Juraj Jakubisko
| Juraj Jakubisko | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Kojšov, Košický kraj, Slovacia[5] |
| Decedat | (84 de ani)[6][7] Praga, Cehia[8] |
| Căsătorit cu | Deana Horváthová[*] (–)[9] Ľudmila Vašová[*] (–)[10] |
| Copii | Jorik Jakubisko[*] |
| Cetățenie |  Cehoslovacia (–)[5] Slovacia (–) |
| Ocupație | regizor de film scenarist operator de imagine regizor[*] scenarist de film[*] director de imagine artist vizual[*] pictor grafician[*] ilustrator[*] |
| Locul desfășurării activității | Praga[11] |
| Limbi vorbite | limba slovacă[12] |
| Alma mater | Škola umeleckých remesiel v Bratislave[*][13] Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze[*] |
| Premii | |
| artist emerit al Cehoslovaciei[*] (1988) Pribinov kríž II. triedy[*] (2003)[14] Medaile Za zásluhy 1. stupně[*] (2016)[15] Český lev za nejlepší filmový plakát[*] (2000) pentru Kytice[*][16] Český lev za nejlepší výtvarné řešení[*] (2008) pentru Elizabeth de Bathory, contesa însângerată[17] Výroční cena AČFK[*] (2008)[18] | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Juraj Jakubisko (n. , Kojšov, Košický kraj, Slovacia – d. , Praga, Cehia) a fost un regizor de film slovac, reprezentant al noului val. A regizat 15 filme artistice de lungmetraj între 1967 și 2008, ca de exemplu Păsări, orfani și nebuni (1972) sau Elizabeth de Bathory, contesa însângerată (2008). A realizat și scenariul câtorva filme pe care le-a regizat (ca de exemplu Păsări, orfani și nebuni, Tisícročná včela din 1983 sau Perinbaba din 1985). În 2000 a fost numit cel mai bun regizor slovac al secolului al XX-lea de către criticii de film și jurnaliști.[19] Munca sa este catalogată adesea ca realism magic.[19]
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în comuna Kojšov din Cehoslovacia, azi în Slovacia.
Înainte de a intra în industria filmului, Jakubisko a învățat fotografia de platou la o școală secundară pentru arte aplicate din Bratislava[19] și a lucrat pentru o companie de televiziune din Košice. În 1960 s-a mutat la Praga, unde a urmat Școala de Film și Televiziune a Academiei de Interpretare Artistică (Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze, FAMU), unde a studiat regia de film sub îndrumarea lui Václav Wasserman.[19] A absolvit în 1965 și a început să lucreze cu Alfréd Radok la cinematograful Laterna Magika din Praga. El a început să devină faimos la nivel internațional cu filmele sale experimentale de scurtmetraj înainte de a regiza primul său film de lungmetraj Kristove roky în 1967. Acest film a câștigat un premiu FIPRESCI și un premiu Josef von Sternberg în Mannheim, Germania.[19] În momentul apariției filmului, regizorul era considerat una din marile speranțe ale filmului modern contemporan.[20][21] Următorul său film de lung metraj, Zbehovia a pútnici, o antologie antirăzboi formată din trei părți care începe cu primul război mondial și se termină cu un război nuclear apocaliptic, a câștigat premiul Micul Leu de Aur pentru tinerii artiști de la Festivalul de Film de la Veneția.[19][22]
Cariera lui Jakubisko a fost puternic afectată de evenimentele politice din Cehoslovacia, lucrările sale fiind cenzurate în perioada care a urmat invaziei țărilor Pactului de la Varșovia, conduse de sovietici, ca răspuns la Primăvara de la Praga (1968). În timpul perioadei de „normalizare” care a urmat, a realizat câteva documentare, dar nu și filme importante.[19] A filmat în 1976 documentarul Trei saci de ciment și un cocos viu (Tri vrecia cementu a živý kohút), dar filmul a avut premiera peste doi ani, în 1978.
