James Buchanan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru economistul cu același nume și prenume, vedeți James M. Buchanan.
James Buchanan
James Buchanan, by George Peter Alexander Healy.jpg
Date personale
Nume la naștereJames Buchanan, Jr. Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Cove Gap, Pennsylvania[*], SUA Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Lancaster, SUA[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatWoodward Hill Cemetery[*] Modificați la Wikidata
PărințiJames Buchanan, Sr.[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriEdward Young Buchanan[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States (1867–1877).svg SUA Modificați la Wikidata
EtnieAmerican scoțiano-irlandez[*] Modificați la Wikidata
Religieprezbiterianism Modificați la Wikidata
Ocupațieom politic
om de stat Modificați la Wikidata
Al 15-lea președinte al Statelor Unite ale Americii Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deFranklin Pierce
Succedat deAbraham Lincoln
Al 17-lea secretar de stat al Statelor Unite Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deJohn C. Calhoun
Succedat deJohn M. Clayton
Senator al Statelor Unite Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deWilliam Wilkins[*]
CircumscripțiaPennsylvania
Ambasador al Statelor Unite în Federația Rusă Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deJohn Randolph of Roanoke[*]
Succedat deWilliam Wilkins[*]
Congressman în Camera Reprezentanților a SUA Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaPennsylvania's 4th congressional district[*]
În funcție
 – 
CircumscripțiaPennsylvania's 3rd congressional district[*]
Membru al Camerei Reprezentanților statului Pennsylvania Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaComitatul Lancaster, Pennsylvania

Partid politicPartidul Democrat
Alma materDickinson College[*]
Semnătură
James Buchanan Signature.png

James Buchanan Jr. (pronunțat /bjuːˈkænən/ ; n. ,[1][2][3][4][5] Cove Gap, Pennsylvania[*], SUA – d. ,[1][2][3][4][5] Lancaster, SUA[6]) a fost un politician american care a servit ca al 15-lea președinte al Statelor Unite (1857–1861), imediat înainte de Războiul Civil American. Membru al Partidului Democrat, a fost al 17-lea secretar de stat al SUA și avusese mandate în Senat și Camera Reprezentanților înainte de a deveni președinte.

Buchanan s-a născut la Cove Gap, Pennsylvania⁠(d), într-o familie de urmași ai unor scoțieni din Ulster⁠(d). A devenit un important avocat în Lancaster, Pennsylvania, și a obținut nominalizarea pentru Camera Reprezentanților din Pennsylvania⁠(d) ca federalist. În 1820, Buchanan a fost ales în Camera Reprezentanților Statelor Unite, aliniindu-se în cele din urmă la Partidul Democrat al lui Andrew Jackson. După ce a servit drept ministru în Rusia⁠(d) pentru Jackson, Buchanan a fost ales senator din partea statului Pennsylvania. În 1845, a acceptat numirea în funcția de secretar de stat al președintelui James K. Polk. În perioada când Buchanan a fost secretar de stat, Statele Unite s-au extins enorm în urma convenirii asupra Tratatului Oregonului și în urma victoriei în Războiul Americano-Mexican. Din 1853 până în 1856, în timpul președinției lui Franklin Pierce, Buchanan a fost ambasador în Regatul Unit⁠(d). Mare pretendent la nominalizarea drept candidat al partidului său în deceniile anilor 1840 și 1850, Buchanan a obținut în cele din urmă candidatura în 1856, învingându-i pe Pierce și pe senatorul Stephen A. Douglas⁠(d) la Convenția Națională Democrată din 1856⁠(d). Buchanan și candidatul său viceprezidențial, John C. Breckinridge din Kentucky, i-au învins pe republicanul John C. Frémont⁠(d) și pe Know Nothingul Millard Fillmore și a câștigat alegerile din 1856⁠(d).

La scurt timp după ce a fost ales președinte, Buchanan a făcut lobby la Curtea Supremă ca aceasta să ia o decizie largă în cazul Dred Scott v. Sandford, decizie pe care a susținut-o pe deplin ca președinte. S-a aliat cu Sudul în tentativa de a obține admiterea Kansasului în Uniune ca stat sclavagist⁠(d) conform Constituției de la Lecompton⁠(d). În acest proces, i-a îndepărtat atât pe aboliționiștii republicani, cât și pe democrații din Nord, dintre care majoritatea susțineau principiul suveranității populare⁠(d) pentru determinarea statutului sclaviei într-un stat. A fost adesea denumit „Doughface⁠(d)”, denumire aplicată unui nordist cu simpatii sudiste, și a intrat în conflict cu Douglas, liderul facțiunii pentru suveranitatea populară, pentru controlul asupra Partidului Democrat⁠(d). În mijlocul crizei secționale crescânde, națiunea a fost lovită de Panica din 1857⁠(d). Buchanan a indicat în discursul inaugural din 1857 că nu va mai candida pentru un al doilea mandat, și s-a ținut de cuvânt, necandidând pentru realegere la alegerile prezidențiale din 1860. După ce partidul său s-a fragmentat, în mare parte pe linii geografice, Buchanan l-a susținut pe vicepreședintele Breckinridge în fața lui Douglas, care a câștigat cu susținerea majorității democraților din Nord. Candidatul republican, Abraham Lincoln, promovând o platformă ce promitea împiedicarea extinderii sclaviei în toate teritoriile din Vest, i-a învins pe ambii democrați și pe candidatul Partidului Constituțional⁠(d) John Bell și a câștigat alegerile. Ca urmare, șapte state din Sud și-au proclamat secesiunea⁠(d) față de Uniune, ceea ce a condus în cele din urmă la izbucnirea Războiului Civil American. Buchanan considera că secesiunea este ilegală, dar că și declanșarea unui război pentru a o opri este tot ilegală, așa că nu a inițiat o confruntare militară cu statele rebele. Buchanan a susținut Statele Unite în timpul Războiului Civil și s-a apărat public în fața acuzațiilor că el este responsabil pentru război. A murit în 1868 la 77 de ani. Este și ultimul președinte american născut în secolul al XVIII-lea, precum și singurul președinte care nu s-a căsătorit niciodată.

Buchanan aspira să fie un președinte care să ocupe un loc în istorie alături de George Washington fie și doar pentru tendințele sale către neutralitate și imparțialitate.[7] Istoricii îi reproșează însă nerezolvarea problemei sclaviei⁠(d) și a secesiunii statelor din Sud, aducând națiunea în pragul războiului civil. Neputința sa de a aborda partizanii pro-sclavie și anti-sclavie, abrupt divizați, cu un principiu unificator în pragul Războiului Civil a făcut să fie constat clasat de istorici ca unul dintre cei mai slabi președinți⁠(d) din istoria SUA. Istoricii care au participat la un sondaj din 2006 au votat netratarea problemei secesiunii drept cea mai mare greșeală prezidențială făcută vreodată.[8]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „James Buchanan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Find a Grave, accesat în  
  5. ^ a b c d The Peerage, accesat în  
  6. ^ a b http://www.discoverlancaster.com/members/james_buchanan_s_wheatland.asp  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Klein 1962, p. xviii.
  8. ^ Dunbar, Elizabeth (). „Scholars Rate 10 Worst Presidential Mistakes”. Shreveport Times. Shreveport, LA. Associated Press. p. 10. (Necesită abonament (help)). 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Klein, Philip S. (). President James Buchanan: A Biography [Președintele James Buchanan: O biografie] (în engleză) (ed. 1995). American Political Biography Press. ISBN 0-945707-11-8.