Sari la conținut

Dezinformarea privind vaccinurile

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Informațiile eronate legate de imunizare și utilizarea vaccinurilor circulă frecvent în mass-media[1][2][3] și pe rețelele sociale, în ciuda faptului că nu există ezitări sau dezbateri serioase în cadrul comunității medicale și științifice cu privire la beneficiile vaccinării.[4] Preocupările nefondate legate de siguranța vaccinurilor sunt adesea prezentate online ca fiind informații științifice.[5] Multe dintre sursele de informație disponibile pe internet sunt inexacte, ceea ce poate determina persoanele care caută informații să dezvolte concepții greșite cu privire la vaccinuri.[6]

Deși opoziția față de vaccinare există de secole, internetul și rețelele sociale au facilitat recent răspândirea dezinformării legate de vaccinuri.[7] Răspândirea intenționată a informațiilor false și teoriilor conspirației a fost alimentată atât de publicul larg, cât și de celebrități.[8] Campaniile active de dezinformare desfășurate de actori străini sunt legate de creșterea discuțiilor negative online și de scăderea în timp a ratei vaccinării.[9]

Dezinformarea legată de vaccinare contribuie la controversa vaccinărilor, care pot alimenta epidemii de boli.[9] Din 2019, înainte de pandemia de COVID-19, controversa vaccinării a fost considerată de Organizația Mondială a Sănătății una dintre cele mai importante zece amenințări la adresa sănătății globale.[1][10]

Extindere

[modificare | modificare sursă]

Un sondaj realizat de Royal Society for Public Health a constatat că 50% dintre părinții copiilor cu vârsta sub cinci ani se confruntă în mod regulat cu informații eronate legate de vaccinare pe rețelele sociale.[11] Pe Twitter, au fost identificați roboți, mascați ca utilizatori legitimi, care au creat o impresie falsă că există un număr aproape egal de persoane de ambele părți ale dezbaterii, răspândind astfel informații înșelătoare legate de vaccinare și siguranța vaccinurilor.[12] Conturile create de roboți au folosit narațiuni convingătoare legate de antivaccinare ca clickbait pentru a-și crește veniturile și a expune utilizatorii la programe malware.[12]

Un studiu a arătat că Michael Manoel Chaves, un fost paramedic care a fost concediat de NHS pentru abatere gravă după ce a furat de la doi pacienți pe care îi trata, este implicat în comunitatea antivaccinare. Aceste persoane sunt adesea interesate de medicina alternativă sau de teorii ale conspirației.[13] De asemenea, un alt studiu a arătat că o predispoziție de a crede în teorii ale conspirației a fost corelată negativ cu intenția persoanelor de a se vaccina.[14]

Răspândirea dezinformării privind vaccinurile poate duce la recompense financiare, prin postări pe rețelele sociale și solicitarea de donații sau strângerea de fonduri pentru cauze antivaccinare.[13]

Listă de dezinformări populare

[modificare | modificare sursă]

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a clasificat dezinformarea legată de vaccinuri în cinci domenii tematice:[7]

  • Amenințarea cu boala - percepția că bolile prevenibile prin vaccinare sunt inofensive.
  • Încrederea - îndoiala față de fiabilitatea autorităților medicale care administrează vaccinurile.
  • Metodele alternative - preferința pentru medicina alternativă în locul vaccinării.
  • Eficacitatea - afirmația că vaccinurile nu funcționează.
  • Siguranța - convingerea că vaccinurile prezintă mai multe riscuri decât beneficii.

Dezinformări Despre Vaccinuri

[modificare | modificare sursă]
  • Vaccinurile provoacă autism: Fals. Consensul științific confirmă că nu există nicio legătură între vaccinuri și autism.[15][1] Această idee a pornit de la un articol publicat în 1998 de Andrew Wakefield, care a fost retras din cauza problemelor grave de cercetare și conflict de interese. Nu au fost găsite dovezi care să susțină legătura între vaccinurile ROR și autism în studii efectuate pe sute de mii de copii.[16][17][18][19][20][21][22][1]
  • Vaccinurile pot provoca boala împotriva căreia protejează: Fals. Este extrem de rar ca un vaccin să provoace boala completă, cu excepția vaccinului oral împotriva poliomielitei, care nu mai este utilizat.[23] Vaccinurile conțin virusuri atenuate sau inactivate,[24] iar noile tehnologii (precum vaccinurile cu ARNm) nu conțin deloc virusuri active.[25]
  • Vaccinurile cauzează efecte secundare grave: Fals. Majoritatea efectelor adverse sunt ușoare și temporare (ex. dureri la locul injecției sau febră ușoară), care pot fi controlate cu medicamente comune.[24]
  • Vaccinurile provoacă infertilitate: Fals. Nu există dovezi care să sugereze că vaccinurile afectează fertilitatea. Afirmațiile despre vaccinulrile cu ARNm care atacă proteinele placentare au fost demontate de experți, inclusiv de Colegiul American al Obstetricieni și Ginecologilor, care au confirmat că nu există dovezi că vaccinurile ar putea provoca infertilitate.[26][27][28]

