Misiune creștină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

O misiune creștină este un efort organizat pentru a răspândi creștinismul către noii convertiți.[1] Misiunile implicau trimiterea peste graniță a unor persoane numite misionari pentru desfășurarea unor activități de evanghelizare sau pentru alte activități educaționale și caritabile.[2] Există câteva tipuri diferite de călătorii misionare: pe termen scurt, pe termen lung, cu scopuri complexe sau pur și simplu pentru a-i ajuta pe oamenii aflați în nevoi. Unii oameni au ales să-și dedice întreaga viață desfășurării unor activități misionare. Misionarii au autoritatea de a propovădui credința creștină (și, uneori, de a administra Sfintele Taine) și de a oferi ajutor umanitar. Doctrinele creștine (cum ar fi „doctrina iubirii”, care este practicată de multe misiuni) permit acordarea de ajutor fără a impune convertirea religioasă.

Istoria misiunilor creștine[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche misiune creștină, propovăduirea creștinismului de către apostolii lui Isus, s-a desfășurat până la distrugerea celui de-al doilea Templu de către romani în anul 70. Nu este clar dacă a existat sau nu un prozelitism evreu care să fi servit drept model pentru prozelitismul primilor creștini. Extinderea misiunii creștine peste granițele teritoriului evreiesc pentru convertirea celor care nu erau evrei a devenit un subiect intens dezbătut, în special la Sinodul de la Ierusalim din jurul anului 50. Apostolul Pavel a fost un promotor timpuriu al acestei extinderi și a adaptat mesajul creștin pentru culturile greacă și romană, permițându-i să-și depășească rădăcinile sale evreiești.

Începând din Antichitatea târzie o mare parte a activității misionare a fost efectuată de membrii ordinelor religioase. Mănăstirile organizau misiuni și sprijineau înființarea de biblioteci și efectuarea unor cercetări practice, toate acestea fiind percepute ca activități ce aveau ca scop reducerea sărăciei și suferinței umane și slăvirea Dumnezeului creștinismului. De exemplu, comunitățile nestoriene au evanghelizat unele teritorii din Asia Centrală, precum Tibetul, China și India.[3] Cistercienii au evanghelizat o mare parte a Europei de Nord, dezvoltând, de asemenea, majoritatea tehnicilor clasice ale agriculturii europene. Sfântul Patrick a evanghelizat o mare parte a Irlandei. Sfântul David a fost activ în Țara Galilor.

În timpul Evului Mediu, Ramon Llull (aprox. 1232 - 1315) a avansat conceptul de predicare a creștinismului în provinciile musulmane și de convertire a musulmanilor prin intermediul mijloacelor non-violente.[4] Viziunea organizării unei misiuni pe scară largă în provinciile locuite de musulmani s-a destrămat odată cu moartea lui pentru a fi revitalizată abia în secolul al XIX-lea.

Perioada medievală[modificare | modificare sursă]

În Evul Mediu, mănăstirile creștine și misionari precum Sfântul Patrick și Adalbert de Praga au propagat educația științifică și religia dincolo de granițele vechiului Imperiu Roman. În secolul al VII-lea papa Grigorie cel Mare a trimis mai mulți misionari, inclusiv pe Augustin de Canterbury, în Anglia. Misiunea Hiberno-Scoțiană a fost înființată în anul 563.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XIV-lea, călugări franciscani precum William de Rubruck, Ioan de Montecorvino și Giovanni ed 'Magnolia au fost trimiși ca misionari în Orientul Apropiat și în Orientul Îndepărtat. Călătoriile lor i-au adus până în China, unde misionarii au încercat să-i convertească pe mongolii aflați în plină expansiune teritorială, în special pe marii hani ai Imperiului Mongol. (Vezi de asemenea misiunile romano-catolice medievale din China.)

Misiunile catolice după 1492[modificare | modificare sursă]

Unul dintre scopurile principale ale expediției lui Cristofor Columb, finanțate de regina Isabella a Spaniei, a fost răspândirea creștinismului. În epoca marilor descoperiri, Spania și Portugalia au înființat mai multe misiuni în coloniile lor americane și asiatice. Ordinele cele mai active în plan misionar erau iezuiții, augustinienii, franciscanii și dominicanii. Portughezii au trimis misiuni în Africa, care sunt unele dintre cele mai cunoscute misiuni din istorie. În timp ce unele dintre misiunile catolice occidentale erau asociate cu imperialismul și opresiunea, altele (îndeosebi misiunea iezuită a lui Matteo Ricci în China) erau relativ pașnice și urmăreau mai degrabă integrarea culturală decât imperialismul.

