Elena Bacaloglu
Elena Bacaloglu | |
Date personale | |
---|---|
Născută | [1][2][3] București, România |
Decedată | 1947 (68 de ani)[2][1] București, România |
Înmormântată | Cimitirul Bellu Cimitirul Central din Chișinău |
Frați și surori | George Bacaloglu[*] |
Căsătorită cu | Ovid Densusianu |
Cetățenie | România |
Ocupație | jurnalistă politiciană critic literar[*] eseistă traducătoare romancieră[*] |
Limbi vorbite | limba italiană limba română limba franceză |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din București |
Modifică date / text |
Parte din seria |
Fascismul în România |
---|
Organizații
|
Ideolgie și doctrină |
Publicații |
Evenimente
|
Represiunea antilegionară |
Elena Bacaloglu (n. , București, România – d. 1947, București, România) a fost o jurnalistă și politiciană română.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Elena Bacaloglu a fost căsătorită în 1897 cu Radu D. Rosetti dar au divorțat în același an. Elena Bacaloglu a fost o jurnalistă cunoscută inițial pentru căsătoria cu poetul Ovid Densușianu. După divorțul de acesta. Elena Bacaloglu s-a mutat în Italia și s-a căsătorit cu un italian. A devenit o susținătoare fermă a fascismului în curs de formare al lui Benito Mussolini. În 1921 a revenit în România și a dat naștere mișcării naționale fasciste italo-română, un grup care a adunat aproximativ 100 de membri și care a stabilit obiectivul de a consolida rădăcinile comune din cultura Italiei și a României, încercând, de asemenea, să propună un model ideologic extrem de similar cu fascismul italian.[4][5]
Elena Bacaloglu a tradus în românește eseuri de Mussolini și Antonio Beltramelli (1879 - 1930). Ea a format în 1921 un partid fascist, Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română. În 1923, mișcarea a fuzionat cu un alt partid, formând Fascia Națională Română.[6] Contactele Elenei Bacaloglu cu Italia i-au permis să aibă o poziție de conducere în noul partid, în care, totuși, nu a obținut consensul dorit.[7]
Elena Bacaloglu a fost una dintre cele două femei care au condus partide de inspirație fascistă în perioada interbelică. Cealaltă a fost englezoaica Rotha Lintorn-Orman(d) (1895 - 1935), fondatoare a mișcării fasciste britanice în 1923.
De asemenea, ea a purtat o corespondență cu scriitorul Salvatore di Giacomo(d).[8]
Opera literară
[modificare | modificare sursă]- Despre simbolism și Maeterlinck, București, 1903;
- În luptă, vol. I, București, 1906; vol. II: Două forțe, București, 1908;
- Naples et son plus grand poete, Neapole, 1911;
- Bianca Milesi e Giorgio Asachi, Roma, 1912;
- Preuves d’amour, prefață de Helene Vacaresco, București, 1914;
- Per la Grande Rumania, București, 1915;
- Movimento nazionale fascista italo-rumeno, Milano, 1923.
- Traduceri
- Carmen Sylva, Robia Peleșului, București, 1897.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Elena Bacaloglu, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ a b Elena Bacaloglu, WomenWriters, accesat în
- ^ Ovid Densuşianu, Bioibliografie (PDF)
- ^ Attila, Gidó (). „Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică”. Institutul Pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale – via Google Books.
- ^ „"Fascistii romani"”.
- ^ Clark, Roland (). „Sfîntă tinerețe legionară: activismul fascist în România interbelică”. Polirom – via Google Books.