A revenit la filmul artistic de lungmetraj în 1979 cu Construiește case, plantează copaci (Postav dom, zasaď strom), care totuși a fost interzis pentru mesajele anti-regim, dar nu înainte de a avea o recepție pozitivă la un festival de film în Amsterdam.[19] Succesul de la Amsterdam s-a dovedit a fi revigorant pentru munca lui Jakubisko,[19] a urmat o perioadă destul de fertilă, culminând cu filmul epic din 1983 Albina de o mie de ani (Tisícročná včela). Acest film a avut un succes uriaș, cu toate biletele vândute în cinematografe multe timp de la premiera sa. Filmul a câștigat premii la festivalurile de film din Sevilla și Veneția și a fost numit mai târziu cel mai bun film al anilor 1980 de către jurnaliștii cehoslovaci.[19]
În 1985, Jakubisko a regizat un film pentru copii, Perinbaba (Scuturătoarea de perne), cu Giulietta Masina, soția lui Federico Fellini, cu care Jakubisko avea o prietenie strânsă.[19] Filmul lui Sedím na konári a je mi dobre (Stau pe creangă și mi-e bine, 1989), lansat cu trei luni înainte de sfârșitul regimului comunist din Cehoslovacia, a adus alte aprecieri pe plan internațional pentru Jakubisko, inclusiv Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Moscova în 1990.[19] În același an a avut premiera o altă peliculă a lui Jakubisko, filmul de groază suprarealist Dovidenia v pekle, priatelia! (Ne vedem în iad, prieteni!) , care a fost terminat în 1970 dar a fost interzis 20 de ani de cenzura comunistă.[19]
Jakubisko și soția sa Deana Horváthová s-au mutat la Praga ca urmare a dizolvării Cehoslovaciei în 1993 și au înființat o companie de producție, Jakubisko Film.[23] Următorul film de lung metraj al lui Jakubisko a fost Nejasná zpráva o konci světa (Raport confuz de la capătul lumii, 1997), o comedie satirică bazată pe profețiile lui Nostradamus. Este o viziune magică și realistă a unei lumi neechilibrate care are loc într-un sat din munți, la sfârșitul lumii - într-un timp necunoscut.[24] Filmul a câștigat patru premii Leul Ceh.[19] În 1998, Jakubisko s-a alăturat Academiei Europene de Film și a fost, de asemenea, recompensat cu premiul Maverick la Festivalul de Film Taos Talking Pictures din New Mexico.[25] În 2000 a fost numit cel mai bun regizor slovac al secolului al XX-lea de către scenariști și a câștigat Sigiliul de Aur la Belgrad pentru contribuția sa la cinematografia mondială.[19]
În iunie 2001 Jakubisko a fost numit lector universitar la Facultatea de Film și Televiziune a Academiei de Arte Plastice din Praga (Filmová a televízna fakulta, FAMU),[26] unde are un alma mater, și a fost distins cu un premiu pentru întreaga activitate de către Academia de Arte Frumoase Masaryk din Praga (Akademie výtvarných umění v Praze, AVU).[19] În 2002 a primit Leul Ceh pentru realizări artistice și a primit Crucea Pribinei de la Guvernul Slovaciei, un premiu special acordat celor care au contribuit la dezvoltarea economică, socială sau culturală a Slovaciei.[19] Următoarele sale filme au fost a fost Post coitum (în 2004), o comedie despre dragoste cu Franco Nero și Bathory (Elizabeth de Bathory, contesa însângerată în 2008), un film despre viața contesei Elisabeta Báthory, cunoscută pentru infamiile comise prin torturarea și uciderea a câtorva sute de fete.
Activități ulterioare
[modificare | modificare sursă]În mai 2012, în Praga, la 74 de ani, a fost supus unei proceduri chirurgicale de transplant de inimă.[27]
În anul 2013, Juraj Jakubisko a publicat prima parte a autobiografiei sale, Živé stříbro (cu sensul de Argintul viu).[28]
În 2018-2019 , a lucrat la filmul Perinbaba 2 (Mother Frost 2), o continuare a filmului Perinbaba (The Feather Fairy sau Scuturătoarea de perne) din 1985, filme bazate povestea Fântâna fermecată (în germană Frau Holle) de Frații Grimm. Filmul este în faza de post-producție și va avea premiera în cinematografele din Slovacia și Republica Cehă la sfârșitul anului 2019.[29]
Juraj Jakubisko a locuit în Praga.
Filmografie
[modificare | modificare sursă]
- Poslední nálet, 1960
- Každý den má své jméno, 1960
- Strieborný vietor, 1961
- První třída, 1962
- Mlčení, 1963
- Déšť, 1965
- Čekají na Godota (ro.: Așteptându-l pe Godot), 1965, scurtmetraj
- Kristove roky (Anii lui Christos), 1967, primul său film de lungmetraj
- Zbehovia a pútnici, 1968, lungmetraj
- Vtáčkovia, siroty a blázni (ro.: Păsări, orfani și nebuni), 1969
- Stavba storočia, 1972; documentar
- Slovensko - krajina pod Tatrami, 1975; documentar TV
- Bubeník Červeného kríža, 1977; documentar
- Tri vrecia cementu a živý kohút, 1978; documentar
- Postav dom, zasaď strom, 1980
- Nevera po slovensky, 1981; miniseral TV cu 2 părți
- Tisícročná včela (Albina de o mie de ani), 1983[30]
- Perinbaba, 1985. Adaptare a unui basm de frații Grimm.
