Costiceni, Noua Suliță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Costiceni
Костичани
—  Sat  —
Costiceni se află în Regiunea Cernăuți
Costiceni
Costiceni
Costiceni (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Costiceni se află în Ucraina
Costiceni
Costiceni
Costiceni (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°13′26″N 26°29′55″E48°13′26″N 26°29′55″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionNoua Suliță
ComunăCosticeni
Atestare1619

Altitudine120 m.d.m.

Populație (2001)
 - Total3450 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60352

Prezență online

Costiceni (în ucraineană Костичани, transliterat: Kostîceanî, în rusă Костичаны, transliterat: Kosticeanî) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 3,450 locuitori, preponderent moldoveni (români).

Satul este situat la o altitudine de 120 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. El se află la o distanță de 50 km est de orașul Cernăuți și la 20 km est de orașul Noua Suliță. De această comună depind administrativ satele Dumeni și Vancicăuții Mici.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1619, când Costicenii făceau parte din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În acel an, boierul moldovean Gașpar a dat o parte din moșie hangiței Marica pentru construirea unui han. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, satul a devenit proprietatea boierilor Cerliu [1].

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[2]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Costiceni făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin [3]. În anii următori, satul a devenit proprietatea boierilor Holban. În anul 1893, s-a construit aici Biserica "Sf. Nicolae".

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Costiceni a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

În anul 1948, a fost înființată în sat o orchestră. În 1966, s-a construit un monument în memoria soldaților morți în cel de-al doilea război mondial și un bust al generalului rus Nikolai Vatutin (1901-1944), ucis într-o ambuscadă de către Armata Insurecțională Ucraineană, în timp ce comanda Frontul I Ucrainean în al doilea război mondial.

Începând din anul 1991, satul Costiceni face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.279 (1.279+0), reprezentând 96,89% din populație [5]. În prezent, satul are 3.450 locuitori, preponderent români.

În sat s-au păstrat tradițiile și obiceiurile românești [1]. În prezent, există o casă de cultură (cu 13 cluburi: melodii solo, voce, teatru, folclor, fanfară, dansuri etc.), două biblioteci, magazine și farmacii. Ființează grupurile folclorice românești "Călușarul" și "Izvoraș".

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Costiceni

     Română (95,36%)

     Ucraineană (2,87%)

     Rusă (1,69%)

     Alte limbi (0,07%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Costiceni era vorbitoare de română (95,36%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (2,87%) și rusă (1,69%).[6]


1930: 1.169 (recensământ)[7]
1989: 1.320 (recensământ)
2001: 3.450 (recensământ)

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Ion Vatamanu (1937-1993) - poet, publicist, om de știință și om politic. La sfârșitul anilor '80 - începutul anilor '90 ai sec. al XX-lea, s-a manifestat ca luptător fervent pentru eliberarea națională a românilor din Republica Moldova și Bucovina.
  • Toadere Captari (1925-1995) - muzician, instrumentist, om de cultură, promotor al folclorului românesc din regiunea Cernăuți. Lucrător emerit al Culturii din RSS Ucraineană” și „Meșter popular al RSS Moldovenești”.
  • Deomid Savca - Om de cultură, poet.
  • Zinaida Smochină-Rotaru - poet.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Despre Costiceni
  2. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  3. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  4. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  5. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  7. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin

Legături externe[modificare | modificare sursă]