Pasul Stânișoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pasul Stânișoara
(Hălăuca)
Munții Stânișoarei, 08.jpg
Pasul Stânișoara (intersecția aflată în apropierea centrului imaginii)
Altitudine1.235 m
MunțiMunții Stânișoarei
CoordonateCoordonate: 47°16′27″N 25°53′7″E / 47.27417°N 25.88528°E / 47.27417; 25.8852847°16′27″N 25°53′7″E / 47.27417°N 25.88528°E / 47.27417; 25.88528
Țară România
VăiValea Suhăi Mari
Valea Sabasei
Ascensiune începând dinSatul Iesle din comuna Mălini
Satul Sabasa din comuna Borca
Drum de accesDJ209B
Perioadă de închidereÎnchis iarna
Pasul Stânișoara se află în România
Pasul Stânișoara
Pasul Stânișoara (România)
Lângă Pasul Stânişoara, pe culme, privind spre Mălini
De lângă Crucea talienilor cu obiectivul spre Valea Bistriţei

Pasul Stânișoara sau Pasul Hălăuca este o trecătoare situată în Munții Stânișoarei la limita dintre județele Neamț și Suceava la înălțimea de 1235 m[1], pe DJ209B[2](numit și Drumul Talienilor), care leagă văile Suhăi Mari – aflată spre est de cea a Sabasei – aflată spre vest.[2]

Date geografice[modificare | modificare sursă]

Trecătoarea, care se află pe aliniamentul ce separă grupa nordică a Munților Stânișoarei numită Munții Suhăi și cea sudică intitulată Munții Sabasei[3], facilitează accesul între zona râului Moldova situată la est și valea Bistriței moldovene situată la vest, fiind localizată între atele Sabasa (Comuna Borca, județul Neamț) și Văleni-Stânișoara (Mălini județul Suceava).

La nord-vest de pas se află Vârful Muncelu (1302 m), iar la sud-est Vârful Bivolul (1530 m)[4].

Alte trecători în apropiere sunt spre nord-vest Pasul Tarnița situat pe DJ177A și, spre sud-est Pasul Petru Vodă situat pe DN15B.

Repere[modificare | modificare sursă]

Fosta Cruce a Talienilor

În trecătoare, la începutul secolului XX drumarii au ridicat o cruce mare din piatră, numită Crucea Talienilor. După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei care trecea prin pas a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a trecătorii – unde fuseseră construite cazemate, armata germană a executat tiruri de artilerie până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul luptelor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente.[5] Au mai rămas doar treptele de piatră pe unde se ajunge la soclul pe care s-au montat mai târziu o cruce metalică (luată de la o biserică mutată) și o troiță.[6] Mai târziu, cazematele au fost aruncate în aer.[6]

Vîrful Bivolul, cel mai înalt din Munţii Stînişoarei (1530 m) văzut de la aproximativ 1,5 km de Pasul Stânişoara
Drumul Talienilor - coborînd spre Valea Sabasei şi Borca
Vedere înspre sud din Pasul Stânişoara. În fundal se află Ceahlăul

Obiective turistice de interes situate în apropiere[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Munții Stânișoarei; Rev. România Pitorească accesat 2013.02.10
  2. ^ a b Op. cit. Bibliografie: Atlas rutier România
  3. ^ Geografia fizică a României, Posea Grigore, Ediția a II-a, București, Editura Fundației România de Mâine, 2006 accesat 2013.02.08
  4. ^ Harta Munților Stânișoarei; Revista România Pitorească accesat 2013.02.08
  5. ^ Se reface „Drumul Talienilor”, Alina Ferenț, 22 octombrie 2010, ziarul Evenimentul Regional al Moldovei, accesat 2013.12.07
  6. ^ a b Cele mai tari poduri din județ, construite de italieni la Mălini, Monitorul de Suceava, marți 1 septembrie 2009 - Anul XIV, nr. 204 (4190), accesat 2013.12.05

Legături externe[modificare | modificare sursă]