Pasul Răchitiș
| Pasul Răchitiș | |
| Altitudine | 950 m |
|---|---|
| Munți | Munții Borsecului Munții Bilborului |
| Coordonate | 46°58′52″N 25°28′35″E / 46.98111°N 25.47639°E |
| Țară |  România |
| Văi | Răchitișul Mare Pârâul Sec |
| Ascensiune începând din | Satul Răchitiș Satul Secu |
| Drum de acces | DJ174A |
| Perioadă de închidere | Deschis tot timpul anului |
  Pasul Răchitiș (România) | |
Modifică date / text  | |
Pasul Răchitiș este o trecătoare care se află situată în nordul Carpaților Orientali la o altitudine de 950 m [1] și, este delimită la vest de catena sudică a Munților Călimani – anume Munții Bilborului și la est de grupa nordică a Munților Giurgeului – anume Munții Borsecului.[2]
Date geografice[modificare | modificare sursă]
Reprezintă punctul cel mai înalt al traseului dintre Depresiunea Bilbor și municipiul Toplița, fiind situat în dreptul satului Răchitiș pe catena sudică a DJ174A.[1]
Cea mai apropiată stație de cale ferată este la Toplița.
Alte trecători în apropiere sunt spre Vatra Dornei (cu acces prin DJ174A) pasurile Bursucăriei și Iuteș, spre valea Bistriței la Broșteni pe DJ174 Pasul Păltiniș, iar între Borsec și Toplița pe DN15 Pasul Creanga.
Oportunități turistice de vecinătate[modificare | modificare sursă]
- Marcajul "Punct roșu" al traseului turistic de creastă care vine din Munții Bilborului și merge spre Vârful Făget din Munții Borsecului
- Stațiunea Borsec - Complexul carstic Scaunul Rotund , carierele de travertin, izvoarele minerale, pîrtiile de schi
- Depresiunea Bilbor: Mlaștina cu borviz (Pârâul Dobreanu), Rezervația de mesteacăn pitic (Betula nana) de pe Pîrîul Rușilor, Biserica de lemn din Bilbor "Sf. Nicolae" (1790), Drumul Rușilor
- Toplița - Pârtia de schi și Biserica de lemn din 1847, Ștrandurile Bánffy și Urmánczy
- Ditrău - Catedrala romano-catolică
- Lăzarea - Castelul nobiliar renascentist
- Gheorghieni - Parcul dendrologic Csíky
- Râul Mureș - Valea superioară cu Defileul Toplița - Deda
- DJ127 Tulgheș - Ditrău prin Pasul Țengheler - acesibil cu mașina precum și pe jos pe trasee marcate.
- Tulgheș: Bisericuța de lemn (1790) – unde se află și „Cimitirul eroilor din primul război mondial”; Rezervația Pietrele Roșii (1215 m) - delataplanorism, ascensiuni, belvedere; Piatra Runcului (1425 m); Platoul Comarnicului; Rezervația de stejar
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Op. cit. Bibliografie: Atlas rutier, planșa 21
- ^ Harta turistică a Munților Giurgeu, accesat 2014.04.19
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Munții Giurgeu, parcurgerea crestei, 7 septembrie 2010, Flaviu Bujor, romania-natura.ro, accesat 2014.04.22
- Portal de informare turistică al Județului Harghita
