Eclesiologie
Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
Acest articol este parte a seriei despre Creștinism |
![]() |
Isus din Nazaret Mărturisiri de credință (crezuri) Simboluri Ritualuri creștine |
Eclesiologia (sau Ecleziologia) în teologia creștină este studiul bisercii constând în istoria ei, organizarea ei și rolul ei în Creștinism. Cuvântul eclesiologie provine din Greacă ἐκκλησία (ekklēsia) însemnând „adunare” sau „biserică”[1]. În lumea greco-romană, eclesia se referea la adunarea legislativă a orașului respectiv, iar λογία (logía) însemnând „vorbă”[2].
Eclesiologia ortodoxă[modificare | modificare sursă]
Ortodocșii afirmă că Biserica a fost întemeiată la Pogorârea Sfântului Duh și este condusă de Iisus Hristos, iar rolul ei este pentru a restabili comuniunea dintre Dumnezeu și poporul Său și mântuirea acestuia[3].
Conform Crezului niceo-constantinopolitan, ortodocșii mărturisesc că Biserica este:
- una, pentru că este singura biserică a lui Dumnezeu, cea stabilită la Cincizecime.
- sfântă, pentru că a fost sfințită de către Iisus Hristos prin jerta de pe cruce și este ghidată de Sfântul Duh[4].
- sobornicească, pentru că este caracterizată de deplinătate și universalitate[5].
- apostolească, pentru că dobândește autoritatea dată Apostolilor de către Iisus pentru mărturisirea și propovăduirea Evangheliei și botezarea tuturor neamurilor[6][7].
Eclesiologia ortodoxă are la bază o tradiție de aproape două mii de ani, care joacă un rol crucial în definirea identității Bisericii, astfel Biserica Ortodoxă susține că se află într-o succesiune neîntreruptă cu Biserica apostolică și că a păstrat puritatea învățăturilor creștine și a tainelor de-a lungul timpului. Tradițiile Bisericii se reflectă în Sfânta Liturghie, în special în Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, care este considerată centrul vieții liturgice.
Biserica Ortodoxă se bazează pe autoritatea sinoadelor ecumenice pentru clarificarea doctrinelor și practicilor creștine. Cele mai importante sinoade ecumenice au fost cele din primul mileniu, care au definit doctrina trinitară, natura lui Hristos și canoanele bisericești.
În Ortodoxie există o ierarhie de onoare, în care Patriarhul Ecumenic de Constantinopol deține primația de onoare în Biserica Ortodoxă, astfel patriarhul nu deține autoritate asupra celorlalți patriarhi sau episcopi, însă joacă un rol important în menținerea unității și purității Bisericii. Patriarhul Ecumenic este privit ca "primul între egali" și nu ca Papa cu autoritate infailibilă.
Eclesiologia catolică[modificare | modificare sursă]
Eclesiologia protestantă[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- ^ bisericC483 - Română-Greacă Dictionary | WordReference.com, www.wordreference.com
- ^ CEBBCEBFCEB3CEAFCEB1 - Ελληνικά-Ρουμανικά Dictionary | WordReference.com (în greacă), www.wordreference.com
- ^ Ce este Biserica dupa invatatura ortodoxa?, www.crestinortodox.ro
- ^ De ce se numeşte Biserica „sfântă”? | Doxologia, doxologia.ro,
- ^ De ce Biserica noastră este numită sobornicească? | Doxologia, doxologia.ro,
- ^ De ce este Biserica Ortodoxă numită apostolică? | Doxologia, doxologia.ro,
- ^ Eclesiologie - OrthodoxWiki, ro.orthodoxwiki.org
Legături externe[modificare | modificare sursă]
[[1]]