- ^ Stanley G. Payne, A History of Fascism, 1914-1945, Routledge, 1996, p. 135
- ^ Salvatore, Di Giacomo (). „Lettere a Elena”. Osanna Edizioni – via Google Books.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- ro "Buletin politic etc.", in Vestul României, Nr. 32/1923 (digitized by the Babeș-Bolyai University Transsylvanica Online Library)
- "O mare prietenă a Italiei: Elena Bacaloglu", in Cele Trei Crișuri, Nr. 7-8/1933, p. 95–96
- Victor Babeș, "Răspuns rostit de D-l Prof. Dr. Victor Babeș", in George Bacaloglu, Ardealul ca isvor cultural: Discurs de recepțiune rostit la Ateneul Român la 1 iunie 1924. Publicațiile Secției de Propagandă Crișul Negru, No. 10, Cele Trei Crișuri, Oradea-Mare, 1924, p. 12–16
- Maria Bucur, "Romania", in Kevin Passmore (ed.), Women, Gender and Fascism in Europe, 1919–45, Manchester University Press, Manchester, 2003, p. 57–78. ISBN: 0-7190-6083-4
- ro Carmen Burcea, "Propaganda româneascã în Italia în perioada interbelică" Arhivat în , la Wayback Machine., in Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, No. 1/2005, p. 94–108
- Anca Calangiu, Mihai Vatan, Maria Negraru, Ovid Densusianu 1873–1938. Biobibliografie, Central University Library, Bucharest, 1991. OCLC 895141035
- George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, Bucharest, 1986
- Roland Clark, Sfîntă tinerețe legionară. Activismul fascist în România interbelică, Polirom, Iași, 2015. ISBN: 978-973-46-5357-7
- Emanuela Costantini, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran: antiliberalismo nazionalista alla periferia d'Europa, Morlacchi Editore, Perugia, 2005. ISBN: 88-89422-66-1
- ro Nicoleta Epure, "Relațiile româno-italiene de la sfârșitul Primului Război Mondial la 'Marșul asupra Romei' (noiembrie 1918 – octombrie 1922). Geneza unor contradicții de lungă durată"[nefuncțională], in the Dimitrie Cantemir Christian University Analele UCDC. Seria Istorie, Vol. I, Nr. 1, 2010, p. 112–117
- Armin Heinen, Legiunea 'Arhanghelul Mihail': o contribuție la problema fascismului internațional, Humanitas, Bucharest, 2006. ISBN: 973-50-1158-1
- Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, Bucharest, 2011. ISBN: 978-606-588-133-4
- ro Andrei Moldovan, "Din corespondența lui Liviu Rebreanu", in Vatra, Nr. 11/2011, p. 20–68
- Lucian Nastasă,
- ro Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viața privată a universitarilor "literari" (1864–1948) Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. ISBN: 978-973-726-469-5; e-book version at the Romanian Academy George Barițiu Institute of History
- ro Antisemitismul universitar în România (1919–1939). Mărturii documentare, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale & Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011. ISBN: 978-606-92744-5-3
- Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Bibliografia românească modernă (1831–1918). Vol. I: A-C, Editura științifică și enciclopedică, Bucharest, 1984
- Stanley G. Payne, A History of Fascism, 1914–1945, University of Wisconsin Press, Madison, 1995. ISBN: 978-0-299-14874-4
- Filippo Sallusto, Itinerari epistolari del primo Novecento: lettere e testi inediti dell'archivio di Alberto Cappelletti, Luigi Pellegrini Editore, Cosenza, 2006. ISBN: 88-8101-321-5
- ro Raluca Tomi, "Italieni în slujba Marii Uniri. Mărturii inedite"[nefuncțională], in Revista Istorică, Nr. 3–4/2010, p. 279–292 (republished by The Research Group for the History of Minorities[nefuncțională])
- Nașteri în 1878
- Nașteri pe 19 decembrie
- Decese în 1947
- Absolvenți ai Collège de France
- Absolvenți ai Universității din București
- Bucureșteni
- Români de origine bulgară
- Critici literari români
- Decese în București
- Editori de ziare români
- Eseiști din secolul al XX-lea
- Eseiști români
- Fasciști români
- Înmormântări în Cimitirul Bellu
- Oameni de afaceri români
- Președinți de partide politice din România
- Propagandiști români
- Publiciști români
- Romanciere române
- Români ai Primului Război Mondial
- Români expatriați în Italia
- Scriitoare din secolul al XX-lea
- Scriitoare române
- Scriitori din București
- Scriitori exofoni români
- Scriitori români de limbă franceză
- Traducători români
- Traducători din italiană în română
- Traducători din secolul al XX-lea
- Femei din România