Remedii Alternative la Vaccinare

[modificare | modificare sursă]

În fața dezinformării, unii aleg medicina complementară sau alternativă ca înlocuire a vaccinării, considerând vaccinurile „toxice”. Iată câteva exemple de dezinformări în acest sens:[29]

  • Consumul de iaurt vindecă HPV:[7] Fals. Niciun produs natural nu poate preveni sau vindeca infecția cu HPV.
  • Homeopatia poate preveni rujeola: Fals. Homeopatia s-a dovedit ineficientă în prevenirea rujeolei.[30]
  • Suplimentele nutritive pot trata COVID-19: Fals. Quercetina, zincul, vitamina D și alte suplimente nu pot preveni sau trata COVID-19.[31]
  • Nosodurile sunt o alternativă la vaccinuri: Fals. Nu există dovezi că nosodele ar preveni sau trata bolile infecțioase.[32]

Teorii ale Conspirației Legate de Vaccinare

[modificare | modificare sursă]
  • Componentele vaccinului sunt periculoase: Tiomersalul, aluminiul și formaldehida sunt aditivi utilizați în vaccinuri, dar nu prezintă riscuri pentru sănătate în cantitățile utilizate. Tiomersalul este utilizat pentru sterilitate, iar aluminiul are o toxicitate foarte scăzută.[33][34][35][36][37][38]
  • Vaccinarea ca genocid: O teorie falsă sugerează că vaccinarea forțată ar fi o metodă de "depopulare". Aceasta se bazează pe citate eronate și pe confuzia dintre ARN și ADN. Vaccinurile ARNm nu pot modifica ADN-ul celular, deoarece nu intră în nucleul celulei și nu pot genera ADN din ARN fără un primer.[39]
  • Vaccinurile fac parte dintr-o conspirație guvernamentală/farmaceutică: Teoriile conspirației sugerează că companiile farmaceutice acționează în interesul profitului, în detrimentul sănătății publice. Aceste teorii ignoră dovezile științifice care susțin eficiența și siguranța vaccinurilor.[40][41][42]
  • Bolile prevenibile prin vaccinare sunt inofensive: Aceasta este o concepție greșită. Bolile precum rujeola sunt grave și pot provoca complicații severe sau deces. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție.[30]
  • Anecdote personale despre prejudicii: Dezinformările despre efectele adverse ale vaccinurilor, inclusiv legăturile cu autismul, sunt adesea bazate pe povești personale. Autismul apare în timpul dezvoltării fetale, nu din cauza vaccinării. Studiile nu au dovedit nicio legătură între vaccinuri și autism.[43][44]

Alte Teorii ale Conspirației

  • Poliomielita nu este o boală reală: Fals. Prima epidemie importantă a fost documentată în 1894, iar poliomielita a provocat decese și paralizii în rândul a mii de oameni. Vaccinul Salk, creat în 1954, a contribuit la eliminarea epidemiei.[45][46][47][48][49][48][50][51]
  • Vaccinurile COVID-19 conțin microcipuri: Fals. Această teorie a apărut dintr-o confuzie între tehnologia micro-ace și microcipuri. Vaccinurile nu conțin microcipuri pentru urmărirea persoanelor; această teorie este nefondată.[52][53][54][55][56][57]

Impact

[modificare | modificare sursă]

Alimentat de dezinformare, activismul antivaccinare este în creștere pe rețelele de socializare și în multe țări.[58] Cercetările au arătat că vizionarea unui site web care conține dezinformări privind vaccinurile timp de 5-10 minute poate reduce intenția unei persoane de a se vaccina.[59][60] Un studiu din 2020 a constatat că o proporție semnificativă din conținutul despre vaccinuri de pe site-urile populare de socializare este de natură antivaccinare. De asemenea, s-a observat o relație semnificativă între aderarea la grupuri care ezită în privința vaccinării pe rețelele de socializare și exprimarea publică a îndoielilor cu privire la siguranța vaccinurilor. Aceasta este corelată cu o scădere a acoperirii vaccinale, influențată și de campaniile externe de dezinformare.[61]

