Sari la conținut

Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca

46°46′17″N 23°35′12″E (Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca) / 46.7715°N 23.5868°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Obeliscul Carolina
Obeliscul Carolina și Biserica Franciscană (Piața Muzeului)
Obeliscul Carolina și Biserica Franciscană (Piața Muzeului)
Poziționare
Coordonate46°46′17″N 23°35′12″E ({{PAGENAME}}) / 46.7715°N 23.5868°E
LocalitateCluj-Napoca
JudețCluj
ȚaraRomânia
AdresaPiața Muzeului, municipiul Cluj-Napoca[1]
Edificare
PietrariMihály Schindler și Antal Schindler[2]
SculptoriAntal Csűrös, Josef Klieber[2]
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Data finalizării1831
Înălțime10
Clasificare
Cod LMICJ-III-m-B-07816

Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca, cunoscut și ca Stâlpul Carolina sau Ștatua Carolina (în maghiară Karolina-oszlop), a fost ridicat în 1831 sub forma unei coloane monumentale. Se găsește în Piața Muzeului.

În 1817 împărăteasa austriacă Carolina Augusta împreună cu soțul ei, împăratul Francisc I, au efectuat o vizită la Cluj, cu scopul de a întări loialitatea supușilor din această parte a imperiului. Vizita la Cluj a fost în continuarea vizitelor efectuate de perechea imperială la Bistrița, respectiv Dej. Ca urmare a acestei vizite, clujenii au inițiat un proiect de construire a unui monument dedicat acestei vizite. Proiectul s-a oprit din lipsa fondurilor, el fiind realizat în cele din urmă de donația de 16.000 de forinți a procurorului Clujului, Imre Topler, care spera ca în urma realizării obeliscului să îi fie acordat gradul nobiliar pe care îl solicitase.[3]

Inițial Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piața Unirii (fosta Piața Mare). În anul 1898 ea a fost mutată în actuala Piața Muzeului (fosta Piața Mică sau Piața Carolina Augusta) cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matia Corvin.

Acesta este primul monument laic al Clujului, celelalte construite până atunci în oraș având semnificație religioasă.

În imediata vecinătate a obeliscului se află Palatul Mikes din Cluj.

Obeliscul are o înălțime de 10 m, iar pe 3 laturi ale sale sunt basoreliefuri cu aspecte din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripție latină[4] (evocă această vizită), intrarea alaiului imperial în Cluj prin Poarta de Mijloc a cetății și vizita la Spitalul Orășenesc (Piața Muzeului nr.6). Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri și cei 4 vulturi de piatră care țin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni - sculptorul Anton Csürös și profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfățișând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber (1773-1850).[5]

Descrierea reprezentărilor plastice de pe cele patru laturi:

  • Est (latura principală). Sus: basorelief cu un înger care ține în brațe un medalion cu portretele lui Francisc și Carolina Augusta. Jos: basorelief cu intrarea în Cluj a alaiului imperial prin Poarta Străzii de Mijloc.
  • Sud: basorelief cu stema orașului Cluj (cu 3 turnuri) în secolul al XIX-lea.
  • Vest: basorelief cu vizita perechii imperiale la Spitalul Orășenesc din Cluj (Piața Muzeului nr.6, clădire demolată în anul 1914). Carolina Augusta dă bani unei cerșetoare la intrarea în spital.
  • Nord: inscripția latină din fontă (evocă vizita perechii imperiale la Cluj).

Pe fiecare dintre cele patru colțuri de deasupra bazei obeliscului, se alfă câte o statuie reprezentând un vultur care ține în cioc câte o cunună de lauri din fier forjat. Vulturii au fost sculptați din calcar.

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ a b Obeliscul Carolina în enciclopedia Transindex[nefuncționalăarhivă]
  3. ^ Lukács József, p. 60-63.
  4. ^ Inscripția latină: FRANCISCO.I. AUSTRIAE.IMPERATORI. HUNGARIAE.BOHEMIAE.REGI. MAGNO.PRINCIPI.TRANSSILVANIAE. PIO.FELICI.AUGUSTO. ET. CAROLINAE.AUGUSTAE. IMPERATRICI.SERENISSIMAE. CHARUM.HUNG.SUUM. TRANSSILVANIAE.PRINCIPATUM. EIUSQUE.METROPOLIM. A.D.MDCCCXVII. CLEMENTISSIME.INVISENTIBUS. LIBERA.REGIA.CIVITAS. CLAUDIOPOLIS. DEVOTISSIME. POSUIT.
  5. ^ Ștefan Pascu, p. 261.
  • Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. București. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Obeliscul Carolina din Cluj