâi
Altitudine987 m
MunțiMunții Igniș (vest)
Munții Gutâi (est)
Coordonate47°41′59.46″N 23°46′48.15″E / 47.6998500°N 23.7800417°E47°41′59.46″N 23°46′48.15″E / 47.6998500°N 23.7800417°E
Țară România
VăiValea Crișului și apoi Săsar
Izvorul Alb și apoi Râușor
Ascensiune începând dinBaia Sprie (sud-vest)
Mara (nord-est)
Drum de accesRO Roadsign 18.svg DN18
Pasul Gutâi se află în România
Pasul Gutâi
Pasul Gutâi (România)

Pasul Gutâi numit și Pasul Gutin[1] sau Pasul Paltinu[2] [3] (găsit și sub numele de Pasul Paltinului[4] sau de Pasul Pintea[1]) este o trecătoare situată în Carpații Orientali,[1][5] care face legatura dintre Depresiunea Baia Mare și Depresiunea Maramureșului.[2]

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Conform ghidului turistic din colecția Munții Noștri, deși constituția geologică și vegetația Munților Igniș (sau Munților Poienilor) și Munților Gutâi sunt unitare, existența unor aspecte morfologice diferite a dus la acordarea unor denumiri deosebite acestora, ca și subunități proprii ale întregului areal al Munților Gutâi.[4] Conform geografului Grigore Posea, care consideră munții Igniș și Gutâi unități de sine stătătoare,[6] deși diferențierile dintre unitățile de bază ale vulcanilor nordici apar foarte clare în teren, pe multe hărți însă munții Gutin sunt scriși peste Igniș, la fel precum Munții Lăpușului sunt cuprinși în cadrul Munților Țibleș[7]

Ca atare deși Pasul Gutâi este situat între Munții Igniș (care se întind între acesta și Pasul Huta) și Munții Gutâi (sau Gutin, care se găsesc între acesta și Pasul Neteda),[1][4][5] trecătoarea este specificată în alte surse ca traversând Munții Gutin.[8][9]

Canton rutier pe drumul care care coboară din Pasul Gutâi spre Sighetu Marmaţiei, în anul 1943.

Fizic, trecătoarea este situată la altitudinea de 987 m.[1][5] Ea se află între culmea Paltinu situată sub vârful Coasta Crișului (1162 m, aflat la vest) și terasa Gutâi situată sub vârfurile Coveți (1121 m) și Măgura Poienii (1126 m), aflate la est,[10] find străbătută de DN18, care face legătura între orașele Baia Mare și Sighetu Marmației.[8] Pasul se află pe porțiunea acestuia dintre orașul Baia Sprie (situat la sud-vest) și satul Mara (situat la nord-est), porțiune care suie spre trecătoare dinspre sud-vest pe văile râului Săsar și a afluentului acestuia Valea Crișului și dinspre nord-est pe văile râului Râușor și a afluentului acestuia Izvorul Alb.[5][10]

Repere istorice[modificare | modificare sursă]

În luna octombrie 1914, două batalioane din Regimentul 2 Infanterie al Legiunilor Poloneze – aflat sub comanda colonelului Zygmunt Zieliński, au trecut în marș forțat prin Pasul Gutâi de la Baia Sprie spre valea Marei, pentru a ataca dinspre sud-est Sighetu Marmației, ocupat de trupele de cazaci ale Armatei Imperiale Ruse infiltrate în Maramureș.[11]

Oportunități turistice de vecinătate[modificare | modificare sursă]

La cota 996 m în anul 2015 a fost ridicată o troiță din lemn.[14]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, pp. 89, 218
  2. ^ a b Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, Fig. 3 pp. 16, 17
  3. ^ Zoltán Fehér & Trif, Cătălina; Varga, András; A malaco-faunistical study of Maramureș county, Romania with some taxonomical and conservation notes; Studia Universitatis „Vasile Goldiș”, Seria Științele Vieții (Life Sciences Series), vol. 18, suppl., 2008; p. 156; accesat la 19 iunie 2019
  4. ^ a b c Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, p. 9
  5. ^ a b c d Șerbănescu, Ovidiu; Munții Gutâi - Harta turistică în Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, accesat la 19 iunie 2019
  6. ^ Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, pp. 28, 422
  7. ^ Geomorfologia României: ..., Posea, 2005, p. 212
  8. ^ a b Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ed. a II-a; Editura Enciclopedică; 2000; P. 642; accesat la 19 iunie 2019
  9. ^ Hartă: Munții Oaș și Munții Gutin din Acțiunea patriotică pionierească „Asaltul Carpaților”; Consiliul Național al Organizației Pionierilor; București; 1985; accesat la 19 iunie 2019
  10. ^ a b Giurgiu, Vasile; Harta turistică Baia Sprie; Centrul Național de informare și promovare turistică Baia Sprie, Primăria Baia Sprie; 2016; accesat la 20 iunie 2019
  11. ^ Laurențiu, Batin; Dispunerea și acțiunile militare ale Legiunilor poloneze în Maramureș. Bătălia de la Berbești; Revista Arhivei Maramureșene, 7/2014; Baia Mare; p. 104
  12. ^ Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, p. 101
  13. ^ Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990, p. 102
  14. ^ Hojda, Dragoș; Troiță maramureșeană din lemn, sfințită în Pasul Gutâi; Adevărul, 6 aprilie 2015; accesat la 22 iunie 2019

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Istvan, Dumitru & Popescu, Stelian & Pop, Ioan; Gutâi; Colecția Munții Noștri, Nr. 45; Editura Sport-Turism; București; 1990; ISBN 973-41-0066-1
  • Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; București; Editura Fundației România de Mâine; 2005; ISBN 973-725-213-6

Legături externe[modificare | modificare sursă]