În 2003, zvonurile privind vaccinurile împotriva poliomielitei au intensificat ezitarea vaccinării în Nigeria, ceea ce a dus la o creștere de cinci ori a numărului de cazuri de poliomielită în țară în decurs de trei ani.[62][63] Un studiu din 2021 a constatat că dezinformarea legată de vaccinurile anti-COVID-19 pe rețelele sociale a condus la o scădere a intenției de vaccinare cu 6,2 puncte procentuale în Regatul Unit și cu 6,4 puncte procentuale în Statele Unite, în rândul celor care afirmau că ar accepta cu siguranță un vaccin.[5]

Rețelele sociale rămân principala platformă pentru răspândirea rapidă a dezinformării despre vaccinuri în timpul unei pandemii. De exemplu, un studiu din 2020 referitor la opinia publică cu privire la vaccinurile COVID-19 din China a arătat că aproximativ o cincime din postările de pe Weibo afirmau că vaccinurile COVID-19 sunt, în general, supraevaluate, în ciuda faptului că acestea erau administrate gratuit. Multe persoane din China au de asemenea convingerea că vaccinurile inactive sunt mai sigure decât vaccinul ARNm dezvoltat pentru SARS-CoV-2. Aceasta poate fi o consecință a mândriei naționale, precum și a lipsei de cunoștințe despre vaccinuri.[64]

În general, dezinformarea referitoare la vaccinul COVID-19 a redus încrederea publicului. Acceptarea vaccinurilor COVID-19 în rândul populației chineze a scăzut semnificativ din cauza preocupărilor legate de costuri. Un sondaj online a arătat că doar 28,7% dintre participanți își exprimau un interes clar pentru obținerea vaccinului, în timp ce 54,6% aveau o oarecare ezitare.[65]

Măsuri împotriva dezinformării

[modificare | modificare sursă]

Comunicare

[modificare | modificare sursă]

Expunerea repetată la dezinformare - de exemplu, prin intermediul rețelelor sociale - poate crea modele mentale eronate cu privire la funcția, riscurile și scopul vaccinurilor. Cu cât o persoană este expusă mai mult timp informațiilor eronate, cu atât acestea devin mai bine înrădăcinate în modul său de gândire, făcând corectarea și retractarea lor mai dificile.[66] În timp, aceste modele pot deveni parte integrantă a viziunii asupra lumii a unei persoane care ezită să se vaccineze. Oamenii sunt adesea predispuși să filtreze orice informație nouă pentru a se potrivi cu viziunea lor preexistentă asupra lumii,[67] inclusiv faptele corective despre vaccinuri. Prin urmare, atunci când persoanele care ezită să se vaccineze ajung la cabinetul medical, personalul medical se confruntă cu o provocare semnificativă. Dacă doresc să schimbe părerile și să mențină imunitatea de turmă împotriva bolilor prevenibile, trebuie să facă mai mult decât să prezinte simple fapte despre vaccinuri. Furnizorii de servicii medicale au nevoie de strategii de comunicare care să schimbe efectiv mentalitățile și comportamentele.

Strategii de comunicare pentru combaterea dezinformării privind vaccinurile

Strategiile de comunicare destinate contracarării dezinformării despre vaccinuri și îmbunătățirii efective a intenției de vaccinare includ comunicarea consensului științific conform căruia vaccinurile sunt sigure și eficiente, utilizarea umorului pentru a risipi miturile legate de vaccinuri și furnizarea de avertismente împotriva dezinformării. Comparativ cu acestea, dezmințirea dezinformării și furnizarea de materiale educative despre vaccinuri s-au dovedit a fi mai puțin eficiente în combaterea dezinformării. Tacticile de speriat și nerecunoașterea incertitudinii nu sunt eficiente și pot chiar să se întoarcă împotriva inițiatorilor, deteriorând intenția de a se vaccina.[68][69] Cercetările arată că comunicatorii științifici ar trebui să contracareze direct dezinformarea din cauza influenței sale negative asupra publicului tăcut, care observă dezbaterea privind vaccinurile, dar nu se implică în ea.[70] Refutările dezinformării legate de vaccinuri ar trebui să fie clare pentru a evita accentuarea acesteia.[70] Este util să se asocieze dovezile științifice cu povești care rezonează cu sistemul de convingeri și valorile publicului.[70]

Intervențiile pentru părinți și îngrijitori care iau decizii cu privire la vaccinarea copiilor lor sunt esențiale. Dată fiind complexitatea acestei probleme, strategiile eficiente bazate pe dovezi nu au fost încă pe deplin identificate. Deși mulți doresc să ofere familiilor cât mai multe informații corective, acest lucru are adesea consecințe neintenționate. Un studiu din 2013 a testat patru intervenții separate pentru a corecta dezinformarea legată de vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) și pentru a promova schimbarea comportamentală a părinților:

