Tărăsăuți, Noua Suliță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Tărăsăuți
Тарасівці
—  Comună  —
Tărăsăuți se află în Regiunea Cernăuți
Tărăsăuți
Tărăsăuți
Tărăsăuți (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Tărăsăuți se află în Ucraina
Tărăsăuți
Tărăsăuți
Tărăsăuți (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°12′12″N 26°22′12″E48°12′12″N 26°22′12″E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionNoua Suliță

cod KOATUU[*]7323088301

ReședințăTărăsăuți
ComponențăTărăsăuți

Populație (2007)
 - Total5330 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal60350

Prezență online

Tărăsăuți (în ucraineană Тарасівці, transliterat: Tarasivți, în rusă Тарасовцы, transliterat: Tarasovțî) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 5,330 locuitori, preponderent moldoveni (români).

Satul este situat la o altitudine de 127 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Localitatea Tărăsăuți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 18061812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău[1]).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Tărăsăuți făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin [2]. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită aici o biserică de lemn [3].

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tărăsăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia [4].

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Tărăsăuți face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5.246 (21+5.225), reprezentând 96,03% din populație [5]. În prezent, satul are 5.330 locuitori, preponderent români.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența lingvistică a comunei Tărăsăuți

     Română (97,43%)

     Ucraineană (1,86%)

     Alte limbi (0,71%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Tărăsăuți era vorbitoare de română (97,43%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (1,86%).[6]


1930: 4.602 (recensământ)[7]
1989: 5.463 (recensământ)
2007: 5.330 (estimare)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563
  2. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut și Nistru (articol de T. Porucic)
  3. ^ Viața Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iași)
  4. ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353
  5. ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în . 
  7. ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin

Legături externe[modificare | modificare sursă]