Sari la conținut

Julio Cortázar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Julio Cortazar)
Julio Cortazar
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
orașul Bruxelles, Belgia[5] Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAurora Bernárdez[*]​
Carol Dunlop[*][[Carol Dunlop (Canadian writer and photographer (1946-1982))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Argentina
 Franța (–) Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză
limba spaniolă[2][6][7]
limba engleză Modificați la Wikidata
PseudonimJulio Denis  Modificați la Wikidata
StudiiFacultad de Filosofía y Letras (UBA)[*][[Facultad de Filosofía y Letras (UBA) (Faculty of Philosophy and Letters of the University of Buenos Aires)|​]]
Activitatea literară
Limbilimba spaniolă  Modificați la Wikidata
Specie literarărealism magic , poezie  Modificați la Wikidata
Operă de debutPrezențe
Opere semnificativeRayuela[*][[Rayuela |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Médicis pentru literatură străină
doctor honoris causa al Universității din Poitiers[*]​[8]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Julio Cortázar (n. , orașul Bruxelles, Belgia – d. , Paris, Franța) a fost un important romancier din Argentina, unul dintre cei mai importanți autori ai curentului școlii realismului magic sud-american.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Când Cortázar avea 4 ani, familia a revenit la Buenos Aires unde au locuit în cartierul Banfield. După ce și-a încheiat studiile la Facultatea de Litere a Universității din Buenos Aires în 1937, a devenit profesor de literatură franceză la Universitatea Națională din Cuyo, Mendoza, la jumătatea anilor '40. În Argentina a colaborat la revistele Sur și Realidad.

În 1951, opunându-se ascensiunii regimului lui Perón, Cortázar a emigrat în Franța, unde a locuit până la moarte. Din 1952 a lucrat ca traducător pentru UNESCO. Între proiectele sale de traduceri se numără o versiune spaniolă a romanului lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe, și a povestirilor lui Edgar Allan Poe, iar influența acestuia asupra povestirilor sale este unanim recunoscută.

La bătrânețe a devenit intelectual de stânga, a susținut cauza acesteia în America Latină și a lăudat revoluția cubaneză a lui Castro și programul mișcării sandiniste din Nicaragua.

A fost căsătorit de două ori: cu Aurora Bernárdez (în 1953) și cu Carol Dunlop; iar cu lituaniana exilată Ugné Karvelis a avut o relație intimă (1967-1970), fără a fi căsătoriți legal.

Julio Cortázar a murit de leucemie și a fost îngropat în Cimitirul Montparnasse.

Volume de povestiri

[modificare | modificare sursă]

Debutează în anul 1938 cu volumul de poeme Prezențe.

Alte volume antume sunt,

  • Bestiario (1951)
  • Sfârșitul jocului (1956)
  • Armele secrete (1959)
  • Povești cu cronopi si glorii (1962)
  • Toate focurile, focul (1966)
  • Ocolul zilei în optzeci de lumi (1967)
  • Urmăritorul și alte povestiri (1967)
  • Insula la amiază și alte povestiri (1971)
  • Octaedrul (1974)
  • Cineva în trecere pe aici, (1977)
  • Un oarecare Lucas (1979)
  • Cât de mult o iubim pe Glenda (1980)
  • Ceasuri nepotrivite (1982)
  • Autonauții de pe cosmopistă (1983)
  • Celalalt cer

Romane

[modificare | modificare sursă]
  • Rayuela (1963)
  • Șotron (1964)
  • Examenul (1950)
  • Premiile (1960)
  • Fantomas contra vampirilor multinaționali (1965)
  • 62 : model de asamblat, (1968)
  • Cartea lui Manuel, (1974)

Alte publicații

[modificare | modificare sursă]

A publicat, de asemenea, numeroase volume de poezii, teatru și eseuri.

Scenarii de film

[modificare | modificare sursă]

Cărți traduse în limba română

[modificare | modificare sursă]
  • Toate focurile, focul
  • Șotron
  • Povești cu cronopi și glorii
  • Câștigătorii
  • Fetele medaliei (nuvele)
  • Armele secrete
  • Cât de mult o iubim pe Glenda
  • Idolul cicladelor
  • Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Julio Cortázar” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  3. 1 2 „Julio Cortázar” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  4. 1 2 Itaú Cultural. Julio Cortázar (în portugheză). São Paulo: Enciclopédia Itaú Cultural[*]. ISBN 978-85-7979-060-7. OCLC 200770911. OL 28154359M. Wikidata Q41599984. Accesat în .
  5. 1 2 certificat de deces, Wikidata Q708653
  6. ↑ „Julio Cortázar”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  7. ↑ „Julio Cortázar”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  8. ↑ „Journal officiel de la République française” (în franceză). : 10436. ISSN 0242-6773. Wikidata Q1815103.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Julio Cortázar la Wikimedia Commons



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Julio_Cortázar&oldid=17166679