  1. Furnizarea de informații care explică lipsa dovezilor că ROR cauzează autism.
  2. Prezentarea informațiilor textuale despre pericolele rujeolei, oreionului și rubeolei.
  3. Prezentarea de imagini cu copii bolnavi de rujeolă, oreion și rubeolă.
  4. Furnizarea unei narațiuni dramatice despre un copil care a decedat din cauza rujeolei.[71]

Înainte și după fiecare intervenție, cercetătorii au măsurat credința părinților în vaccinuri, percepția eronată legată de autism, intenția lor de a vaccina viitorii copii și percepția generală a riscurilor asociate vaccinului. S-a constatat că niciuna dintre intervenții nu a crescut intenția părinților de a vaccina.[71]

În schimb, prima intervenție a redus percepțiile greșite cu privire la autism, dar a diminuat intenția părinților de a vaccina viitorii copii. Acest efect a fost semnificativ în rândul părinților care erau deja reticenți față de vaccinare.[71] Aceasta demonstrează că informațiile corective se pot întoarce împotriva lor. Raționamentul motivat ar putea fi mecanismul din spatele acestei dinamici: indiferent de câte fapte sunt furnizate, părinții continuă să analizeze informațiile pentru a găsi selectiv cele care le susțin viziunea asupra lumii. Deși informațiile corective pot avea un efect asupra unei convingeri specifice, părinții reticenți față de vaccin folosesc adesea aceste informații suplimentare pentru a-și consolida intenția comportamentală inițială. Intervențiile trei și patru au amplificat percepția greșită legată de vaccinuri și autism, respectiv au sporit credința în efectele secundare grave ale vaccinurilor.[71] Acest lucru poate fi atribuit unui potențial efect de alarmare: când sunt împinși într-o stare de frică, părinții pot atribui greșit această frică vaccinului în sine, mai degrabă decât bolilor pe care le previne.[71] În toate cazurile, faptele incluse au avut un efect redus, dacă nu chiar contraproductiv asupra comportamentelor viitoare.

Această lucrare are implicații importante pentru cercetările viitoare. În primul rând, constatările studiului evidențiază o discrepanță între convingeri și intenții; chiar dacă percepțiile greșite specifice sunt corectate, comportamentul s-ar putea să nu se schimbe. Deoarece atingerea imunității colective pentru bolile prevenibile necesită promovarea comportamentului de vaccinare, este important ca cercetările viitoare să măsoare intenția comportamentală, nu doar convingerile.[71] În al doilea rând, este esențial ca toate mesajele de sănătate să fie testate înainte de utilizarea lor pe scară largă.[71] Societatea nu cunoaște neapărat impactul comportamental al intervențiilor de comunicare; acestea pot avea consecințe neintenționate asupra diferitelor grupuri. În cazul corectării dezinformării privind vaccinurile și al schimbării comportamentelor de vaccinare, este nevoie de mult mai multă cercetare pentru a identifica strategii de comunicare eficiente.

Mai multe agenții guvernamentale, cum ar fi Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite și National Health Service (NHS) din Regatul Unit, au pagini web dedicate abordării dezinformării legate de vaccinuri.[72][73]

Rețelele de socializare

[modificare | modificare sursă]

Pinterest a fost una dintre primele platforme de social media care a început să afișeze doar informații de încredere din surse verificate în căutările sale legate de vaccinuri în 2019.[74] În 2020, Facebook a anunțat că nu va mai permite reclame antivaccinare pe platforma sa.[75] De asemenea, Facebook a declarat că va promova postările Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF pentru a crește ratele de imunizare prin campanii de sănătate publică.[75] Twitter a anunțat că va aplica etichete de avertizare pe tweet-urile care conțin zvonuri controversate sau nefondate despre vaccinare și va solicita utilizatorilor să elimine tweet-urile care răspândesc informații false despre vaccinuri.[76] TikTok a anunțat că va începe să direcționeze utilizatorii către surse oficiale de sănătate atunci când caută informații legate de vaccinuri.[76] Până în decembrie 2020, YouTube a eliminat peste 700.000 de videoclipuri care conțineau informații false legate de COVID-19.[76]

Bolile prevenibile prin vaccinare

[modificare | modificare sursă]

Vaccinarea a dus la reducerea semnificativă a majorității bolilor prevenibile prin vaccinare (de exemplu, poliomielita a fost eradicată în toate țările, cu excepția Afganistanului și Pakistanului). Cu toate acestea, unele dintre aceste boli continuă să fie răspândite și provoacă epidemii în unele părți ale lumii. Dacă populația afectată nu este protejată prin vaccinare, boala se poate răspândi rapid dintr-o țară în alta.[24] Vaccinurile nu protejează doar indivizii, ci contribuie și la imunitate de turmă, dacă un număr suficient de persoane din populație se vaccinează.[77]