Atât în Portugalia, cât și în Spania religia era o parte integrantă a politicii statului, iar evanghelizarea era privită ca având atât beneficii spirituale, cât și beneficii politico-economice. Ori de câte ori aceste puteri încercau să-și extindă teritoriile sau influența, erau trimiși misionari. Prin Tratatul de la Tordesillas cele două puteri maritime au împărțit lumea în sfere exclusive de influență, comerț și colonizare. Prozelitismul catolic în Asia a fost inclus în politica coloniilor portugheze.

Misiunile catolice din Asia[modificare | modificare sursă]

Comerțul portughezilor cu țările din Asia a devenit rapid profitabil începând din 1499, iar misionarii iezuiți au venit în India în jurul anului 1540. Guvernul colonial din Goa a sprijinit misiunea iezuită, oferindu-le stimulente creștinilor botezați. Mai târziu, Biserica Romano-Catolică a trimis misionari iezuiți în China (începând din 1552) și în alte țări din Asia.[5][6]

Misiunile protestante[modificare | modificare sursă]

Reforma Protestantă s-a desfășurat în Europa la începutul secolului al XVI-lea. Timp de mai bine de o sută de ani, bisericile protestante timpurii au fost prinse într-un conflict cu Biserica Catolică și nu s-au concentrat puternic pe organizarea unor misiuni în țările „păgâne”.[7] Inițial au pus mai mult accentul pe răspândirea credinței protestante în ținuturile creștine, identificând papalitatea cu Antihristul.[8]

Thomas Coke (1747-1814), primul episcop al metodiștilor americani, a fost „Părintele misiunilor metodiste”. După o perioadă în care a trăit în Statele Unite ale Americii, întărind biserica metodistă de acolo, alături de colegul său episcopalian Francis Asbury, Coke a plecat într-o activitate misionară. În timpul petrecut în America, Coke a desfășurat o activitate energică pentru a spori sprijinul oferit de metodiști pentru misiunile creștine și pentru a forma misionari. El a murit în timpul unei călătorii în India, dar moștenirea sa spirituală lăsată metodiștilor - pasiunea sa pentru misiuni - continuă.

China[modificare | modificare sursă]

Predică misionară în China folosind Cartea fără cuvinte

Un val de misiuni protestante ce a vizat regiunile interioare ale Chinei a demarat la începutul anilor 1850, sub conducerea lui Hudson Taylor (1832-1905), care a fondat în 1865 Misiunea din interiorul Chinei. Taylor a fost sprijinit ulterior de Henry Grattan Guinness (1835-1910), care a fondat în 1883 Colegiul Cliff, care continuă și în prezent să-i pregătească și să-i înzestreze pe misionari pentru a desfășura activități pe plan global.

Imperiul Britanic[modificare | modificare sursă]

În secolul al XVIII-lea și mai ales în secolul al XIX-lea misionarii din Marea Britanie au văzut teritoriul Imperiului Britanic ca un câmp fertil pentru prozelitismul creștin. În activitatea misionară au fost implicate denominațiunile creștine principale, inclusiv Biserica Anglicană, presbiterienii din Scoția și nonconformiștii. O mare parte a entuziasmului a apărut din renașterea evanghelică. Church Mission Society (CMS) a fost înființată în 1799 în cadrul Bisericii Anglicane[9] și a continuat să desfășoare activități în întreaga lume, inclusiv în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Orientul Mijlociu”.[10][11]

După 1870[modificare | modificare sursă]

