Trecători secundare din munții României
Aceasta este o listă de Trecători secundare din munții României constituită din:
- Pasuri care nu sunt parcurse de căi de comunicație terestre de utilitate publică sau privată deschise circulației publice.
- Pasuri pentru care informațiile sunt verificabile dar sursele sunt insuficiente pentru a susține notabilitatea.
Carpații Orientali
[modificare | modificare sursă]Pasul Pohoniș
[modificare | modificare sursă]Pasul Pașcanu
[modificare | modificare sursă]Pasul Pleșa
[modificare | modificare sursă]Pasul Pleșa (47°38'6.15"N 25°50'19.89"E) este o trecătoare secundară din Carpații Orientali situată la 725 m altitudine care traversează Obcina Cacica[1] și leagă valea Humorului de Podișul Sucevei, respectiv satele sucevene Pleșa (Comuna Mănăstirea Humorului) și Solonețu Nou (Comuna Cacica).
Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile Cheremecea (820 m altitudine, spre nord-vest) și Călugărița (805 m altitudine, spre sud-est)[2]
Drumul care traversează pasul este nemodernizat.[3]
Pasul Doamnei
[modificare | modificare sursă]Pasul Ditrău
[modificare | modificare sursă]Pasul Ditrău ( 46°51'34.07"N 25°28'28.22"E)[4] este o trecătoare secundară situată la altitudinea de 780 m între Munții Gurghiu – aflați la vest și Munții Giurgeu – aflați la est, care leagă de-a lungul DN12 satele Ditrău, Comuna Ditrău, Harghita – aflat la sud și Estelnic, Comuna Sărmaș, Harghita - aflat la nord.[5] Trecătoarea, oferă acces peste interfluviul dintre văile Faier și Jolotca (Dealul Jolotca), situat la dreapta râului Mureș.[6]
Pasul Cărpineni
[modificare | modificare sursă]Pasul Delușor
[modificare | modificare sursă]Pasul Barcani
[modificare | modificare sursă]Pasul Barcani (sau Zagon[7]) ( 45°44'17.44"N 26° 7'0.68"E) este o trecătoare secundară (situată la altitudinea de 870 m[7]) în Munceii Întorsurii pe DN13E, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Târgu Secuiesc pe sub vârful Călugărul[8], fiind situată între satele Zagon, Comuna Zagon, Covasna – aflat la nord și Barcani, Comuna Barcani, Covasna - aflat la sud-vest.[9] Trecătoarea coboară la nord pe , valea râului Zagon, iar la sud pe cea a râului Barcani.
Pasul Hămaș
[modificare | modificare sursă]Pasul Hămaș[7][10] (Hammaș cf.[9], Hagău cf.[8]) ( 45°45'48.74"N 26° 1'8.66"E) este o trecătoare secundară cu altitudinea de 720 m (727 m cf.[10]) situată în Munceii Întorsurii pe DJ121A, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Târgu Secuiesc[8], fiind situată între satele Valea Mare, Comuna Valea Mare, Covasna – aflat la nord-vest și Sărămaș, Comuna Barcani, Covasna - aflat la sud-est.[9] Trecătoarea coboară la nord pe valea râului Valea Mare iar la sud pe cea a Lădăuțiului Mare.
Pasul Predeluș (Munții Întorsurii)
[modificare | modificare sursă]Pasul Predeluș din Munceii Întorsurii cunoscut și sub numele de Pasul Teliu ( 45°40'29.43"N 25°58'6.12"E), este o trecătoare secundară situată pe DN10 („Drumul Teliului”[8]) la altitudinea de 840 m, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Sfântu Gheorghe, fiind situat între satul Teliu, Comuna Teliu, Brașov – aflat la est și satul Brădet care aparține de orașul Întorsura Buzăului, Covasna[8] - aflat la vest.[9]
Pasul Zizin
[modificare | modificare sursă]Pasul Zizin[7] (sau Dălghiu[10]) ( 45°34'28.90"N 25°54'13.03"E) este o trecătoare secundară situată pe DJ 103A, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Sfântu Gheorghe, fiind situată între satele Zizin, Comuna Tărlungeni, Brașov – aflat la est și Vama Buzăului, Comuna Vama Buzăului, Brașov[8] - aflat la vest. Trecătoarea este localizată între Munceii Întorsurii – localizați la nord și Munții Ciucaș – localizați la sud și, se află pe cumpăna apelor dintre văile Zizinului sitată la vest și cea a Dălghiului situată la est.[11]
Pasul Tabla Buții
[modificare | modificare sursă]Carpații Meridionali
[modificare | modificare sursă]Pasul Jina
[modificare | modificare sursă]Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: realitatea identificării sale ca și pas montan, deoarece în hărțile uzuale nu este figurat ca și trecătoare, fiind trecut doar drumul care suie și coboară peste Coasta Jinei Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
Pasul Jina este o trecătoare secundară în Carpații Meridionali care realizează o legătură suplimentară la Dobra (județul Alba), dintre DN67C (Transalpina) și Sibiu, prin intermediul DJ106E, peste Coasta Jinei. Altitudinea acestuia este de 984 m, pasul aflându-se în vecinătatea localității Jina din județul Sibiu.
Carpații Occidentali
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Subcap. Potențialul turistic – Cap. Turism – Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Nicolae Barbu, Liviu Ionesi, Colecția: Munții Noștri Nr. 39, Editura Sport-Turism, București, 1987
- ^ Obcinele Bucovinei Harta turistică, Vasile Băican, accesat 2014.05.16
- ^ Planșa 12, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
- ^ Google Earth
- ^ Planșa 46, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
- ^ Marcu, Oliviu & Ratz, Zoltan; Munții Giurgeu – Harta Turistică; București; 1974
- ^ a b c d en Morphoclimatic significance of the intr-montane position of Întorsura Buzăului depression, Marioara Costea, Acta Oecologica Carpatica III, "Lucian Blaga" University of Sibiu, Faculty of Sciences, Department of Ecology and Environment Protection, Sibiu, 2010, p. 3 accesat 2014.05.28
- ^ a b c d e f Depresiunea Întorsura Buzăului. Așezarea geografică., Potcovaru Radu(Prof.), Lucrare de grad didactic I, 2008, p. 3
- ^ a b c d Planșa 47, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
- ^ a b c en Aspects Regarding the Origin and the Evolution of the Population and Settlements in the Întorsura Buzăului Depression, A. Niță, Geographia - Studia Universitas Babeș-Bolyai anul LX 2/2010, p. 100, accesat 2014.05.28
- ^ Planșa 61, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- ***; România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 20 iulie 2000