Eradicarea reprezintă eliminarea permanentă a unei boli infecțioase la nivel mondial prin eforturi deliberate, ceea ce face inutile măsurile de intervenție ulterioare. Până în prezent, singura boală eradicată cu succes este variola. Poliomielita a fost eradicată în emisfera vestică, iar progrese semnificative au fost înregistrate în acest sens, cu nicio raportare de cazuri în regiunea Pacificului de Vest a Organizației Mondiale a Sănătății de mai bine de un an. O examinare a fezabilității tehnice a eradicării altor boli prevenibile prin vaccinare disponibile în prezent în Statele Unite sugerează că rujeola, hepatita B, oreionul, rubeola și, eventual, Haemophilus influenzae tip b sunt candidați potențiali pentru eradicare. Din punct de vedere practic, rujeola pare a fi cel mai probabil candidat pentru următorul efort de eradicare. În ciuda provocărilor, eradicarea reprezintă cea mai mare realizare în materie de durabilitate și justiție socială, iar chiar dacă eradicarea nu este întotdeauna posibilă, se pot face îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește controlul cu ajutorul vaccinurilor existente. Vaccinurile noi și îmbunătățite pot oferi posibilități suplimentare în viitor.[78]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d Geoghegan, Sarah; O’Callaghan, Kevin P.; Offit, Paul A. (). „Vaccine Safety: Myths and Misinformation”. Frontiers in Microbiology. 11: 372. doi:10.3389/fmicb.2020.00372. PMC 7090020 Accesibil gratuit. PMID 32256465. 
  2. ^ „Misinformation about the vaccine could be worse than disinformation about the elections”. POLITICO (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Zadrozny, Brandy (). „Covid-19 vaccines face a varied and powerful misinformation movement online”. NBC News (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ Dubé, Ève; Ward, Jeremy K.; Verger, Pierre; MacDonald, Noni E. (). „Vaccine Hesitancy, Acceptance, and Anti-Vaccination: Trends and Future Prospects for Public Health”. Annual Review of Public Health (în engleză). 42 (1): 175–191. doi:10.1146/annurev-publhealth-090419-102240. ISSN 0163-7525. PMID 33798403. the scientific and medical consensus on the benefits of vaccination is clear and unambiguous 
  5. ^ a b Loomba, Sahil; de Figueiredo, Alexandre; Piatek, Simon J.; de Graaf, Kristen; Larson, Heidi J. (). „Measuring the impact of COVID-19 vaccine misinformation on vaccination intent in the UK and USA”. Nature Human Behaviour. 5 (3): 337–348. doi:10.1038/s41562-021-01056-1. PMID 33547453. 
  6. ^ Kortum, Philip; Edwards, Christine; Richards-Kortum, Rebecca (). „The Impact of Inaccurate Internet Health Information in a Secondary School Learning Environment”. Journal of Medical Internet Research. 10 (2): e986. doi:10.2196/jmir.986. PMC 2483927 Accesibil gratuit. PMID 18653441. 
  7. ^ a b c Hoffman, Beth L.; Felter, Elizabeth M.; Chu, Kar-Hai; Shensa, Ariel; Hermann, Chad; Wolynn, Todd; Williams, Daria; Primack, Brian A. (). „It's not all about autism: The emerging landscape of anti-vaccination sentiment on Facebook”. Vaccine. 37 (16): 2216–2223. doi:10.1016/j.vaccine.2019.03.003. PMID 30905530. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Gillmor, Dan; Corman, Steven; Simeone, Michael (). „The Power of Local Celebrities in the Fight against Vaccine Hesitancy”. Scientific American (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ a b Wiysonge, Charles Shey; Wilson, Steven Lloyd (). „Misinformation on social media fuels vaccine hesitancy: a global study shows the link”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Ten health issues WHO will tackle this year”. World Health Organization (în engleză). Accesat în . 
  11. ^ Burki, Talha (). „Vaccine misinformation and social media”. The Lancet Digital Health (în English). 1 (6): e258–e259. doi:10.1016/S2589-7500(19)30136-0. ISSN 2589-7500. 
  12. ^ a b Broniatowski, David A.; Jamison, Amelia M.; Qi, SiHua; AlKulaib, Lulwah; Chen, Tao; Benton, Adrian; Quinn, Sandra C.; Dredze, Mark (octombrie 2018). „Weaponized Health Communication: Twitter Bots and Russian Trolls Amplify the Vaccine Debate”. American Journal of Public Health. 108 (10): 1378–1384. doi:10.2105/AJPH.2018.304567. PMC 6137759 Accesibil gratuit. PMID 30138075. 