Prin anii 1870 misiunile protestante din întreaga lume aveau ca obiectiv principal pe termen lung formarea unor biserici independente, autonome, care să se poată întreține singure. Creșterea naționalismului în lumea a treia i-a determinat pe critici să se plângă că misionarii îi învățau pe localnici modul de viață occidental și ignorau cultura indigenă. Răscoala boxerilor din China, care a avut loc în 1898, a implicat atacuri pe scară largă ale localnicilor asupra misiunilor creștine și a persoanelor convertite. Resursele alocate misiunilor au fost mult reduse în timpul Primului Război Mondial, iar majoritatea misionarilor germani au părăsit țara atunci când Imperiul Chinez s-a destrămat. Marea Criză Mondială din anii 1930 a reprezentat o lovitură puternică pentru finanțarea activităților misionare.[12]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Mission”. Encyclopædia Britannica. Accesat în . 
  2. ^ https://www.dictionary.com/browse/missionary
  3. ^ Jenkins, Philip (). The Lost History of Christianity: The Thousand Year Golden Age of the Church in the Middle East, Africa, and Asia —and How It Died. 
  4. ^ Bridger, J. Scott (februarie 2009). „Raymond Lull: Medieval Theologian, Philosopher, and Missionary to Muslims” (PDF). St Francis Magazine. 5 (1): 1–25. Accesat în . 
  5. ^ Liam Matthew Brockey, Journey to the east: The Jesuit mission to China, 1579–1724 (Harvard University Press, 2009)
  6. ^ Županov, Ines G. (). Missionary Tropics: The Catholic Frontier in India (16th–17th centuries). University of Michigan. ISBN 978-0-472-11490-0. 
  7. ^ Roy, Olivier (). Holy Ignorance. New York: Columbia University Press. pp. 48–56. ISBN 978-0-231-70126-6. 
  8. ^ Walls, Andrew F. (noiembrie 2016). „Eschatology and the Western Missionary Movement”. Studies in World Christianity (în engleză). 22 (3): 182–200. doi:10.3366/swc.2016.0155. 
  9. ^ Ward, Kevin (). A History of Global Anglicanism. New York: Cambridge U Press. p. 34. 
  10. ^ Susan Thorne (). Congregational Missions and the Making of an Imperial Culture in Nineteenth-Century England. Stanford University Press, ch 1. ISBN 9780804765442. 
  11. ^ Andrew Porter, Religion versus Empire?: British Protestant Missionaries and Overseas Expansion, 1700–1914 (2004)
  12. ^ Erwin Fahlbusch, ed. The Encyclopedia of Christianity (1999) 1:301, 416–7

