Dumnezeu Fiul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Dumnezeu odihnindu-se după creație – Hristos este descris drept creator al lumii, Mozaic bizantin din Monreale, Sicilia.

Dumnezeu Fiul (în greacă Θεός ὁ υἱός, în latină Deus Filius) este a doua persoană a Sfintei Treimi în teologia creștină.[1] Doctrina trinitară a creștinismului îl identifică pe Isus ca încarnarea lui Dumnezeu, de aceeași ființă (consubstanțial), dar distinct ca persoană, cu Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Duhul Sfânt (prima și cea de-a treia persoană ale Sfintei Treimi).

Origine[modificare | modificare sursă]

Expresia „Dumnezeu Fiul” nu apare în Biblie,[2][3] ci este găsită în scrierile creștine de mai târziu.[4] Printr-o eroare de transcriere termenul apare într-un manuscris medieval, MS No. 1985, unde în Galateni 2:20 „Fiul lui Dumnezeu” este schimbat cu „Dumnezeu Fiul”.[5]

Termenul din limba română este o traducere a termenului latin așa cum apare în Crezul Atanasian și în alte texte din perioada de început a creștinismului. În limba greacă expresia „Dumnezeu Fiul” este Theos o Iios (Θεόςυἱός), diferită de ὁ υἱός του Θεού, „Fiul lui Dumnezeu”, formată din substantivul la nominativ o Iios și substantivul la genitiv tu Theu. În latină expresia „Dumnezeu Fiul” este formată din două substantive la cazul nominativ Deus și Filius. Termenul deus filius este găsit în Crezul Atanasian: „Et tamen non tres omnipotentes, sed unus omnipotens. Ita Deus Pater, Deus Filius, Deus [et] Spiritus Sanctus.” (fiind distincte de forma genitivală filius Dei „fiul lui Dumnezeu”), dar această frază este tradusă astfel: „Și totuși nu trei atotputernici, ci unul atotputernic. Astfel Tatăl e Dumnezeu, Fiul e Dumnezeu și Duhul Sfânt e Dumnezeu”.[6]

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Termenul deus filius apare în Crezul Sfântului Atanasie, unde există versetele Deus Pater, Deus Filius, Deus Spiritus Sanctus: Et tamen non tres Dii, sed unus est Deus.[7]

Termenul este folosit de Sfântul Augustin în Despre Sfânta Treime, ca de exemplu în discuția despre ascultarea Fiului față de Dumnezeu Tatăl: deo patri deus filius obediens,[8] și în Predica 90 despre Noul Testament :„2. Rețineți aceasta ca un adevăr neclintit și statornic, dacă veți continua să fiți catolici, că Dumnezeu Tatăl l-a născut pe Dumnezeu Fiul în afara timpului și L-a întrupat dintr-o Fecioară înlăuntrul timpului.”[9]

Mărturisirea de credință de la Augsburg (1530) a adoptat expresia Gott der Sohn.[10]

Jacques Forget notează în articolul „Sfântul Duh” din Enciclopedia catolică (1910) că „Printre apologeți, Athenagoras menționează Duhul Sfânt împreună cu, și, pe același plan cu, Tatăl și Fiul. «Cine nu ar fi uimit», spune el (O pledoarie pentru creștini 10), «să audă că suntem numiți atei, noi cei care îl mărturisim pe Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Duhul Sfânt și îi considerăm unul singur ca putere și deosebiți ca precedență.»”.[11]

Noul Testament[modificare | modificare sursă]

Expresia „Fiul lui Dumnezeu” este folosită cu referire la Isus în Evanghelia după Marcu la început în versetul 1:1 și la sfârșit în capitolul 15, versetul 39. Max Botner a scris: „Într-adevăr, dacă Marcu 1:1 prezintă «înțelegerea normativă» a identității lui Isus, se face apoi o diferență semnificativă care este inclusă în text”.[12]

Logos-ul sau Cuvântul din textul Evangheliei după Ioan, „La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul” (Ioan 1:1), este rostirea lui Dumnezeu, exprimând voia și gândurile Sale în creația și revelația Sa. Textul este adesea interpretat în special de trinitarieni pentru a-l identifica pe „preexistentul” Isus cu acest Cuvânt.

Pasajul Comma Johanneum (1 Ioan 5:7) din unele versiuni ale Bibliei îl include pe Fiul în fraza „Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul și Sfântul Duh, și Acești trei Una sunt.”.[13]

Credința creștină afirmă că Isus este Fiul unul-născut al lui Dumnezeu. (Ioan 3:16)[14] Isus s-a identificat el însuși în scrierile canonice ale Noului Testament: „Isus le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt mai înainte de a fi fost Avraam” (Ioan 8:58),[15] despre care unii trinitarieni cred că este o referire la interacțiunea lui Moise cu Dumnezeu din Vechiul Testament. „Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: «Eu sunt Cel ce sunt». Apoi i-a zis: «Așa să spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!»”. (Exodul 3:14)[16]