  13. ^ a b „Normalization of vaccine misinformation on social media amid COVID 'a huge problem'”. ABC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Bertin, Paul; Nera, Kenzo; Delouvée, Sylvain (). „Conspiracy Beliefs, Rejection of Vaccination, and Support for hydroxychloroquine: A Conceptual Replication-Extension in the COVID-19 Pandemic Context”. Frontiers in Psychology. 11: 565128. doi:10.3389/fpsyg.2020.565128. PMC 7536556 Accesibil gratuit. PMID 33071892. 
  15. ^ „Autism and Vaccines | Vaccine Safety | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Vaccines and Autism”. The Children's Hospital of Philadelphia (în engleză). . Accesat în . 
  17. ^ Davidson, Michael (decembrie 2017). „Vaccination as a cause of autism—myths and controversies”. Dialogues in Clinical Neuroscience. 19 (4): 403–407. doi:10.31887/DCNS.2017.19.4/mdavidson. ISSN 1294-8322. PMC 5789217 Accesibil gratuit. PMID 29398935. 
  18. ^ „A timeline of the Wakefield retraction”. Nature Medicine (în engleză). 16 (3): 248. . doi:10.1038/nm0310-248b. ISSN 1546-170X. 
  19. ^ Eggertson, Laura (). „Lancet retracts 12-year-old article linking autism to MMR vaccines”. CMAJ: Canadian Medical Association Journal. 182 (4): E199–E200. doi:10.1503/cmaj.109-3179. ISSN 0820-3946. PMC 2831678 Accesibil gratuit. PMID 20142376. 
  20. ^ „Andrew Wakefield's Harmful Myth of Vaccine-induced "Autistic Entercolitis"”. Gastrointestinal Society. Inside Tract® newsletter issue 177. . Accesat în . 
  21. ^ Burns, John F. (). „British Medical Council Bars Doctor Who Linked Vaccine With Autism”. The New York Times. Accesat în . 
  22. ^ Fliesler, Nancy (). „The Autism-GI Link Inflammatory bowel disease found more prevalent in ASD patients”. Harvard Medical School News (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ „Vaccines: The Myths and the Facts”. American Academy of Allergy, Asthma, and Immunology. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ a b c „Vaccines and immunization: Myths and misconceptions”. World Health Organization (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „Understanding mRNA COVID-19 Vaccines”. Centers for Disease Control and Prevention. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „COVID-19 Vaccines: Myth Versus Fact”. www.hopkinsmedicine.org (în engleză). Accesat în . 
  27. ^ Abbasi, Jennifer (). „Widespread Misinformation About Infertility Continues to Create COVID-19 Vaccine Hesitancy”. JAMA. 327 (11): 1013–1015. doi:10.1001/jama.2022.2404. ISSN 0098-7484. PMID 35191947 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  28. ^ „ASRM, ACOG and SMFM Issue Joint Statement: Medical Experts Continue to Assert that COVID Vaccines Do Not Impact Fertility”. www.asrm.org. Accesat în . 
  29. ^ Attwell, Katie; Ward, Paul R.; Meyer, Samantha B.; Rokkas, Philippa J.; Leask, Julie (ianuarie 2018). „"Do-it-yourself": Vaccine rejection and complementary and alternative medicine (CAM)”. Social Science & Medicine. 196: 106–114. doi:10.1016/j.socscimed.2017.11.022. PMID 29175699. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ a b „Addressing misconceptions on measles vaccination”. European Centre for Disease Prevention and Control (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Covid-19 — Myth Versus Fact”. www.hopkinsmedicine.org (în engleză). . Accesat în . 
  32. ^ Rieder, Michael J; Robinson, Joan L (mai 2015). „'Nosodes' are no substitute for vaccines”. Paediatrics & Child Health. 20 (4): 219–220. doi:10.1093/pch/20.4.219. ISSN 1205-7088. PMC 4443832 Accesibil gratuit. PMID 26038642. 
  33. ^ „Vaccine rumours debunked: Microchips, 'altered DNA' and more”. BBC. . 
  34. ^ „Retroviral DNA Transposition: Themes and Variations”. Microbiology Spectrum. 2 (5): MDNA300052014. decembrie 2014. doi:10.1128/microbiolspec.MDNA3-0005-2014. ISBN 9781555819200. PMC 4383315 Accesibil gratuit. PMID 25844274. 
  35. ^ „No, Really, mRNA Vaccines Are Not Going To Affect Your DNA”. Vaccines, Immunology, COVID-19. deplatformdisease.com. . Accesat în . 
