Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Lehăcenii Tăutului
Припруття
—  Sat  —
Lehăcenii Tăutului se află în Regiunea Cernăuți
Lehăcenii Tăutului
Lehăcenii Tăutului
Lehăcenii Tăutului (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Lehăcenii Tăutului se află în Ucraina
Lehăcenii Tăutului
Lehăcenii Tăutului
Lehăcenii Tăutului (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°15′36″N 26°09′36″E48°15′36″N 26°09′36″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionNoua Suliță
ComunăLehăcenii Tăutului

cod KOATUU[*]7323085701

Altitudine142 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total2206 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60325

Prezență online

Lehăcenii Tăutului, întâlnit și sub forma Priprutea (în ucraineană Припруття, transliterat: Prîpruttea, în rusă Припрутье, transliterat: Priprute și în germană Lehuczeny des Teutul) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 2,206 locuitori, preponderent români.

Satul este situat la o altitudine de 142 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul râului Prut. De această comună depinde administrativ satul Cotul Boianului.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl cronicarului s-a căsătorit în anul 1670 cu Catrina, fiica boierului Iordache Cantacuzino, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova secolului al XVII-lea. Ca zestre de nuntă, Catrina a primit 21 moșii, printre care și câteva sate din nordul Moldovei (Boian, Cernăuca, Valeva, Chisălău, Pohorlăuți, Prelipcea, Bocicăuți, Grozinți, Vasileuți, a patra parte din satul Lehăcenii Tăutului) [1]. În anul 1702, vel aga Ion Neculce împarte moștenirea de la mama sa cu surorile sale, cea de-a patra parte din satul Lehăcenii Tăutului rămând în proprietatea sa [2].

În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în germană Sadagora).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lehăcenii Tăutului a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, numărul românilor era aproximativ egal cu cel al ucrainenilor.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Lehăcenii Tăutului face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.033 (13+2.020), reprezentând 95,31% din populație [3]. În prezent, satul are 2.206 locuitori, preponderent români.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a localității Lehăcenii Tăutului

     Română (96,6%)

     Ucraineană (2,13%)

     Rusă (1,22%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Lehăcenii Tăutului era vorbitoare de română (96,6%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (2,13%) și rusă (1,22%).[4]


1989: 2.133 (recensământ)
2007: 2.206 (estimare)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Boianul lui Neculce
  2. ^ Județul Cernăuți
  3. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]