Sari la conținut

Maria Bucur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maria Bucur
Date personale
Născută1968 (58 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[4] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materWalsh School of Foreign Service[*]​  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Statului Indiana din Bloomington  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Bucur (n. 1968) este o istorică română-americană a Europei de Est moderne și gen în secolul al XX-lea. Ea a scris despre istoria eugeniei din Europa de Est, memoria și războiul din secolul al XX-lea al României, genul și modernismul, genul și cetățenia. Predă istorie și studii de gen la Universitatea Indiana, Bloomington, unde deține profesia John W. Hill. Între 2011 și 2014 ea a fost decan asociat la Școala de Studii Globale și Internaționale și a ajutat la inaugurarea primei clase de absolvire SGIS în 2014.

Biografie profesională

[modificare | modificare sursă]

După ce a urmat studiile universitare de licență la Școala de Servicii Externe a Universității Georgetown (1987–91) și a petrecut un an la Școala de Studii Slave și Est-Europene a UCL din Londra (1989–90), a obținut diplome de masterat și doctorat în istorie de la Universitatea din Illinois, Urbana-Champaign (1996). Acolo a lucrat sub îndrumarea lui Keith Hitchins și a Sonyei Michel. Lucrează la Universitatea Indiana, Bloomington, din 1996, unde deține Catedra John W. Hill de Istorie Est-Europeană. Din 2016 este, de asemenea, profesoară de Studii de Gen.[5][6][7][8]

La Universitatea Indiana, a ocupat funcțiile de catedră de Studii de Gen (2008–2009), directoare a Institutului Rus și Est-European (2006–2007 și 2009–2011), co-directoare a Centrului pentru Excelență al Uniunii Europene (2006–2007) și decan asociat fondator al Școlii de Studii Globale și Internaționale (2011–2014).[9][10][11]

A lucrat pentru mai multe publicații:[5]

  • Redactor asociat al The American Historical Review (2003–2006)
  • Co-editor al Anuarului Aspasia de Gender și Istoria Femeilor (2005–2012),
  • Membru al consiliului de administrație al Gender & History, Journal of Women's History, Archiva Moldaviae, Cogent Arts and Humanities și Integru.org.

A fost președinta Asociației pentru Femei în Studii Slave (2009–2011),[12] coordonatoarea Rețelei de Gen și Istoria Femeilor pentru Conferința Europeană de Istorie a Științelor Sociale (2006–2010)[13] și președinta Comitetului pentru Femei Istorice al Asociației Istorice Americane (2014–2016).[14]

În plus, a făcut parte din Consiliul General, precum și din Comitetul de Istorie al Consiliului Național pentru Acreditarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, Ministerul Educației și Cercetării din România (2016–2018).[15]

Cercetare și publicații

[modificare | modificare sursă]

Bucur a publicat opt volume, trei dintre ele ca autor unic, iar restul ca și coautor sau editor. Prima sa monografie, Eugenie și modernizare în România interbelică (2002), a examinat dezbaterile intelectuale și activitățile de elaborare a politicilor ale unui grup de medici, avocați, biologi, antropologi și politicieni care au folosit idei eugeniste pentru a propulsa societatea și instituțiile românești la un nivel de modernizare în ingineria socială similar cu încercările făcute în Germania și alte state vest-europene în aceeași perioadă.[16] A doua sa monografie, Eroi și victime: amintirea războiului în România secolului al XX-lea (2009), a oferit o examinare atentă a diferitelor forme de comemorare a celor două războaie mondiale din 1918 încoace, concentrându-se pe tensiunile dintre eforturile locale și cele individuale (scrierea autobiografică, monumentele funerare, plăcile comemorative) și comemorările inițiate de stat (cimitire militare, comemorări oficiale ale zilelor de comemorare, filme).[17] Concentrându-se pe diferitele semnificații întruchipate în aceste diverse eforturi, Bucur evidențiază rolul important jucat de astfel de contestări în conturarea semnificației eroismului, patriotismului și sacrificiului de sine de-a lungul liniilor de gen, regionale și etno-religioase. Mai recent, a publicat studiul Gendering Modernism: A Historical Reappraisal of the Canon (2017), care le cere cititorilor să reconsidere aspectele revoluționare ale modernismului din perspectiva normelor de gen.[18]

