Sari la conținut

Pasul Priopcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pasul Priopcea
(Chervant)

Pasul Priopcea privit dinspre satul Cerna
Altitudine152 m
MunțiMunții Măcin
Coordonate45°6′40″N 28°14′58.2″E ({{PAGENAME}}) / 45.11111°N 28.249500°E
Țară România
Ascensiune începând dinOrașul Măcin (NV)
Satul Cerna (SE)
Drum de acces DN22D
Perioadă de închidereDeschis tot timpul anului
Pasul Priopcea se află în România
Pasul Priopcea
Pasul Priopcea (România)

Pasul Priopcea (numit și Pasul Chervant) este o trecătoare situată pe DN22D la 152 m altitudine[1] și care traversează Munții Măcin dinspre Depresiunea Greci spre Depresiunea Cerna-Mircea Vodă.[2]

Date geografice

[modificare | modificare sursă]

Pasul, care leagă orașul Măcin de comuna Cerna [3], este localizat între vârful Priopcea (410 m) – la nord-est și dealul Bujoarele (223 m la vârful Bujorul Bulgăresc, 191 m la vârful Bujorul Românesc) – la sud-vest[4][2], pe o culme secundară (Almanlia - Megina - Priopcea - Pasul Priopcea - Bujorul Românesc - Iacobdeal - Turcoaia) care se desprinde în direcția vest din culmea principala în dreptul vîrfului Almanlia.[5]

Cea mai apropiată stație de cale ferată se află la Brăila.

În apropiere se află pasurile Carpelit (Iaila) – spre sud-est Sărărica spre nord-vest și Teilor – spre nord-est.

În zonă între dealurile Chervant, Priopcea și fluviul Dunărea, se găsește o peșteră care conform unei legende ar fi fost folosită de celebrul bandit Terente[6]

Obiective turistice din vecinătate

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Anexa Nr. 5, Drumuri în vecinătatea parcului Arhivat în , la Wayback Machine., Planul de Management al Parcului Național Munții Măcinului, parcmacin.ro
  2. ^ a b c d Munții Măcin Harta turistică Arhivat în , la Wayback Machine., Mihail-Gabriela Albotă, accesat 2014.04.12
  3. ^ Atlas rutier România, 2008
  4. ^ Pasul Priopcea – Localități și puncte de pornire în drumeție, Măcin, Albotă, 1987
  5. ^ Relieful - Caracterizare fizico-geografică, Măcin, Albotă, 1987
  6. ^ Legendă: Cum arată peștera lui Terente, locul în care „Regele Bălților“ se ascundea de poteră[nefuncțională], Claudia Petraru, 22 februarie 2013, ziarul Adevărul, accesat 2014.04.12
  7. ^ a b c Turcoaia – Localități și puncte de pornire în drumeție, Măcin, Albotă, 1987
  8. ^ Punctul fosilifer Dealul Bujoarele – Rezervații naturale, Măcin, Albotă, 1987
  9. ^ a b Popina Blasova – Monumente ale naturii, Măcin, Albotă, 1987
  • România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
  • Măcin, Mihail-Gabriel Albotă, colecția Munții Noștri, Ed. Sport Turism, București, 1987

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. Relieful Podișul Dobrogei – caracteristici și evoluție p. 5-58
  2. Peisajele Dobrogei: tipuri, repartiție, culturalitate, vulnerabilitate p. 59-82
  3. Clima Dobrogei p. 83-106
  4. Apele Dobrogei p.107-143