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Anderson, Gerald H., (ed.) Biographical dictionary of Christian missions, Simon & Schuster Macmillan, 1998
  • Arles, Siga. Theological Education for the Mission of the Church in India: 1947 - 1987, New York: Peter Lang, 1992.
  • Bainbridge, William F. Around the World Tour of Christian Missions: A Universal Survey (1882) 583 pages; full text online
  • Barnes, Jonathan S. Power and Partnership: A History of the Protestant Mission Movement (Wipf and Stock Publishers, 2013)
  • Barrett, David, ed. World Christian Encyclopedia, Oxford University Press, 1982.
  • Beaver, R. Pierce. "North American Thought on the Fundamental Principles of Missions During the Twentieth Century." Church History 21.4 (1952): 345-364.
  • Beaver, R. Pierce. ed American Missions in Bicentennial Perspective(1977).
  • Beaver, Robert Pierce. American Protestant Women in World Mission: History of the First Feminist Movement in North America. (WB Eerdmans Publishing Company, 1980).
  • Beaver, Robert Pierce. Church, state, and the American Indians: two and a half centuries of partnership in missions between Protestant churches and government (Concordia Pub. House, 1966).
  • Beaver, Robert Pierce. Missionary Motivation through Three Centuries (1968).
  • Best, Jeremy. "Godly, International, and Independent: German Protestant Missionary Loyalties before World War I." Central European History (2014) 47#3 pp: 585–611.
  • Bevans, Stephen B. A Century of Catholic Mission (2013) excerpt; wide-ranging survey focused on 20th century worldwide
  • The Catholic Encyclopedia, (1913) online, worldwide detailed coverage
  • Cnattingius, Hans. Bishops and societies: A study of Anglican colonial and missionary expansion, 1698–1850 (1952)
  • Dries, Angelyn. The missionary movement in American Catholic history (Maryknoll, NY: Orbis Books, 1998)
  • Endres, David J. American Crusade: Catholic Youth in the World Mission Movement from World War I Through Vatican II (2010)
  • Etherington, Norman, ed. Missions and Empire (Oxford History of the British Empire Companion Series) (2008)
  • Fitzpatrick-Behrens, Susan. The Maryknoll Catholic Mission in Peru, 1943–1989: Transnational Faith and Transformation (2012)
  • Glazier, Michael and Monika K. Hellwig, eds., The Modern Catholic Encyclopedia, Liturgical Press, 2004
  • Glover, Robert H. The Progress of World-Wide Missions, rev. by J. Herbert Kane., Harper and Row, 1960
  • Graham, Gael. Gender, culture, and Christianity: American Protestant mission schools in China, 1880–1930 (P. Lang, 1995)
  • Herzog, Johann Jakob, Philip Schaff, and Albert Hauck. The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, 12 volumes, Funk and Wagnalls Company, 1910–11
  • Hollinger, David A. Protestants Abroad: How Missionaries Tried to Change the World but Changed America (2017) excerpt
  • Huntley, Martha. Caring, growing, changing: a history of the Protestant mission in Korea (Friendship Press, 1984)
  • Hutchison, William R. (). Errand to the World: American Protestant Thought and Foreign Missions. University of Chicago Press. ISBN 9780226363103. 
  • Kane, J. Herbert. A Concise History of the Christian World Mission, Baker, 1982
  • Latourette, Kenneth Scott. A History of the Expansion of Christianity, 7 volumes, (1938–45), the most detailed scholarly history
  • MacCulloch, Diarmaid. Christianity: The First Three Thousand Years (2009)
  • Moreau, A. Scott, David Burnett, Charles Edward van Engen and Harold A. Netland. Evangelical Dictionary of World Missions, Baker Book House Company, 2000
  • Neill, Stephen. A History of Christian Missions. Penguin Books, 1986
  • Newcomb, Harvey. A Cyclopedia of Missions: Containing a Comprehensive View of Missionary Operations Throughout the World : with Geographical Descriptions, and Accounts of the Social, Moral, and Religious Condition of the People (1860) 792 pages complete text online
  • Pocock, Michael, Gailyn Van Rheenen, Douglas McConnell. The Changing Face of World Missions: Engaging Contemporary Issues And Trends (2005); 391 pages
  • Ragsdale, John P. Protestant mission education in Zambia, 1880–1954 (Susquehanna University Press, 1986)
  • Robert, Dana L. Christian Mission: How Christianity Became a World Religion (2009), 226pp; short survey
  • Stanley, Brian. The Bible and the Flag: Protestant Mission and British Imperialism in the 19th and 20th Centuries (1990)
  • Stanley, Brian. The Global Diffusion of Evangelicalism: The Age of Billy Graham and John Stott (2013)
  • Tejirian, Eleanor H., and Reeva Spector Simon, eds. Conflict, Conquest, and Conversion: Two Thousand Years of Christian Missions in the Middle East (Columbia University Press; 2012) 280 pages; focus on the 19th and 20th centuries.
  • Tyrrell, Ian. Reforming the World: The Creation of America's Moral Empire (2010) excerpt and text search
  • Tucker, Ruth. From Jerusalem to Irian Jaya:From Jerusalem to Irian Jaya: A Biographical History of Christian Missions (2nd ed. 2004) excerpt and text search
  • Yates, Timothy. The Conversion of the Maori: Years of Religious and Social Change, 1814–1842 (2013)
  • Županov, Ines G. (). Missionary Tropics: The Catholic Frontier in India (16th–17th centuries). University of Michigan. ISBN 978-0-472-11490-0. 
  • Journal Social Sciences and Missions (Leiden: Brill), 1995–...
Pozitivă sau neutră
  • Gailey și Culbertson. Descoperirea misiunilor de către ISBN: 0-8341-2257-X
  • Operațiunea Johnstone World ISBN: 1-85078-357-8
  • Moreau, Corwin și McGree. Prezentarea misiunilor mondiale ISBN: 0-8010-2648-2
  • Olson, C. Gordon. Ce face Dumnezeu în lume? Gospel Publishers Globală, 2003
  • Parker, J. Fred. Misiune în lume . Editura Nazarene, 1988
  • Van Rheenen Misiuni de ISBN: 0-310-20809-2
  • Winter and Hawthorne, eds. Perspective asupra mișcării creștine mondiale ISBN: 0-87808-289-1
Critică

Legături externe[modificare | modificare sursă]