În 2018, a publicat două cărți. „Secolul femeilor: Cum au transformat femeile lumea din 1900” a fost o prezentare generală îndrăzneață a istoriei recente dintr-o perspectivă umanistă feministă, plasând emanciparea istorică a femeilor în centrul înțelegerii schimbărilor recente din politică, economie, demografie, cultură și crearea de cunoaștere. Karen Offen, de la Universitatea Stanford, a numit-o o carte care „ar trebui să-și găsească un loc pe lista de lectură a fiecărei persoane inteligente”.[19] Împreună cu filosoful politic Mihaela Miroiu, Bucur a publicat „Nașterea cetățeniei democratice: Femeile în România modernă” în noiembrie 2018, la Indiana University Press. Cea mai recentă carte a sa este „Recunoștința națiunii: Război și cetățenie în România după Primul Război Mondial”, publicată la Routledge în 2022.

Studii românești

[modificare | modificare sursă]

O pasionată promotoare a culturii și istoriei din țara sa natală, Bucur a contribuit la organizarea a unsprezece conferințe de Studii Românești (2007–2017) la Universitatea Indiana.[20] Împreună cu colega sa Christina Zarifopol-Illias, a lucrat la înființarea primei burse de studii românești pentru masterat în Statele Unite, la Universitatea Indiana.[21] A lucrat cu diverși parteneri din România. La Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, împreună cu o echipă de cercetători de la Universitatea Indiana și Universitatea Central Europeană, a contribuit la lansarea Centrului de Istorie Orală în 1997.[22] A lucrat cu colegi de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București la mai multe proiecte de cercetare și publicare și a predat, de asemenea, mai multe ateliere de lucru pentru masterat.[23] A colaborat cu Universitatea Transilvania din Brașov și cu Fundația Aspera la două ateliere de istorie orală.[24] Pe lângă aceste evenimente academice, a lucrat cu artiști și muzicieni pentru a promova vizibilitatea culturii românești.[25]

Premii și onoruri

[modificare | modificare sursă]

Bucur a primit numeroase granturi și burse, printre care două granturi de cercetare de la National Endowment for the Humanities, o bursă de cercetare de la Woodrow Wilson Center din Washington, DC, și o bursă de la American Association of University Women.[5] În mai 2018, i s-a acordat un doctorat onorific de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București.[26]