  36. ^ „WHO | Statement on thiomersal”. WHO. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ Ningtyas, Ika (). „Indonesia battles spread of vaccine misinformation”. Anadolu Agency. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ Good, Richard (). „Concerns grow COVID vaccine misinformation campaigns targeting Muslims”. euronews (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „False Bill Gates 'depopulate with vaccines' news a conspiracy theory classic – Australian Associated Press”. AustralianAssociatedPress (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Rauhala, Emily. „The pandemic is amplifying the U.S. anti-vaccine movement – and globalizing it”. Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ Kata, Anna (). „Anti-vaccine activists, Web 2.0, and the postmodern paradigm – An overview of tactics and tropes used online by the anti-vaccination movement”. Vaccine. 30 (25): 3778–3789. doi:10.1016/j.vaccine.2011.11.112. PMID 22172504. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Blaskiewicz, Robert (decembrie 2013). „The Big Pharma conspiracy theory”. Medical Writing. 22 (4). 
  43. ^ Kata, Anna (). „Anti-vaccine activists, Web 2.0, and the postmodern paradigm – An overview of tactics and tropes used online by the anti-vaccination movement”. Vaccine (în engleză). 30 (25): 3778–3789. doi:10.1016/j.vaccine.2011.11.112. ISSN 0264-410X. PMID 22172504. Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ „Nurse who fainted after COVID-19 vaccine shot is not dead – Australian Associated Press”. Australian Associated Press (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Hoffman, Beth L.; Felter, Elizabeth M.; Chu, Kar-Hai; Shensa, Ariel; Hermann, Chad; Wolynn, Todd; Williams, Daria; Primack, Brian A. (). „It's not all about autism: The emerging landscape of anti-vaccination sentiment on Facebook”. Vaccine (în engleză). 37 (16): 2216–2223. doi:10.1016/j.vaccine.2019.03.003. ISSN 0264-410X. PMID 30905530. 
  46. ^ Caverly, -Charles; MD; Vermont, Infantile Paralysis in. „First U.S. Polio Epidemic | History of Vaccines”. www.historyofvaccines.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ „"Breaking the back of polio"”. medicine.yale.edu (în engleză). Accesat în . 
  48. ^ a b Williams, Gareth (). Paralysed with Fear: The Story of Polio (în engleză). Springer. ISBN 978-1-137-29976-5. 
  49. ^ „The Story of Silent Spring”. NRDC (în engleză). . Accesat în . 
  50. ^ „Polio is caused by a virus, not 'industrial toxins'”. Australian Associated Press (în engleză). . Accesat în . 
  51. ^ Kew, Olen; Pallansch, Mark (). „Breaking the Last Chains of Poliovirus Transmission: Progress and Challenges in Global Polio Eradication”. Annual Review of Virology (în engleză). 5 (1): 427–451. doi:10.1146/annurev-virology-101416-041749. ISSN 2327-056X. PMID 30001183. 
  52. ^ „Fact check: COVID-19 vaccine labels would not microchip or track individuals, but serve logistical purpose”. Reuters (în engleză). . Accesat în . 
  53. ^ Alba, Davey; Frenkel, Sheera (). „From Voter Fraud to Vaccine Lies: Misinformation Peddlers Shift Gears”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
  54. ^ Gerts, Dax; Shelley, Courtney D; Parikh, Nidhi; Pitts, Travis; Watson Ross, Chrysm; Fairchild, Geoffrey; Vaquera Chavez, Nidia Yadria; Daughton, Ashlynn R (). „"Thought I'd Share First" and Other Conspiracy Theory Tweets from the COVID-19 Infodemic: Exploratory Study”. JMIR Public Health and Surveillance. 7 (4): e26527. doi:10.2196/26527. ISSN 2369-2960. PMC 8048710 Accesibil gratuit. PMID 33764882. 
  55. ^ Prausnitz, Mark R. (). „Engineering Microneedle Patches for Vaccination and Drug Delivery to Skin”. Annual Review of Chemical and Biomolecular Engineering. 8: 177–200. doi:10.1146/annurev-chembioeng-060816-101514. PMID 28375775. 
  56. ^ McHugh, Kevin J.; Jing, Lihong; Severt, Sean Y.; Cruz, Mache; Sarmadi, Morteza; Jayawardena, Hapuarachchige Surangi N.; Perkinson, Collin F.; Larusson, Fridrik; Rose, Sviatlana (). „Biocompatible near-infrared quantum dots delivered to the skin by microneedle patches record vaccination”. Science Translational Medicine. 11 (523). doi:10.1126/scitranslmed.aay7162. PMC 7532118 Accesibil gratuit. PMID 31852802. 
  57. ^ „Coronavirus: Bill Gates 'microchip' conspiracy theory and other vaccine claims fact-checked”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  58. ^ DiResta, Renée (). „Anti-vaxxers Think This Is Their Moment”. The Atlantic (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ Betsch, Cornelia; Renkewitz, Frank; Betsch, Tilmann; Ulshöfer, Corina (). „The Influence of Vaccine-critical Websites on Perceiving Vaccination Risks”. Journal of Health Psychology. 15 (3): 446–455. doi:10.1177/1359105309353647. PMID 20348365. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  60. ^ Chou, Wen-Ying Sylvia; Oh, April; Klein, William M. P. (). „Addressing Health-Related Misinformation on Social Media”. JAMA (în engleză). 320 (23): 2417–2418. doi:10.1001/jama.2018.16865. ISSN 0098-7484. PMID 30428002. Arhivat din original la . Accesat în . 