- Pehatý Max a strašidlá, 1987
- Frankensteinova teta, 1987; miniserial TV
- Sedím na konári a je mi dobre, 1989[31]
- Dovidenia v pekle, priatelia, 1969/70, lansat în 1990
- Takmer ružový príbeh, 1990
- Lepší je být bohatý a zdravý než chudý a nemocný, 1992
- Nejasná zpráva o konci světa, 1997
- Post coitum, 2004
- Bathory (ro.: Elizabeth de Bathory, contesa însângerată), 2008
- Perinbaba 2, 2019
Filme cenzurate
[modificare | modificare sursă]Patru filme ale lui Jakubisko au fost cenzurate: Kristove roky din 1967, Zbehovia a pútnici din 1968, Vtáčkovia, siroty a blázni din 1969 și Dovidenia v pekle, priatelia din 1969/70, lansate în 1990 după Revoluția de catifea din Cehoslovacia.[32]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Juraj Jakubisko” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Juraj Jakubisko” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ „Juraj Jakubisko”. Filmportal.de. Wikidata Q15706812. Accesat în .
- ↑ „The Fine Art Archive”. Wikidata Q10855166.
- 1 2 „Records of persons of interest”. Wikidata Q104900509.
- ↑ „Juraj Jakubisko odišiel do večnosti, zostali nám nesmrteľné filmy” (în slovacă). . Accesat în .
- ↑ https://www.cas.sk/clanok/2773661/juraj-jakubisko-84-po-sebe-zanechava-obrovske-kulturne-dedicstvo-v-podobe-veldiel-premiery-perinbaby-2-sa-nedozil. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Divadelní noviny” (în cehă). Společnost pro Divadelní noviny[*]. . ISSN 1210-471X. Wikidata Q41567954. Accesat în .
- ↑ „iDNES.cz” (în cehă). . Wikidata Q12021344. Accesat în .
- ↑ https://www.cas.sk/clanok/682755/juraj-jakubisko-spomina-na-svoj-zivot-necakany-podraz-od-komunistov//. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Juraj Jakubisko”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Juraj Jakubisko” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Juraj Jakubisko” (în cehă). Česko-Slovenská filmová databáze[*]. . Wikidata Q3561957.
- ↑ (în slovacă) https://archiv.prezident.sk/schuster/indexa02f.html?379. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.hrad.cz/cs/ceska-republika/statni-vyznamenani/medaile-za-zasluhy/seznam-vyznamenanych. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ . Česká filmová a televizní akademie[*]. https://www.filmovaakademie.cz/cz/2000/drz-itele-ceny-cfta. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ . Česká filmová a televizní akademie[*]. https://www.filmovaakademie.cz/cz/2008/drz-itele-ceny-cfta. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ . Association of Czech Film Clubs[*] https://acfk.cz/vyrocni-ceny-acfk/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 „Juraj Jakubisko”. Ceska Televize. Accesat în .
- ↑ Mira Liehm, Antonín J. Liehm - The Most Important Art: Soviet and Eastern European Film After 1945, University of California Press, 1977, ISBN 0-520-03157-1, pag. 298-299
- ↑ Mihai Nadin - A trăi arta: elemente de metaestetică, Editura Eminescu, 1972, pag. 107-108
- ↑ Zbehovia a pútnici, csfd.cz
- ↑ „Despre Jakubisko Film”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ An ambiguous report about the end of the world, 1997 Arhivat în , la Wayback Machine., jakubiskofilm.com
- ↑ Chris Gore. 'The Ultimate Film Festival Survival Guide: The Essential Companion for Filmmakers and Festival-Goers' (Lone Eagle Publishing Company, 1999, First Ed. ISBN 1580650090) pp. 175
- ↑ FAMU, site-ul oficial
- ↑ „Jakubisko podstoupil transplantaci srdce, zřejmě jako nejstarší pacient”. iDNES.cz (în cehă). .
- ↑ Živé stříbro de Juraj Jakubisko, kosmas.cz
- ↑ Jakubisko finišuje Perinbabu 2: Zahrála si i Verešová a oživená mrtvá italská legenda!, blesk.cz. Adus la 22 noiembrie 2018. Accesat la 19 aprilie 2019
- ↑ Kevin Brochet, "Juraj Jakubisko: Tisícročná včela 1983."
- ↑ Andrew James Horton, "Juraj Jakubisko's Sedim na konari a je mi dobre."
- ↑ Peter Hames - Censorship: A World Encyclopedia, cap. Jakubisko, Editura Routledge, 2001, pag. 52, editor Derek Jones. ISBN-10: 1579581358; ISBN-13: 978-1579581350 Accesat la 19 aprilie 2019
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Václav Macek, Jelena PaStéková: Dejiny slovenskej kinematografie. Vydavatel’stvo Osveta, 1997.
- Renata Smatláková, Martina Smatlák: Filmové profily, slovenský reziséri hraných filmov (Film Profiles, Slovak Feature Film Directors). Slovenský filmový ústav, 2005.
- Pavol Branko: Straty a nálezy. Slovenkský filmový ústav, 2005.
- Stefan VraStiak, Marianna Forrayová, Rudolf Urc: Slovenský animovaný film. Slovenský filmový ústav, 1996.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
.jpg)
.jpg)