O variantă manuscrisă a pasajului Ioan 1:18 (Θεὸν οὐδεὶς ἑώρακεν πώποτε· μονογενὴς Θεὸς ὁ ὢν εἰς τὸν κόλπον τοῦ Πατρὸς, ἐκεῖνος ἐξηγήσατο) a condus la traduceri precum „unicul și singurul Fiu” (NIV, 1984) cu referire la Fiul.[17]

Utilizarea teologică ulterioară a acestei expresii (sub forma latină: Deus Filius) reflectă ceea ce a devenit o interpretare standard a referirilor din Noul Testament, sugerând divinitatea lui Iisus, dar deosebind persoana lui Isus de o altă persoană a Sfintei Treimi numită Tatăl. Ca atare, titlul este asociat mai mult cu dezvoltarea doctrinei Sfintei Treimi. Trinitarienii cred că o referire clară la Sfânta Treime apare în pasajul Matei 28:19: „Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gilles Emery (). The Trinity: An Introduction to Catholic Doctrine on the Triune God. Catholic University of America Press. ISBN 978-0-8132-1864-9. 
  2. ^ Burnap, George Washington (). Expository lectures on the principal passages of the Scriptures which relate. Boston, Massachusetts: James Munroe and Company. p. 19. Accesat în . Nu există o astfel de expresie în Biblie: «Dumnezeu Fiul» sau «Dumnezeu Sfântul Duh». 
  3. ^ Rhodes, Ron (). The Challenge of the Cults and New Religions: The Essential Guide to Their History, Their Doctrine, and Our Response. Zondervan, Michigan: Zondervan. p. 258. ISBN 0310232171. Accesat în . Penticostalii netrinitarieni susțin că Scriptura nu indică niciodată faptul că nașterea ca fiu a lui Isus este o naștere mai înainte de toți vecii. Termenul «Fiul cel veșnic» nu este găsit nicăieri în Biblie. Nici termenul «Dumnezeu Fiul» nu este în Biblie. 
  4. ^ Hick, John (). The Metaphor of God Incarnate: Christology in a Pluralistic Age (ed. 2nd). Louisville, Kentucky: Westminster John Knox Press. p. 31. ISBN 0664230377. Accesat în . Se observă că nu tinde dincolo de noțiunea pretinitariană de «Fiul lui Dumnezeu» către ideea trinitariană propriu-zisă de «Dumnezeu Fiul». 
  5. ^ Ehrman, Bart D. (). The Orthodox Corruption of Scripture: The Effect of Early Christological Controversies On The Text of The New Testament. New York, New York: Oxford University Press. p. 86. ISBN 9780195102796. Accesat în . ... prin adăugarea întocmai a cuvintelor care fuseseră omise anterior, tov viov, dar în locul greșit, făcând ca textul să se citească acum «credința în Dumnezeu Fiul ...», deși nici una dintre celelalte expresii («Dumnezeu Hristos», «Dumnezeu Fiul») nu apar în acest fel în textele lui Pavel. 
  6. ^ Philip Schaff (1877b), The Creeds of Christendom.
  7. ^ F. Donald Logan A history of the church in the Middle Ages, 2002, p. 10: „El a fost rezumat mai târziu în Crezul Atanasian: Ita deus pater, deus filius, deus spiritus sanctus, Et tamen non tres dii, sed unus est deus. (Astfel Tatăl e Dumnezeu, Fiul e Dumnezeu și Duhul Sfânt e Dumnezeu. Și totuși nu trei dumnezei, ci un Dumnezeu.”
  8. ^ Luigi Gioia, The theological epistemology of Augustine's De Trinitate, 2008, „... ascultarea lui Cristos pe cruce este ascultarea lui Dumnezeu Fiul față de Dumnezeu Tatăl: «ce exemplu mai mare de ascultare» ... exemplum qui per inobedientiam perieramus quam deo patri deus filius obediens usque ad mortem crucis?”
  9. ^ Augustin, „Sermon 90 on the New Testament”, traducerea în engleză a lui MacMullen din 1888.
  10. ^ The Augsburg Confession: a commentary Leif Grane, John H. Rasmussen – 1987 „GT: «Dass Gott der Sohn sei Mensch worden, geborn aus der reinen Jungfrauen Maria» (că Dumnezeu Fiul a devenit om, născut din Fecioara Maria).”
  11. ^ Jacques Forget (1910) in the Catholic Encyclopedia article "Holy Ghost"
  12. ^ Botner, Max (). „The Role of Transcriptional Probability in the Text-Critical Debateon Mark 1:1”. Catholic Biblical Quarterly. 77 (3): 468, 467–480. 
  13. ^ „1 John 5:7”. Biblia.com. Faithlife. Accesat în . 
  14. ^ „John 3:16 | The New King James Version”. Biblia. Accesat în . 
  15. ^ „John 8:58 | The New King James Version”. Biblia. Accesat în . 
  16. ^ „Exodus 3:14 | The New King James Version”. Biblia. Accesat în . 
  17. ^ „John 1:18 No one has ever seen God, but the one and only Son, who is himself God and is in closest relationship with the Father, has made him known”. bible.cc. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]