  61. ^ Wilson, Steven Lloyd; Wiysonge, Charles (). „Social media and vaccine hesitancy”. BMJ Global Health (în engleză). 5 (10): e004206. doi:10.1136/bmjgh-2020-004206. ISSN 2059-7908. PMC 7590343 Accesibil gratuit. PMID 33097547. 
  62. ^ „Vaccine Hesitancy, an Escalating Danger in Africa | Think Global Health”. Council on Foreign Relations (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  63. ^ Wiysonge, Charles Shey (). „How ending polio in Africa has had positive spinoffs for public health”. The Conversation (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ Yin, Fulian; Wu, Zhaoliang; Xia, Xinyu; Ji, Meiqi; Wang, Yanyan; Hu, Zhiwen (). „Unfolding the Determinants of COVID-19 Vaccine Acceptance in China”. Journal of Medical Internet Research (în engleză). 23 (1): e26089. doi:10.2196/26089. PMC 7813210 Accesibil gratuit. PMID 33400682. 
  65. ^ Lin, Yulan; Hu, Zhijian; Zhao, Qinjian; Alias, Haridah; Danaee, Mahmoud; Wong, Li Ping (). „Understanding COVID-19 vaccine demand and hesitancy: A nationwide online survey in China”. PLOS Neglected Tropical Diseases (în engleză). 14 (12): e0008961. doi:10.1371/journal.pntd.0008961. ISSN 1935-2735. PMC 7775119 Accesibil gratuit. PMID 33332359. 
  66. ^ Ecker, Ullrich K.H.; Lewandowsky, Stephan; Cheung, Candy S.C.; Maybery, Murray T. (noiembrie 2015). „He did it! She did it! No, she did not! Multiple causal explanations and the continued influence of misinformation”. Journal of Memory and Language (în engleză). 85: 101–115. doi:10.1016/j.jml.2015.09.002. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ Kunda, Ziva (). „The case for motivated reasoning”. Psychological Bulletin (în engleză). 108 (3): 480–498. doi:10.1037/0033-2909.108.3.480. ISSN 1939-1455. PMID 2270237. 
  68. ^ Whitehead, Hannah S.; French, Clare E.; Caldwell, Deborah M.; Letley, Louise; Mounier-Jack, Sandra (). „A systematic review of communication interventions for countering vaccine misinformation”. Vaccine (în engleză). 41 (5): 1018–1034. doi:10.1016/j.vaccine.2022.12.059. ISSN 0264-410X. PMC 9829031 Accesibil gratuit. PMID 36628653 Verificați valoarea |pmid= (ajutor). 
  69. ^ „How to tackle vaccine misinformation: what works and what doesn't?”. NIHR Evidence. . doi:10.3310/nihrevidence_58944. 
  70. ^ a b c Steffens, Maryke S.; Dunn, Adam G.; Wiley, Kerrie E.; Leask, Julie (). „How organisations promoting vaccination respond to misinformation on social media: a qualitative investigation”. BMC Public Health. 19 (1): 1348. doi:10.1186/s12889-019-7659-3. ISSN 1471-2458. PMC 6806569 Accesibil gratuit. PMID 31640660. 
  71. ^ a b c d e f g Nyhan, B.; Reifler, J.; Richey, S.; Freed, G. L. (). „Effective Messages in Vaccine Promotion: A Randomized Trial”. Pediatrics (în engleză). 133 (4): e835–e842. doi:10.1542/peds.2013-2365. ISSN 0031-4005. PMID 24590751. Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ „Why vaccination is safe and important”. nhs.uk (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  73. ^ „Questions and Concerns | Vaccine Safety | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  74. ^ „Pinterest's new vaccine search will offer something rare on social media: facts”. The Guardian (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  75. ^ a b Isaac, Mike (). „Facebook Bans Anti-Vaccination Ads, Clamping Down Again”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  76. ^ a b c Lerman, Rachel. „Vaccine hoaxes are rampant on social media. Here's how to spot them”. Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  77. ^ „What Would Happen If We Stopped Vaccinations? | CDC”. www.cdc.gov (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  78. ^ Hinman A. Eradication of vaccine-preventable diseases. Annu Rev Public Health. 1999;20:211-29. doi: 10.1146/annurev.publhealth.20.1.211. PMID 10352857.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dezinformarea_privind_vaccinurile&oldid=16513408