Cărți

[modificare | modificare sursă]
  • Staging the Past: The Politics of Commemoration in Habsburg Central Europe,1848 to the Present. Coeditoare împreună cu Nancy Wingfield. La Fayette, IN: Purdue University Press, 2001.[27]
  • Patriarhat și emancipare în istoria gîndirii politice românești. Coeditoare împreună cu Mihaela Miroiu. Iași, Polirom, 2002.[28]
  • Eugenics and Modernization in Interwar Romania. Pittsburgh, PA: Pittsburgh University Press, 2002; tradusă în română ca Eugenie și modernizare în România interbelicǎ (Iași: Polirom, 2005).[29]
  • Gender and War in Twentieth Century Eastern Europe. Coeditoare împreună cu Nancy M. Wingfield. Bloomington, IN: Indiana University Press, 2006.[30]
  • Heroes and Victims: Remembering War in Twentieth-Century Romania. Bloomington, IN: Indiana University Press, 2009.[31]
  • Making Europe.The Story of the West, împreună cu Frank Kidner ș.a., ed. a II-a revăzută, Belmont, CA: Cengage, 2012.[32]
  • Gendering Modernism: A Historical Reappraisal of the Canon. London: Bloomsbury Academic, 2017.[33]
  • The Global West: Connections and Identities, împreună cu Frank Kindner, Ralph Mathisen, Sally McKee și Theodore R. Weeks, ed. a III-a revăzută, Boston: Cengage, 2017.[34]
  • The Century of Women: How Women Have Transformed the World Since 1900. Lanham: Rowman & Littlefield, 2018.[35]
  • Birth of Democratic Citizenship: Women in Modern Romania, împreună cu Mihaela Miroiu. Bloomington: Indiana University Press, 2018.[36]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Maria Bucur”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133. Accesat în .
  2. ↑ „Maria Bucur”. NUKAT[*]. Wikidata Q11789729.
  3. ↑ „Maria Bucur”. Bibliography of the History of the Czech Lands[*]. Wikidata Q63411600.
  4. ↑ „Maria Bucur”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  5. 1 2 3 „Maria Bucur-Deckard | Indiana University - Academia.edu”. indiana.academia.edu (în engleză). Accesat în .
  6. ↑ Urbana-Champaign, ATLAS, LAS, University of Illinois at. „Graduate Studies « Department of History, College of LAS, University of Illinois”. www.history.illinois.edu (în engleză). Accesat în .
  7. ↑ „Maria Bucur”. Department of History (în engleză). Accesat în .
  8. ↑ „Maria Bucur | Department of Gender Studies”. www.indiana.edu (în engleză). Indiana University Bloomington. Accesat în .
  9. ↑ „Gender Matters” (PDF). Indiana University Department of Gender Studies. College of Arts & Science Alumni Association. 4: 1–10. .
  10. ↑ „REEIfication” (PDF). REEIfication: News from Indiana University's Russia and East European Institute. 3 (2). aprilie 2007.
  11. ↑ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Biden and Sen. Coats help inaugurate IU School of Global and International Studies
  12. ↑ „Women East-West” (PDF). Women East-West. Association for Women in Slavic Studies (94). .
  13. ↑ „Call for Papers – ESSHC 2010”. History of Feminism Network. . Accesat în .
  14. ↑ „Discussion on Interpreting Women's History”. C-SPAN.org (în engleză). Accesat în .
  15. ↑ „CNATDCU”. www.cnatdcu.ro. Accesat în .
  16. ↑ Schneider, William H. (). „Review of Eugenics and Modernization in Interwar Romania”. Slavic Review. 62 (2): 372–374. doi:10.2307/3185594. JSTOR 3185594.
  17. ↑ Tismăneanu, Vladimir (). „Review of Heroes and Victims: Remembering War in Twentieth-Century Romania. Indiana-Michigan Series in Russian and East European Studies”. Slavic Review. 69 (4): 971–974. doi:10.1017/S0037677900009931. JSTOR 27896145.
  18. ↑ „Gendering Modernism”. www.bloomsbury.com (în engleză). Bloomsbury Publishing. Accesat în .
  19. ↑ The Century of Women: How Women Have Transformed the World since 1900 – via rowman.com.
  20. ↑ „Russian & East European Institute: News & Events”. www.indiana.edu (în engleză). Accesat în .
  21. ↑ „REEIfication” (PDF). REEIfication: News from Indiana University's Russian and East European Institute. 33 (2). aprilie 2009.
  22. ↑ „REEIfication” (PDF). REEIfication: The Newsletter of the Indiana University Russian and East European Institute. 25 (2). aprilie 2001.
  23. ↑ „Profesori invitați”. Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative. Accesat în .
  24. ↑ „Aspera Pro Edu - Didactic, științific, cultural - Proiectul "Istoria Orală"”. aspera.ro. Accesat în .
  25. ↑ „Poster Exhibits Depict China, Poland, and Romania under Communism” (PDF). International Programs Newsletter: 1, 16–17. decembrie 1999.
  26. ↑ „Prof. Univ. Dr. Maria Bucur, Doctor Honoris Causa al SNSPA”. .
  27. ↑ „Staging the Past | Purdue University Press”. www.thepress.purdue.edu (în engleză). Accesat în .
  28. ↑ „Cărți - Editura Polirom”. www.polirom.ro (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
  29. ↑ „BookDetails”. www.upress.pitt.edu. Arhivat din original la . Accesat în .
  30. ↑ „Gender and War in Twentieth-Century Eastern Europe”. Indiana University Press (în engleză). Accesat în .
  31. ↑ „Heroes and Victims”. Indiana University Press (în engleză). Accesat în .
  32. ↑ „Making Europe: The Story of the West, 2nd Edition - Cengage”. www.cengage.com (în engleză). Accesat în .
  33. ↑ Bloomsbury.com. „Gendering Modernism”. Bloomsbury Publishing (în engleză). Accesat în .
  34. ↑ „The Global West: Connections & Identities, 3rd Edition - Cengage”. www.cengage.com (în engleză). Accesat în .
  35. ↑ The-Century-of-Women-How-Women-Have-Transformed-the-World-since-1900.
  36. ↑ „Home - Indiana University Press”. Indiana University Press (în engleză). Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Maria_Bucur&oldid=17593343